Tag: hrana

  • Primăria va majora cu 50% bugetul pentru alocaţia de hrană din spitalele din Bucureşti

    „Se aprobă majorarea cu 50% a nivelului alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice aflate în administrarea Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti. (…) Finanţarea majorării nivelului alocaţiilor se va efectua din bugetul propriu al Municipiului Bucureşti, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, iar bugetul estimat pentru acest proiect este de 5.523.000 lei. (…) Având în vedere creşterea preţurilor la mărfurile alimentare în perioada octombrie 2016 – aprilie 2018, precum şi elementele specifice alimentaţiei în cazul anumitor boli, este necesară majorarea nivelului actual alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice aflate în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti”, potrivit proiectului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România în care vacile maidaneze mor de foame: „Le dăm pâine, dar abia merg pe picioare”

    Stăpânul le-a abandonat, iar amenzile pe care le-a primit nu l-au făcut să-şi schimbe atitudinea.

    Vacile maidaneze au fost văzute pentru prima dată printre blocuri în urmă cu trei ierni. Erau doar câteva, dar între timp şeptelul a crescut. Cel mai greu le este iarna, când sunt minus 10 -15 grade. Când şi când unora li se face milă de ele, scrie stirileprotv.ro

    Localnic: „Noi, eu cu nevastă-mea, ne-am dus şi am adus fân de acasă, a fătat o văcuţă aici în zăpadă. Le dăm pâine, dar rabdă de foame, de sete, de abia merg pe picioare de slabe ce sunt.”

    Localnică: „Tremură de frig noaptea şi nu am absolut nimic ce să mănânce că vedeţi, e zăpadă, şi nici la gunoaie nu au ce să mănânce, ieri am văzut unul mânca coji de portocale.”

  • „Gala Trofeelor Super-Ferma României şi Super-Hrana României”

    Pentru a marca un an 2017 excepţional pentru agricultura şi industria alimentară, „Gala Trofeelor Super-Ferma României şi Super-Hrana României” va fi cea mai mare şi de impact gală de premiere organizată până acum în România, în cele două domenii de activitate.

    Evenimentul va fi comun pentru ambele sectoare, pentru a sublinia cât de importantă este integrarea agriculturii cu industria alimentara şi pentru a oferi un moment festiv de cea mai înaltă ţinută celor care fac diferenţa şi aduc valoare adăugată.”

    „Mai multe detalii pe: https://www.facebook.com/events/305264476654766/

    Înregistrări pe: https://goo.gl/forms/IHCgmuKsHledyyRB2 ”

  • Europenii irosesc peste 4 kg de alimente lunar

    Consumatorii care au copii au un motiv suplimentar pentru limitarea risipei de alimente: 84% au declarat că este foarte important să transmită copiilor importanţa unui stil de viaţă sustenabil (81%), să devină responsabili cu banii (63%) şi să protejeze mediul înconjurător (55%).

    Conform datelor ONU, în fiecare zi producem suficient pentru a hrăni 12 miliarde de oameni şi, totuşi, o treime dintre alimente este risipită. Aproape 1 miliard de oameni suferă de subnutriţie, în timp ce 30 – 50% din cantitatea totală de alimente aruncate provine chiar din bucătăriile noastre.

    „Trebuie să ne schimbăm modul de gândire, să ne asumăm responsabilităţi. Este important să reamintim lumii că hrana este o resursă limitată, de aceea ar trebui să acordăm o deosebită atenţie la ceea ce punem în coşul de gunoi.”, a declarat Hakan Bulgurlu, CEO-ul Arcelik, din care face parte şi Grunding.

    Punând conceptul  de „acasă” în centrul filosofiei sale, Grundig vine în sprijinul consumatorilor cu o serie de sfaturi care să îi ajute să optimizeze consumul de alimente şi să reducă cantitatea de mâncare irosită.

    • Europenii au declarat că alimentele cel mai frecvent irosite sunt fructele (51%) şi legumele (52%).
    • Alte alimente des irosite sunt pâinea (38%) şi produsele lactate (17%). Dulciurile se situează la polul opus, fiind cel mai puţin rispite (doar 3%).
    • Conform studiului, europenii aleg dacă aruncă sau nu un aliment bazându-se pe aspect (57%), în timp ce în numai 16% dintre cazuri motivul invocat este termenul de valabilitate.
    • 61% dintre europeni încearcă să consume alimentele în apropierea datei de expirare.
    • 36% din europeni cred că irosesc prea multe alimente, dar numai 56% dintre aceştia sunt îngrijoraţi de cantitatea pe care o risipesc.
    • 84% dintre europeni sunt de acord că este important să le transmitem copiilor importanţa unui stil de viaţă sustenabil, cu accent pe nevoia reducerii la minimum a risipei de alimente.

     

  • Europenii irosesc peste 4 kg de alimente lunar

    Consumatorii care au copii au un motiv suplimentar pentru limitarea risipei de alimente: 84% au declarat că este foarte important să transmită copiilor importanţa unui stil de viaţă sustenabil (81%), să devină responsabili cu banii (63%) şi să protejeze mediul înconjurător (55%).

    Conform datelor ONU, în fiecare zi producem suficient pentru a hrăni 12 miliarde de oameni şi, totuşi, o treime dintre alimente este risipită. Aproape 1 miliard de oameni suferă de subnutriţie, în timp ce 30 – 50% din cantitatea totală de alimente aruncate provine chiar din bucătăriile noastre.

    „Trebuie să ne schimbăm modul de gândire, să ne asumăm responsabilităţi. Este important să reamintim lumii că hrana este o resursă limitată, de aceea ar trebui să acordăm o deosebită atenţie la ceea ce punem în coşul de gunoi.”, a declarat Hakan Bulgurlu, CEO-ul Arcelik, din care face parte şi Grunding.

    Punând conceptul  de „acasă” în centrul filosofiei sale, Grundig vine în sprijinul consumatorilor cu o serie de sfaturi care să îi ajute să optimizeze consumul de alimente şi să reducă cantitatea de mâncare irosită.

    • Europenii au declarat că alimentele cel mai frecvent irosite sunt fructele (51%) şi legumele (52%).
    • Alte alimente des irosite sunt pâinea (38%) şi produsele lactate (17%). Dulciurile se situează la polul opus, fiind cel mai puţin rispite (doar 3%).
    • Conform studiului, europenii aleg dacă aruncă sau nu un aliment bazându-se pe aspect (57%), în timp ce în numai 16% dintre cazuri motivul invocat este termenul de valabilitate.
    • 61% dintre europeni încearcă să consume alimentele în apropierea datei de expirare.
    • 36% din europeni cred că irosesc prea multe alimente, dar numai 56% dintre aceştia sunt îngrijoraţi de cantitatea pe care o risipesc.
    • 84% dintre europeni sunt de acord că este important să le transmitem copiilor importanţa unui stil de viaţă sustenabil, cu accent pe nevoia reducerii la minimum a risipei de alimente.

     

  • România, vedeta din regiune pentru gigantul Nestlé

    “Situaţia din România este atât de diversă, încât se poate trece de la satisfacţie extremă la momente de dezamăgire. Totul este că e atât de plină de viaţă, încât, în cele din urmă, cei cinci ani petrecuţi aici s-au scurs foarte repede“, descrie viaţa din România Hervé de Froment, director general al Nestlé România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa bunurilor de larg consum de pe piaţa locală. El are o experienţă de peste 20 de ani în cadrul grupului elveţian şi a venit la conducerea filialei locale în 2013. Anterior acestei poziţii, Hervé de Froment a fost şi commercial managing director al Nestlé Franţa. Experienţa lui în Europa Centrală şi de Est a început însă mai devreme de atât, în 1997, când a fost numit la conducerea diviziei de mâncare pentru animale Friskies în regiune. Din această funcţie, pe care a avut-o până în 2002, a fost responsabil de dezvoltarea departamentului de hrană pentru animale din mai multe ţări, inclusiv România. Astfel, el a ajuns să descopere şi să îndrăgească această regiune, într-o perioadă în care vesticii nu o cunoşteau prea bine.

    ”Îmi place varietatea de oameni, de culturi pe care le găseşti în mai multe ţări din această regiune, aceste diferenţe sunt interesant de descoperit“, descrie el câteva dintre motivele pentru care se bucură de anii petrecuţi în Europa Centrală şi de Est. De altfel, din momentul în care a părăsit Budapesta, oraşul în care locuia când se ocupa de Friskies, şi-a dorit să se întoarcă, însă spune că grupul avea alte planuri pentru următorul pas din cariera lui.

    Acum, cele mai recente rezultate ale companiei se evidenţiază la nivel de grup. ”Din 2015 afacerea a început să crească extrem de rapid, toate categoriile noastre sunt pe plus.“ Anul trecut, compania a avut cea mai mare creştere a cifrei de afaceri din 2008 până în prezent, ritm care este şi cel mai rapid din regiune: Nestlé a ajuns în 2016 la 770 milioane de lei (aproximativ 170 de milioane de euro), afaceri cu 13% mai mari faţă de anul precedent. Cu branduri precum Nescafé, Joe, Purina, Friskies ş.a., francezul spune că Nestlé ocupă în toate categoriile în care este prezentă primele locuri din punctul de vedere al cotelor de piaţă pe piaţa locală: cafea şi băuturi – 32%, produse pentru copii – 62%, produse culinare – 40%, cereale – 48%, napolitane şi batoane de ciocolată  – 18%, hrană pentru animale – 14%, îngheţată – 12%.

    ”Nu ne dorim creştere artificială şi vrem ca clienţii noştri să aibă cel mai mic stoc posibil; şi distribuitorii noştri trebuie să-şi atingă ţintele având cele mai scăzute stocuri.“ Intensificarea ritmului de creştere a început în 2015 şi, potrivit lui Froment, doi sunt factorii determinanţi. Primul a fost că ”şi-au făcut temele“, în sensul că au îmbunătăţit strategiile de marketing şi au optimizat operaţiunile. Apoi, deciziile guvernului de reducere a TVA la alimente şi de creştere a salariului minim au avut un impact semnificativ în puterea de cumpărare, de care afacerea a beneficiat imediat. ”Din iunie 2015, am crescut într-un ritm accelerat la toate categoriile.“ Pentru anul în curs, Hervé de Froment previzionează creşteri de 7-8%. ”Este foarte posibil să terminăm primul trimestru al anului cu o creştere de peste 10%.“

    În ceea ce priveşte performanţa liniei de producţie, fabrica Nestlé de la Timişoara a înregistrat cel mai mare volum de producţie din 2010 până în prezent, cu export către 25 de ţări. Printre realizările importante din 2016 se numără şi lansarea la 1 octombrie a îngheţatei Froneri, în urma joint venture-ului la nivel global cu producătorul de îngheţată R&R. Această mutare strategică a avut impact în 20 de ţări, iar România a intrat pe lista pieţelor europene unde noua entitate a început să îşi desfăşoare activitatea începând din 2016.

    Hervé de Froment spune că astfel, în lista tuturor ţărilor în care grupul elveţian are operaţiuni, Nestlé România se evidenţiază prin rezultate. Admite însă că, prin comparaţie cu Europa de Vest, piaţa locală este încă limitată, raportul între rulajele de pe plan local fiinde de zece ori mai mici faţă de cele din ţările vestice; iar dimensiunea unei divizii în Elveţia, de pildă, este cât toată afacerea din România. ”Dimensiunea pieţelor vestice este de 10 ori mai mare, dar viitorul pentru România este de 10 ori mai bun“, spune De Froment, menţionând creşterile economice record pe care le are România, prin comparaţie de creşterile de până în 1% ale pieţelor vestice. Suntem în top în schimb când vine vorba de vecinii din Europa Centrală şi de Est: piaţa locală ocupă locul trei în regiune după Polonia şi Republica Cehă, iar potenţialul este mai mare de atât.

  • Doar în România: opt sute de persoane din Ploieşti au renunţat la hrana de la cantina socială ca să nu muncească

    Elena Boscornea, angajat al Administraţiei Serviciilor Social Comunitare Ploieşti, a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX, că la ora actuală numai 382 de persoane primesc mâncare la Cantina de Ajutor Social din Ploieşti, după ce peste opt sute de persoane au renunţat la hrană, în condiţiile în care au fost obligate să muncească în folosul comunităţii.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • ŞOC pe piaţa muncii: tichetele de masă vor dispărea!

    Articolul 18 din legea salarizării este cel care reglementează indemnizaţia de hrană. Acesta prevede ca ordonatorii de credite să acorde “indemnizaţii de hrană anuale la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, cu excepţia personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată”, informează Mediafax.ro

    De asemenea, articolul 44 de lege prevedea abrogarea unor dispoziţii, una dintre ele fiind referitoare la acordarea tichetelor de masă salariaţilor din sistemul bugetar.

  • Legea salarizării: tichetele de masă vor dispărea

    Articolul 18 din legea salarizării este cel care reglementează indemnizaţia de hrană. Acesta prevede ca ordonatorii de credite să acorde “indemnizaţii de hrană anuale la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, cu excepţia personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată”, informează Mediafax.ro

    De asemenea, articolul 44 de lege prevedea abrogarea unor dispoziţii, una dintre ele fiind referitoare la acordarea tichetelor de masă salariaţilor din sistemul bugetar.

  • Marian Godină DEZVĂLUIE şi alte salarii din domeniul public. Cât câştigă un asistent pe Ambulanţă în fiecare lună

    ”Asistentă medicală de pe ambulanţă. Păreri?”, a întrebat poliţistul Godină pe Facebook.

    Marian Godină a publicat, ieri, pe contul său de Facebook, fluturaşul de salariu, ca răspuns pentru cei care au impresia că poliţiştii au “salarii nesimţite”,

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX.RO