BusinessMagazin

Tag: hotel

  • FOTO. Locul în care se află hotelul în formă de două săbii gigantice. Ţara are clasă business în metrou

    The Raffles, o proprietate cu apartamente situată în jumătatea stângă a clădirii, se inspiră din artele frumoase.
    Christian Hirt, directorul general al ambelor proprietăţi, explică faptul că fiecare hotel are propriul tip de clientelă.
    Pătrate de aur de 18 carate sunt folosite pentru a crea textură pe pereţi.

    În Qatar, o ţară în care metroul are un compartiment pentru clasa business, iar brunch-ul de vineri este un sport de competiţie, opulenţa este o simplă bază de referinţă. Pentru ca un hotel nou să iasă cu adevărat în evidenţă aici, designerii săi trebuie să facă ceva incredibil de dramatic – cum ar fi să petreacă cinci ani ridicând hotelul în forma stemei naţionale a ţării, scrie CNN.

    Această nouă apariţie la orizontul oraşului Doha se numeşte Katara Towers şi este împărţită între două mărci hoteliere, Fairmont şi Raffles. Fiecare dintre ele ocupă câte o jumătate din clădirea de 300.000 de metri pătraţi, care este proiectată să semene cu o pereche de săbii încrucişate din Qatar. Amplasate de-a lungul apelor acvamarin ale Golfului Persic, aceste hoteluri gemene fraterne sunt de lux.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • O escrocherie de amploare îi vizează pe fanii Eurovision

    Booking.com a confirmat pentru BBC News că „unii parteneri de cazare au fost vizaţi de e-mailuri de phishing”, dar a negat că a suferit o breşă de securitate a datelor.

    Ca urmare, clienţii sunt sfătuiţi să vorbească direct cu hotelurile lor dacă au îngrijorări legate de cazare.

    Compania de turism a mai spus că „mai multe conturi” au fost afectate de atacuri cibernetice care au fost „rapid blocate”.

    De asemenea, unele unităţi hoteliere şi-ar fi „compromis accidental propriile sisteme interne accesând linkurile conţinute în mesajele capcană”.

  • O însoţitoare de bord îi avertizează pe turişti să lase întotdeauna un prosop lângă uşa hotelului. Care e motivul

    O însoţitoare de zbor a împărtăşit cele mai bune sfaturi pentru a te asigura că poţi dormi în siguranţă într-un hotel.
    Pentru ea, siguranţa este cel mai important lucru atunci când face o escală cu serviciul sau când stă într-o cameră închiriată pentru agrement.

    Pentru a fi în siguranţă în caz de urgenţă, este esenţial să fii pregătit şi familiarizat cu hărţile de siguranţă şi de evacuare, care sunt adesea afişate pe coridoare.

    O însoţitoare de zbor a împărtăşit cele mai bune sfaturi pentru a te asigura că poţi dormi în siguranţă într-un hotel. Cici, membră a echipajului de cabină al companiei americane, are o listă de verificare pe care o urmează de fiecare dată când se cazează la hotel, mai ales la prima sosire.

    Pentru ea, siguranţa este cel mai important lucru atunci când face o escală cu serviciul sau când stă într-o cameră închiriată pentru agrement, aşa că urmează întotdeauna o rutină de securitate după ce se înregistrează, relatează Express.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Cât de uşor dispar simboluri româneşti în zilele noastre. Cum s-a ajuns la dispariţia unuia dintre cele mai cunoscute branduri ale Bucureştiului şi ce i-a luat acum locul

    Sigla IntercontineNtal a reapărut în peisajul bucureştean, însă începând de la 1 ianuarie 2023 stă pe clădirea de lângă Ateneul Român şi nu pe hotelul din Piaţa Universităţii, acolo unde a tronat mai bine de 50 de ani. Totuşi, în conştiinţa populară, Intercontinental sau Inter este identificat cu clădirea de la kilometrul zero, fiind, dincolo de un hotel, un simbol al Bucureştiului. Cu noile schimbări din piaţă, în cât timp se pierde un simbol?

    Ne vedem la Intercontinental”, „ne întâlnim în faţă la Inter” – acestea sunt doar câteva dintre propoziţiile folosite de bucureşteni, şi nu doar, atunci când îşi dau întâlnire în jurul clădirii care astăzi poartă numele de Grand Hotel Bucharest. Cu o siglă a noului brand pusă parcă prea târziu, după ce marca care a tronat asupra Pieţei Universităţii timp de 50 de ani a fost dată jos, clădirea de la kilometrul zero pare încă să nu aibă o identitate clară. „Pentru mine Intercontinental este hotelul de lângă Teatrul Naţional”, spune Denisa, 24 ani, care s-a născut şi a crescut în Bucureşti, iar pentru ea Intercontinentalul este mai mult un simbol. „Nu ştiu de ce şi-au schimbat numele, dar eu tot Intercontinental îl voi numi”, mai spune ea.

    Pentru Denisa, cât şi pentru alţi locuitori sau turişti familiarizaţi cu Capitala, Intercontinentalul va rămâne clădirea hotelului din Piaţa Universităţii, chiar dacă emblema a fost dată jos încă de la începutul anului 2022. Mulţi dintre cei care au trecut în acest an prin Piaţa Universităţii nici nu au observat schimbarea denumirii şi montarea literelor care formează numele Grand Hotel Bucharest, noua identitate a hotelului. Nu din ignoranţă, ci mai mult din imposibilitatea de a asocia acea clădire cu altceva decât numele Intercontinental. Grand Hotel Bucharest, noul nume al hotelului, nu este în sine încă un brand. În afară de jucătorii din piaţă, care ştiu de noua identitate, în conştiinţa populară hotelul din centrul Bucureştiului va rămâne pentru mult timp Intercontinental.

    O nouă identitate

    Compania care administrează hotelul a încheiat la finalul anului 2021 colaborarea cu IHG Hotel & Resorts, proprietarul mărcii Intercontinental, după o prezenţă de mai bine de 50 de ani. Ultimul contract încheiat între cele două părţi a fost în 2006, când compania care administrează hotelul şi lanţul ce deţine brandul internaţional au făcut trecerea de la contractul de tip franciză la un contract de management. La acea vreme, sursele din piaţă spuneau că lanţul internaţional şi-ar fi dorit prelungirea contractului, însă reprezentanţii grupului hotelier nu s-au înţeles cu proprietarul hotelului privind procesul de renovare.

    Clădirea are nevoie de ample lucrări de renovare, care au fost anunţate încă de la începutul anului trecut, însă acţiuni concrete în acest sens nu au fost luate. Proprietarul companiei care administrează hotelul este Alexander Bogdan Adamescu, un controversat om de afaceri pe numele căruia s-a emis un mandat european de arestare, el locuind în prezent în Marea Britanie. IHG Hotel & Resorts, proprietarul mărcii Intercontinental, a scris istorie în România, fiind primul brand internaţional care a intrat pe piaţa locală.

    Totodată, hotelul din Piaţa Universităţii a fost primul hotel de cinci stele construit în România, acesta având 22 de etaje şi o înălţime de aproape 90 de metri. Lucrările de construcţie la acest hotel au început în 1967, după un proiect al arhitecţilor Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Belea, arhitect care s-a ocupat şi de renovarea Teatrului Naţional, clădire ridicată în aceeaşi perioadă cu Intercontinentalul. Hotelul din Piaţa Universităţii a fost inaugurat în 1971, după o investiţie de 6 milioane de dolari. În prezent, hotelul Grand Hotel Bucharest operează 257 de camere şi apartamente, un Club Lounge la etajul 21, un centru spa cu piscină interioară la etajul 22, două restaurante şi peste 1.500 de metri pătraţi de spaţii pentru conferinţe. Schimbarea nu a fost doar la nivelul numelui hotelului, ci şi la nivelul companiei, care până în 2022 se numea Compania Hotelieră Intercontinental România, astăzi firma numindu-se Grand Hotel Bucharest.

    În prezent, hotelul Grand Hotel Bucharest operează 257 de camere şi apartamente, un Club Lounge la etajul 21, un centru spa cu piscină interioară la etajul 22, două restaurante şi peste 1.500 de metri pătraţi de spaţii pentru conferinţe.

    În cât timp dispare un simbol?

    „Intercontinental avea o identitate cu sau fără marca grupului internaţional. De când a fost construit, locaţia, facilităţile, modul în care lumea îl privea, fiind în general o destinaţie de business cu clienţi externi, normal că a rămas în conştiinţa noastră ca fiind un hotel de lux şi un simbol al Bucureştiului”, spune Cris Micuţ, consultant în ospitalitate. Simbolul ar putea să dispară în ani, chiar şi peste câteva generaţii, având în vedere că timp de 50 de ani, Intercontinentalul a tronat deasupra Pieţei Universităţii. „S-a întârziat chiar şi punerea noului nume, dar odată cu Athenee Palace Intercontinental, o să dispară treptat din conştiinţa oamenilor. Când e vorba de a lucra cu mintea oamenilor, cred că este şi o chestie de generaţii pentru că în continuare va fi identificată clădirea din Piaţa Universităţii cu Intercontinental”, mai spune el. Cris Micuţ este de părere că un al doilea pas pentru a recunoaşte locul ca altceva decât Intercontinental este punerea unui brand la fel de puternic precum Intercontinental pe clădire. „Amplasarea clădirii este foarte bună. E o locaţie care are potenţialul să atragă nume mari ale grupurilor hoteliere internaţionale. E o clădire reprezentativă pentru Bucureşti şi îşi va găsi iar o poziţionare în piaţă”, precizează el.

    Nume vechi, clădire nouă

    Intercontinental, după un an de absenţă, a revenit în România de la 1 ianuarie 2023, însă de această dată pe clădirea hotelului Athénée Palace. Intercontinental Athénée Palace Bucharest devine astfel singurul hotel din România operat sub brandul Intercontinental, după ce mai bine de 50 de ani acest brand a stat pe clădirea emblemă a Pieţei Universităţii. Athénée Palace are o istorie de 108 ani şi este unul dintre simbolurile istorice şi arhitecturale ale Bucureştiului. Mai bine de 15 ani, hotelul a fost afiliat lanţului Hilton. Demersul de a trece hotelul Athénée Palace sub un nou brand a început încă din 2021, existând interes din partea mai multor operatori internaţionali pentru operarea hotelului. Negocierile au durat circa şase luni, iar câştigătorul a fost IHG Hotels & Resorts, cu care Copos a încheiat un contract de management. Athénée Palace a trecut printr-un proces de modernizare început în 2020, fiind împărţit în două faze, iar investiţia a depăşit 40 de milioane de euro. Prima fază a renovării a presupus modernizarea a 132 camere din aripa nouă, iar cea de-a doua fază a presupus renovarea faţadei clădirii şi a 151 camere din aripa veche, construită în 1914. ANA Hotels şi IHG Hotels & Resorts aveau deja o istorie de colaborare încă din 1998, având în vedere că firma hotelieră locală deţine hotelul Crowne Plaza, brand din portofoliul IHG. Noul contract de management dintre ANA Hotels şi IHG Hotels & Resorts, cel pentru hotelul Athénée Palace, se va derula pe o perioadă de 20 de ani. Probabil următorii 20 de ani vor fi suficienţi pentru ca oamenii să se obişnuiască cu noul Intercontinental, însă alte exemple de schimbări ale numelor deja consacrate arată că oamenii nu renunţă aşa uşor la ceva ce ştiau de foarte mult timp. Parcul Herăstrău are denumirea oficială Parcul Regele Mihai I, însă puţine persoane ştiu de acest lucru şi mai puţini oameni folosesc această denumire atunci când se referă la parcul din nordul Bucureştiului.  

    Lucrările de construcţie la hotelul din Piaţa Universităţii au început în 1967, după un proiect al arhitecţilor Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Belea, arhitect care s-a ocupat şi de renovarea Teatrului Naţional, clădire ridicată în aceeaşi perioadă cu Intercontinentalul.

  • În România trebuie să plăteşti premium ca să primeşti normal?

    Una dintre ştirile săptămânii trecute se referă la evoluţia lentă a turismului, cu unităţile de cazare din România care au înregistrat o scădere de circa 20% anul trecut comparativ cu perioada prepandemică, ceea ce situează turismul românesc la coada clasamentului european din perspectiva revenirii, conform datelor Eurostat.

    Străinii nu se înghesuie să ne viziteze şi pare că şi dragostea de ţară a unora dintre români, declarată intens pe Instagram în contextul COVID nu se vede în cifre. Cu siguranţă unul dintre motive este tocmai faptul că avem posibilitatea să plecăm din ţară, la care se adaugă faptul că deseori locurile de cazare de pe plan local sunt departe de ce se cheamă idealul în materie de customer service, adică tocmai motivul pentru care oamenii vor să se reîntoarcă într-o unitate de cazare (publicaţiile de profil spun că clienţii îşi amintesc de un loc dacă acela le-a depăşit aşteptările şi au avut parte astfel de o experienţă foarte bună, de un factor  „wow”,  fie au fost extrem de dezamăgiţi, păstrând astfel în memorie experienţa negativă). Motiv pentru care, atunci când avem cum să plecăm – plecăm!

    E greu de definit normalitatea, dar când vine vorba de industria serviciilor mi-ar plăcea să nu trebuiască să aleg un hotel sau pensiune din România în funcţie de frica de a fi tratat prost, care, pe mine personal, mă scoate cu totul din atmosfera de concediu*. În urmă cu câţiva ani, când eram mai naivă, să zicem, am plătit 1.500 de lei pentru un weekend la mare, într-un hotel de trei stele, cu gândul, totuşi, că nu e o sumă mică pentru un weekend la Mamaia (ştiu, o să râdeţi acum).

    Nu aveam pretenţii de lux – ci mă aşteptam ca mocheta să nu fie plină de pete, miros, cu un ambalaj de plastic uitat pe ea şi ca apa caldă să funcţioneze atunci când ajung. La micul dejun, lumea se bătea pe un castravete nu prea bine spălat (aici exagerez puţin, cred că mai erau şi ceva urme de salam), semn că trebuia să mă trezesc mai repede, cine se trezeşte de dimineaţă, primeşte şi mâncare la unele hoteluri din România. Tot de normalitate mi se pare că ar fi ţinut şi  nişte scuze sincere şi remedierea acestor probleme atunci când am adus în discuţie problemele la recepţia hotelului.

    Greşeală. Nu am intrat decât într-un conflict epuizant care avea să strice weekendul de relaxare. Cu lecţia învăţată, în următorii ani am redus numărul deplasărilor la mare considerabil (şi la munte) şi am decis ca atunci când vreau totuşi să vizitez ţara, să cheltui mai mulţi bani în speranţa unui tratament normal. Chiar şi un weekend la mare a devenit astfel un lux – atent planificat (fiindcă trebuie să rezervi cu mult timp înainte camera într-un loc care oferă aceste normalităţi) şi extrem de costisitor (dacă vorbim tot despre Mamaia, cred că pragul de decenţă porneşte de la 300 de euro/noapte în sezon estival) – dar asta iarăşi nu este o noutate pentru voi.

    Şi da, am fost şi în Vamă, iar acolo e exact la fel – s-au construit în ultimii ani nişte locuri de cazare frumoase, care se integrează bine în atmosfera locului şi sunt la fel de căutate şi costisitoare. Iar lipsa de respect pentru client în locuri care oferă servicii merge dincolo de HoReCa: săptămâna trecută a început să mi se învârtă în cap întrebarea „Cât trebuie să plătesc ca să am parte de normalitate?” la o clinică de servicii medicale private, unde o simplă consultaţie costă 300 de lei (ceea ce deja mi se pare că nu e puţin).

    Am venit la timp pentru programare, (chiar dacă am stat minute bune la lift fiindcă aşa funcţiona el), însă consultaţiile se decalaseră cu circa o oră, pe hol se formase un şir de pacienţi nerăbdători, iar eu căutam deja pe telefon o altă clinică pentru programare. Time is money, or, în ziua de azi, o oră de întârziere e mult, chiar şi când e vorba de o consultaţie la medic. Am plecat în semn de protest, dar nu cred că protestul meu a fost observat de cineva.

    În redacţie, un coleg mi-a spus că el a fost la o altă clinică, a plătit 370 de lei şi a aşteptat doar trei minute.

    Apoi, probabil că aţi auzit ştirea referitoare la firma de bucătării cu origini în Republica Moldova, al cărei director i-a lăsat pe clienţi şi fără banii de avans, dar şi fără mobilă? Ei, ca să ai parte de servicii normale şi de livrări la timp, şi în materie de mobilă, te gândeşti să apelezi la o firmă cunoscută, ceea ce am făcut şi eu atunci când am avut nevoie de mici modificări prin casă.

    Cred că aici normalitatea înseamnă să îţi fie livrată o bucătărie, fiindcă ceea ce am primit a fost o bucătărie, dar nu cea pe care o comandasem eu. Or, când am vorbit cu reprezentantul de vânzări, în loc să îşi recunoască greşeala, printr-o tehnică de gaslighting ce părea studiată (sunt convinsă că lui i-a venit natural), omul încerca să îmi sugereze că eu am făcut alegerea nepotrivită a finisajului respectiv. 

    Toată lumea vorbeşte despre nevoia unui brand de ţară – în materie de turism şi nu numai – dar un logo şi investiţiile în promovare sunt inutile atunci când oamenii nu vor să se mai întoarcă în clinica, magazinul, restaurantul, hotelul, ţara ta. I-ai adus o dată aici, dar cum faci ca ei să se reîntoarcă? Cu siguranţă brandul promovat nu îi va aduce înapoi. Dacă nouă nu ne place, cum putem să îi convingem pe străini să ne viziteze sau să rămână aici? Sigur, dacă îşi permit să plătească premium, vor fi fericiţi în această bulă – pentru că, într-adevăr, oportunităţile sunt mari în România, dacă stăm să ne gândim la numeroşii expaţi despre care am scris şi noi şi care au ales să se stabilească aici în defavoarea ţării de origine. Dar dacă vrem volum în materie de turism, şi nu numai, cred că avem de lucrat mai mult la felul în care primim oamenii, fie ei români sau străini. Adică avem nevoie de mai multă educaţie. Eu aş zice să investim mai întâi în această direcţie, iar brandul de ţară se construieşte singur, chiar şi la propriu, prin recenziile clienţilor mulţumiţi de ceea ce găsesc. O experienţă extrem de bună se poate viraliza, cel puţin în online, la fel de repede ca o experienţă negativă şi, în orice caz, mai repede decât un logo pentru un brand de ţară construit artificial.  ■

    *Există şi excepţii: am amintiri frumoase în unele locuri din România, spre exemplu o pensiune de la munte cu un mic dejun de cinci stele, cu dulceaţă de vişine pe care n-am mai întâlnit-o nicăieri, în schimbul a 200 lei/noapte de cazare – şi sunt convinsă că mai există astfel de locuri. Dar, cred că imaginea de ansamblu este cea de mai sus.


    Ioana Matei este editor Business Magazin

  • Ginerele lui Viktor Orban devine proprietarul celui mai cunoscut hotel din Ungaria

    BDPST Group a încheiat un acord de achiziţie şi modernizare a cunoscutului hotel Gellert din Budapesta, potrivit Daily News Hungary.

    Hotelul va renaşte ca unul de cinci stele.

    Proprietarul majoritar al companiei nu este nimeni altul decât Istvan Tiborcz, ginerele premierului ungar Viktor Orban.

     

  • Hotelul Radisson Blu Aurum din Braşov, deţinut de doi antreprenori români, mizează pe cifră de afaceri de 6,5 milioane euro în 2023, după investiţii de 17 milioane euro

    Hotelul Radisson Blu Aurum Braşov, deschis în luna octombrie, mizează pe o cifră de afaceri de 6.5 milioane euro în 2023 şi un grad mediu de ocupare de minim 65%.

    Hotelul este construit de antreprenorii locali Ramona şi Răzvan  Neamţu, proprietarii Ra-Ra Group.

    Unitatea a avut în prima lună de la deschidere un grad de ocupare de 70% , iar 80% dintre clienţi au fost români. Preţul mediu a fost de 165 euro pe o noapte.

    Radisson Blu Aurum a fost inaugurat în acest an după o  investiţie de 17 milioane de euro, pe locul fostei clădiri Palatul Telefoanelor de pe Bd. Eroilor din Braşov. Vechea clădire, construită în anii 1930 şi aflată într-un grad avansat de degradare, a fost reabilitată şi transformată într-o destinaţie care integrează elemente vizuale şi poveşti din istoria oraşului.  

    ”Ne-am dorit să existe o amprentă locală cât mai vizibilă, să aducem detalii cu valoare istorică şi să lucrăm cu cât mai mulţi furnizori români, pentru ca oaspeţii noştri să descopere nu doar un hotel cu design şi servicii extraordinare, ci şi o parte din Braşov -trecut şi prezent. Aproape 80% din ce înseamnă Radisson Blu Aurum este rezultatul muncii unor companii din zona noastră, ceea ce înseamnă că peste 10 milioane de euro pe care noi i-am investit s-au întors deja în economia locală. În plus, impactul unui hotel de 5 stele în comunitate este foarte mare pe termen lung, pentru că aduce business valoros în comunitate. Turistul care plăteşte 150-200 euro pe o noapte de cazare va cheltui o sumă aproximativ egală în alte servicii din afara hotelului. Deci ma bucur să mă gândesc că investiţia noastră va aduce anul viitor nu doar 6.5 milioane de euro în cifra de afaceri a hotelului, ci încă pe atât pentru mediul de business local”, spune Răzvan Neamţu.

    Lucrările de construcţie au durat 34 de luni, fiind îngreunate de complexitatea proiectului şi contextul pandemic şi socio-economic. Estimările arată că investiţia va fi recuperată în aproximativ 10 ani.

     

  • Vacanţă în copac

    Căsuţa din copac nu e doar un loc de joacă pentru copii sau unul în care părinţii se duc în căutarea unui pic de linişte sau să lucreze, ci a devenit chiar un loc de primit turişti care nu vor să se cazeze într-un hotel obişnuit.

    Printre cele mai spectaculoase astfel de structuri de cazare, în viziunea Financial Times, se numără Casa Barthel, din apropiere de Florenţa, situată pe proprietatea unui designer cunoscut al ţării, Ricardo Barthel, şi proiectată de acesta şi fiica sa. Căsuţa are un aspect rustic şi oferă doar dormitor şi baie, având geamuri de sus până jos pe trei părţi şi un balcon din care se poate admira peisajul rural.

    Un alt exemplu sunt căsuţele cu aspect modern din cadrul Post Ranch Inn din zona muntoasă Big Sur din California, SUA, cocoţate pe platforme speciale între arbori şi suficient de izolate unele de altele, încât să le dea turiştilor senzaţia de solitudine pe care o caută. De cealaltă parte a lumii, în Bali, se găseşte o căsuţă care seamănă cu cele din poveşti, construită între trei copaci şi care face parte din complexul turistic Bambu Indah.

    Căsuţa la care se ajunge printr-o scară în spirală este dotată cu luminator în tavan, dormitor cu pat cu baldachin şi zonă separată de zi. În Baja, California există Acre, un hotel format din căsuţe din bambus şi stuf suspendate într-o pădurice de palmieri pe coasta Pacificului. Hotelul are şi un adăpost pentru animale, în special câini, cărora le caută stăpâni, la care turiştii pot face o donaţie sau pot apela dacă vor să adopte un animăluţ.

     

  • Mohammad Murad, proprietarul Phoenicia Hotels: Interesul pentru Centrul Vechi al Capitalei este în creştere, la hotelul Lido estimăm afaceri de 5 milioane de euro

    ♦ Se vede o revenire în forţă a cererii pentru cazare în Capitală, am  avut grad mediu de ocupare de 75% în ultimele trei luni la hotelurile din Capitală. La hotelul Lido 60% din clienţi sunt turişti, iar restul oameni de afaceri.

    Omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează unităţi hoteliere în Capitală dar şi pe litoralul românesc, spune că vede o revenire în forţă a cererii pentru cazare în Bucureşti, mai ales în ultimele trei luni, când gradul mediu de ocupare a fost de 75%.

    „În ultimele trei luni am avut un grad mediu de ocupare de 75% la hotelurile din Bucureşti, se vede o revenire în forţă a cererii pentru cazare. La hotelul Phoenicia Grand Hotel 85% din cerere este de pe business, de la oameni de afaceri, dar la hotelul Lido 60% din cerere este pe leisure iar 40% pe business. Interesul pentru centrul vechi al oraşului şi Calea Victoriei este în creştere“, a spus pentru ZF Mohammad Murad, unul din cei mai mari investitori în turism de pe piaţa locală. El a venit în România în 1982 să studieze medicina şi a ajuns să fie după 30 de ani unul dintre cei mai  mari hotelieri din ţară.

    Hotelul de patru stele Lido de pe bulevardul Gheorghe Magheru, o clădire emblemă a Capitalei a fost redeschis în 2019, după o investiţie de 5 milioane de euro. 

    Mohammad Murad a luat în concesiune pe 15 ani hotelul Lido din Capitală de  la familia Angelescu (urmaşii doctorului şi fostului ministru al învăţământului Constantin Angelescu) şi l-a trecut printr-un proces amplu de modernizare. Clădirea a intrat în proprietatea statului în 1950 şi ulterior a ajuns la fraţii Păunescu. În 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis ca hotelul să reintre în proprietatea moştenitorilor doctorului Constantin Angelescu. Omul de afaceri Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, mai controlează în Capitală hotelurile Phoenicia Grand Hotel, Phoenicia Express şi Phoenicia Comfort dar şi un apart-hotel.

    „Cel mai mare hotel pe care îl avem în Bucureşti este Phoenicia Grand Hotel, cu peste 300 de camere. În pandemie am început renovarea la hotelul Phoenicia Express, pe care îl vom deschide anul viitor dar şi la Phoenicia Comfort“, a mai spus el.

    Bucureştiul are 11.000 de camere în hoteluri, din care jumătate sunt clasificate la patru stele, concurenţa pe acest segment fiind mare.

    „Turiştii care vizitează Bucureştiul petrec în medie două zile, avem nevoie de mai multă promovare dar şi de mai multe legături aeriene. Transportul aerian rămâne principala componentă a oricărui produs turistic. Să dezvoltăm mai multe legături şi pe oraşele mai mici din ţară şi să începem să ne aşezăm şI pe partea turistică“, a mai spus el.

    Murad mai controlează şi hotelurile Perla Majestic, Majestic Olimp, Majestic Jupiter pe litoral, alături de complexul hotelier Phoenicia Holiday Resort în Mamaia-Năvodari dar şi Phoenicia Luxury, deschis în 2013. Tot aici el a ridicat un nou hotel, de cinci stele Phoenicia Royal.

    „Anul acesta am avut creştere cuprinsă între 15 şi 25% pe litoralul românesc la hoteluri, în total venituri de 30 de milioane de euro  la toate hotelurile şi restaurantele de la mare. Pe tot grupul estimez că vom ajunge la afaceri de 50 de mil de euro până la final de an“.

    În 2016, Murad a cumpărat  complexul hotelier Belvedere, Amfiteatru, Panoramic în Neptun Olimp, „fosta perlă a litoralului românesc“, de la Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Murad şi familia lui mai deţin afaceri în domeniul imobiliar dar şi în alimentaţie, producătorul de conserve Mandy Foods şi lanţul de restaurante Springtime.

    Omul de afaceri mai anunţa investiţii într-un centru  de conferinţe de 700 de locuri lângă Sinaia, dar aşteaptă aprobările şi autorizaţiile pentru a demara proiectul.

     

     

  • Daniel Ben-Yehuda, şeful hotelului Sheraton: Bucureştiul are nevoie de mai multe hoteluri de cinci stele

    ♦ Aşteptăm să obţinem autorizaţiile pentru a putea demara construcţia unui nou hotel ♦ Noul hotel, un proiect anunţat încă din 2016, când a fost achiziţionat un teren lângă Sheraton, dar pentru care acum se aşteaptă autorizaţiile, va fi clasificat la cinci stele şi va opera sub un brand al lanţului hotelier Marriott.

    Daniel Ben-Yehuda, şeful ho­telu­lui de cinci stele Sheraton din Bucu­reşti şi al complexului hotelier Parc Hotels, ce include unităţile de patru stele Ramada Parc şi Ramada Plaza din nordul Capitalei, spune că este în plan construcţia unui nou hotel de cinci stele chiar pe un teren în apro­piere de Sheraton, dar că se aşteaptă obţinerea autorizaţiilor.

    „Dat fiind că terenul pe care îl avem este chiar lângă hotelul Sheraton în centrul Bucureştiului durează până obţinem autorizaţiile, dar în momen­tul în care vom avea toate aprobările vom demara construcţia unui nou hotel de cinci stele cu peste 100 de camere“, a spus pentru ZF Daniel Ben Yehuda, directorul general al hotelu­lui de cinci stele. În 2016, el declara pentru ZF că a fost cumpărat un teren situat chiar în vecinătatea actualului hotel, unde va fi construit un nou hotel, în acel an cererea pentru cazare fiind foarte mare.

    Hotelul de cinci stele Sheraton Bu­cu­reşti are 270 de camere şi ope­rea­ză 11 săli de conferinţă. Sheraton (fos­tul Howard Johnson) este un brand al lanţului internaţional Marriott.

    „Bucureştiul are nevoie de mai multe hoteluri de cinci stele, noul hotel pe care îl avem în proiect va prelua un brand de cinci stele al lanţului Marriott, dar acum nu pot spune despre ce brand este vorba“, a mai adăugat el.

    Capitala are cea mai dezvoltată in­frastructură hotelieră din ţară, aproa­pe 11.000 de camere de hotel, cele mai multe fiind camere duble, ce oferă două locuri de cazare. Jumătate din camerele de hotel din Capitală sunt clasificate la patru stele.

    „Lunile septembrie şi octombrie până acum au fost luni bune, cu grade de ocupare de 60-70% datorită eveni­mentelor care au avut loc, vom dubla cifra de afaceri faţă de anul trecut când eram în pandemie. Pentru anul viitor ne propunem o creştere cu 10%“, a mai spus el. El a mai adăugat că s-au or­ganizat mai multe conferinţe şi eve­nimente, dar pe leisure încă este cerere mică, biletele de avion s-au scumpit, inflaţia mare, toate preţurile au crescut.

    În pandemie, segmentul de business travel s-a prăbuşit. Hotelurile au fost obligate să renunţe la o parte din angajaţi, însă la începutul acestui an valul de ucraineni refugiaţi a cres­cut gradul de ocupare al unităţilor de cazare. Hotelierii au încercat să îşi refacă echipele şi au început să aducă personal din afara ţării.

    „Acum avem 35 de angajaţi din Sri Lanka, cameriste, ospătari, bucă­tari în hotelul Sheraton şi în complexul Ramada şi la începutul anului viitor vom aduce încă 20 de angajaţi tot din Sri Lanka. Vrem să angajăm de pe plan local, dar nu găsim oameni“.

    Angajaţii din sectorul hotelier au fost, istoric, cel mai prost plătiţi salariaţi din economie, mulţi români care ocupau posturi în acest domeniu au schimbat domeniul de activitate sau au plecat în străinătate pe salarii de şase-şapte ori mai mari.

    Daniel Ben Yehuda mai conduce cele două hoteluri din nordul Capitalei, Ramada Parc şi Ramada Plaza, clasificate la patru stele, cumulează 567 de camere şi formează complexul Parc Hotels.

    Unităţile Ramada Parc şi Ramada Plaza sunt deţinute de Tatika Investments, o companie înregistrată în Cipru. La sfârşitul anului 2014, Tatika Investments din Cipru a preluat International Business Trading, proprietara Sheraton (fostul Howard Johnson) Bucureşti.