BusinessMagazin

Tag: hipermarketuri

  • Câţi bani face o antreprenoare din Republica Moldova cu un business cu produse basarabene deschis în Capitală

    După absolvirea facultăţii de economie a Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava, Angela Cupcea s-a angajat în domeniul bancar. Povesteşte că, pentru că îi stă în fire să fie activă şi sociabilă, la bancă nu se simţea în largul său, ci îşi dorea o schimbare, visul ei dintotdeauna fiind să aibă o afacere. „Aşa că într-o bună zi, împreună cu soţul meu, care tot era în sectorul bancar, am plecat de la bănci şi ne-am apucat de afacerea noastră”, spune ea. Au intrat aşadar în lumea antreprenoriatului cu o investiţie de 20.000 de euro „adunaţi pe parcursul anilor de muncă la bancă”.

    Având suficiente cunoştinţe despre produsele din Basarabia, a ajuns la concluzia că ar fi util să promoveze Moldova nu doar prin vorbe, ci şi prin intermediul acestora. „Pe moment, ideea ni s-a părut interesantă, pentru că nu existau magazine care să vândă produse variate exclusiv moldoveneşti. De altfel, acesta a şi fost scopul nostru de bază – de a aduna într-un singur magazin produse de înaltă calitate fabricate în Republica Moldova.” Iniţial au intrat pe piaţa românească în 2015, prin deschiderea a două magazine care operau sub numele de Bunătăţi din Basarabia.

    Ulterior, au descoperit că pe piaţa locală operează un business similar lor, Vinurile Basarabiei, iar împreună cu reprezentanţii acestei afaceri au decis să schimbe numele celor două businessuri în Basarabia (acestea au însă în continuare activităţi operate de SRL-uri diferite, firma lor denumindu-se Dolce Teador, iar firma care operează sub brandul omonim fiind Basarabia Drinks).

    Aceasta nu a fost însă singura schimbare: au închis primele două unităţi, iar în 2017 au redeschis primul magazin sub noul nume, Basarabia, iar anul trecut pe al doilea, ambele aflate în Capitală. Afacerea a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 1,3 milioane de lei şi un profit de 137.000 de lei, iar pentru 2019 reprezentanţii acesteia aşteaptă o creştere de 25%. Ei şi-au propus ca în perioada următoare să se concentreze pe îmbunătăţirea brandului deja creat, de la servicii, la produse în sine. „Este anul perfecţionării a ceea ce am învăţat deja să facem.”

    În ceea ce priveşte investiţiile, reprezentanţii magazinelor Basarabia şi-au propus să investească 70.000 de lei în deschiderea altor unităţi, dintre care una în toamna aceasta, precum şi în promovarea afacerii pe mai multe canale. „Un lucru nou pentru perioada următoare este o prezenţă cât mai vizibilă în online, să ne facem cunoscuţi. Motivul principal al acestui pas este reprezentat de evoluţia puterii de cumpărare a consumatorilor. Dat fiind faptul că se creează tot mai multe magazine online, piaţa este în continuă dezvoltare. Clienţilor li se pare mult mai uşor şi rapid să comande produsele dorite prin intermediul unor clicuri şi să le fie livrată comandă acasă. Deci scopul principal este şi acela de a ne promova mai mult”, explică Angela Cupcea.

    Valoarea bonului mediu în unităţile Basarabia este de aproximativ de 35-40 de lei. În perioada următoare Angela Cupcea spune că se aşteaptă ca valoarea bonului mediu să crească, ca urmare a renegocierii contractelor de achiziţii, în vederea extinderii gamei de produse. Potrivit descrierii făcute de antreprenoare, majoritatea clienţilor sunt pesoane cu venituri medii, printre aceştia existând şi un număr considerabil de persoane în vârstă, majoritatea locuind în imediată vecinătate, dar există şi un segment distinct de clienţi care lucrează în clădirile de birouri din zonă.

    Cele mai mari provocări cu care soţii Cupcea s-au confruntat în dezvoltarea afacerii au fost, spun ei: găsirea spaţiilor pentru magazine, preţurile pentru chirie fiind foarte mari, lipsa mâinii de lucru, birocraţia, inflaţia, concurenţa neloială, scăderea cererii interne şi creşterea salariilor. „Sunt impedimentele cu care ne confruntăm noi şi cred că toţi oamenii de afaceri care activează, nu neapărat pe un segment asemănător cu al nostru.” 

    În prezent businessul are o echipă de cinci angajaţi. „Lucrăm cot la cot cu ei. Forţa unei afaceri de succes stă şi în angajaţi, iar ţinta noastră a fost întotdeauna aceea de a forma oamenii care vin în echipa noastră. Nu doar dezvoltăm magazinele de la zero, ci le creştem ca pe copiii noştri. Aceasta este politica după care ne ghidăm şi pe care o transmit mai departe angajaţilor, astfel încât clientul să fie mulţumit şi să revină şi altă dată”, spune Angela Cupcea.

    În privinţa extinderii la nivel naţional, fondatorii businessului spun că încă testează piaţa şi analizează potenţialul existent pentru o astfel de nişă. „Plănuim să deschidem magazine şi în alte oraşe ale ţării: Cluj, Braşov, Constanţa. Având în vedere cererea pieţei în toţi aceşti ani pe Bucureşti, unul dintre proiectele noastre este să ne extindem şi în afară Capitalei, propunându-ne ca în perioada următoare să ne axăm şi pe acest aspect. Sunt convinsă că experienţa noastră poate aduce plusvaloare şi pe acest segment”, crede Cupcea.

    Anual businessul înregistrează aproximativ 45.000 clienţi. Cele mai căutate produse în magazinele Basarabia sunt bomboanele Bucuria, vinurile şi coniacurile moldoveneşti şi „biscuiţii cu gustul amintirilor din copilărie”. În ceea ce priveşte competiţia, Angela Cupcea spune că aceasta ar fi reprezentată în special de reţelele mari de hipermarketuri. „E drept, expansiunea marilor reţele influenţează piaţa pe care ne desfăşuram noi, se simte, dar încercăm să le facem faţă.” Crede însă că specialităţile care se regăsesc pe rafturile lor îi ajută să fie competitivi. „Aproximativ 95% din produsele noastre sunt produse care nu se regăsesc pe rafturile supermarketurilor.”

  • Kaufland deschide mâine două noi magazine, în Focşani şi Constanţa, şi ajunge la o reţea de 124 de hipermarketuri

    Kaufland România deschide mâine două noi magazine, în Focşani şi Constanţa, şi ajunge  la o reţea de 124 de hipermarketuri la nivel naţional, parte a strategiei de extindere accelerată pentru 2019.

    Lanţul de hipermarketuri şi-a bu­getat câte zece deschideri pe an în perioada 2019-2022, com­pania având deja terenurile achiziţionate.

    În medie, un magazin costă între 30 şi 45 de milioane de lei, cu tot cu teren, con­form da­­telor declarate anterior de oficia­lii ger­mani.

    Ca element de noutate, magazinul din Focşani se apropie de conceptul magazinelor de proximitate, având un format adaptat. Spaţiul are o structură simplificată, fără galerii comerciale, şi o suprafaţă de vânzare eficientizată de aproximativ 3000 mp.

    Magazinul din Constanţa are o suprafaţă de vânzare de 3900 mp şi cuprinde o galerie comercială cu Food Court.

    Ambele magazine beneficiază de cel mai nou concept de design Kaufland, având faţadă vitrată, cu pereţi de sticlă, precum şi o amenajare după un traseu de cumpărături simplificat şi rapid. Magazinul din Constanţa este dotat cu scări rulante şi lift.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Producătorul de mezeluri Agra’s din Alba: Ar trebui ca hipermarketurile să fie închise duminica, oamenii să meargă la restaurante, la teatru, să cheltuiască altfel banii

    „Vindem în reţeaua proprie, nu am mai deschis alte magazine. Este o presiune din ce în ce mai mare din partea marilor lanţuri de hipermar­keturi şi supermarketuri, multinaţio­nalele au ajuns să domine 70% din comerţ. Noi duminica avem magazi­nele închise, dar hipermarketurile sunt des­chise. Ar trebui o reglementare prin lege ca hipermarketurile să fie închise duminica, oamenii să meargă la restaurante, la teatru, să cheltuiască altfel banii“, spune Dan Sărmăşan, pre­şedintele companiei şi cel care contro­lea­ză 50% din Agra’s.
     
    El mai spune şi că au crescut mult costurile cu materia primă. „Aducem car­nea de porc din Germania, Austria şi Spania, sunt cazuri când preţul a cres­cut şi cu 25%. În România populaţia por­cină a fost afectată (de pesta por­cină – n.red.), unii jucători şi-au pierdut ştam­pila ovală şi nu mai pot vinde în spaţiul intracomunitar.“
     

  • SURPRIZE uriaşe: Ce salarii plătesc lanţurile de supermarketuri şi hipermarketuri. Lidl este campion, în timp ce Profi plăteşte la jumătate

    Dintre cei zece jucători străini din industrie, şase se încadrează în această medie. Profi şi Cora plătesc cele mai mici salarii, de sub 2.000 de lei net lunar, pe când Lidl şi Metro sunt cei doi jucători care au salarii peste piaţă. Mai exact, Lidl plăteşte cu 50% peste piaţă. Reţelele străine de magazine plătesc salarii ce pornesc de la 1.650 de lei şi ajung la 3.200 de lei.

    Calculele ZF privind salariul mediu net au fost realizate pornind de la cheltuielile cu personalul declarate de retaileri şi de la numărul mediu de salariaţi din 2017.
     
    Calculele ZF nu ţin cont de poziţiile deţinute de angajaţii din retail, fiind un simplu exerciţiu jurnalistic.
     
    Totuşi, o particularitate în comerţul local cu dominantă ali­mentară este faptul că cea mai mare parte a salariaţilor din aceste companii lucrează în magazine, majoritatea în poziţii de lucrător comercial sau casier.
     

  • Ce salarii plătesc marile reţele de super şi hipermarketuri: Discounterul german Lidl plăteşte cele mai mari salarii, cu 50% peste piaţă şi cu o treime peste media pe economie

    Cu excepţia dis­coun­terului ger­man Lidl, sa­lariile se si­tu­ează în ju­rul va­lorii de 2.100 de lei net lunar, în con­textul în care în in­dustrie – în co­mer­ţul cu ri­di­ca­ta şi cu amă­nuntul – media este apro­pia­tă de acest nivel. Totuşi, în industrie media este posibil să fie trasă în sus de jucătorii din distribuţia far­ma sau de traderii agricoli care sunt incluşi în do­meniul comerţul cu ridicata. Prin comparaţie, salariul mediu net pe economie a fost de 2.400 de lei în 2017.

    „Lidl are o politică salarială deliberată şi comunicată. Compania plăteşte pentru toate categoriile de personal peste piaţă din dorinţa de a stabiliza fluctuaţia foarte mare de personal din domeniu“, spune Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanţă în management şi resurse umane.

    Comerţul alimentar este domeniul cu cea mai mare fluctuaţie de personal, anual 4 din 10 oameni părăsindu-şi angajatorul. Această situaţie este accentuată de criza de personal care se resimte în toate domeniile. În acest context, şi ceilalţi retaileri au crescut constant sa­la­riile, dar mai accelerat în ultimii doi ani. Astfel, în 2008 salariul mediu net plătit de Mega Image era de 850 de lei, faţă de circa 2.100 de lei în pre­zent. Situaţia este similară şi în cazul Kaufland, arată calculele ZF pe baza datelor existente.

    „Există creşteri salariale în retail, însă acestea trebuie ponderate cu creşterile sala­riilor medii şi minime pe economie. Retailerii s-au adaptat, dar mulţi şi-au menţi­nut pla­ta în me­dia in­dus­triei“, mai spu­ne Raluca Pârvu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Trei tipuri de înşelătorii găsite de inspectorii ANPC în mai multe hipermarketuri din Bucureşti-Ilfov, în ultimele trei luni

    „Începând cu dată de 3 iulie 2018, comisarii din cadrul Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Bucureşti-Ilfov au desfăşurat 43 de acţiuni de control, în vederea verificării respectării drepturilor şi intereselor consumatorilor, conform legislaţiei din domeniul protecţiei consumatorilor, în reţelele de hipermarketuri”, se scrie într-un comunicat de presă al ANPC.

    În urmă verificărilor, au fost aplicate un număr de 43 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 632.000 lei şi 2 avertismente şi au fost emise 36 de decizii de încetare imediată a practicilor comerciale incorecte conform Legii 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor, republicată.

    „A fost dispusă oprirea definitivă de la comercializare a cantităţii de 1.321 kg produse alimentare în valoare de 17.881 lei şi 37.592 litri apă plată şi minerală şi băuturi răcoritoare în valoare de 37.591 lei şi oprirea temporară de la comercializare a cantităţii de 656 kg, în valoare de 16.282 lei şi 89 bucăţi, în valoare de 624 lei produse nealimentare”, se mai menţionează în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Satul din România în care se cultivă anual peste un milion de trandafiri. Ce trebuie să ştie cei care doresc să-şi deschidă o astfel de afacere

    Ciumbrudul este o localitate aparţinătoare municipiului Aiud, din judeţul Alba, cu tradiţie de zeci de ani în cultivarea trandafirilor, fiind cel mai mare furnizor de butaşi din România. Oamenii spun că localitatea Ciumbrudul şi localităţile învecinate aprovizionează 80-90% din piaţa de butaşi de trandafiri din ţară, în total fiind peste 70 de soiuri, cultivate pe mai bine de 15 hectare de teren.

    Producţia pe un hectar este de aproximativ 60.000 de plante, care se vând în cantităţi foarte mari, cu preţuri între 2,5 lei şi 4,5 lei. Producătorii susţin că trandafirii rămân o afacere bună pentru agricultură, iar profitul variază între 20 şi 25% din investiţia iniţială.

    ”Avem circa 70 de soiuri de trandafiri. Cea mai mare parte a trandafirilor din România se cultivă aici în zona Ciumbrud şi în satele învecinate. Noi vindem butaşi de trandafiri mai mult, prea puţin flori. Fire de trandafiri, dacă am o cunoştinţă care doreşte să-şi facă nuntă, o ajut, dar astea nu le dau pe bani”, a spus Csiky Iuliu, unul dintre producătorii de butaşi de trandafiri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se poziţionează retailerii moderni în topul importatorilor: Lidl şi Kaufland la vârf, Selgros spre coada clasamentului, iar Cora lipseşte

    Cel mai bine poziţionat retailer în topul im­por­tatorilor este dis­counterul german Lidl, care ocupă locul şase într-un clasam­ent condus de companii din industrii grele precum auto sau energie. Mai exact clasamentul este condus de Autom­obile Dacia, Rompetrol Rafi­nare, Petrotel – Lukoil, Ford România şi ArcelorMittal Galaţi. Lidl este cel mai sus poziţionat retailer, ceilalţi jucători din comerţul alimentar au poziţii variate de la 22 (Kaufland) la 362 (Selgros Cash & Carry).

    Nemţii de la Lidl au însă şi un model de business diferit, mai exact circa 80% din produsele de la raft sunt marcă privată. Pentru a obţine preţul cel mai mic, aceste produse sunt realizate într-o unitate de producţie pentru mai multe ţări, iar apoi trimise în toată Europa. Nemţii realizează şi local produse pe care le exportă apoi pe alte pieţe din Europa.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Smart Business – Antreprenoarea care a fondat un business unic pe piaţa locală, mizând pe lipsa de timp a românilor

    „Antreprenoriatul este o stare de spirit, înseamnă libertate, senzaţia că faci ceva cu sens, nu că aş fi făcut ceva fără sens şi înainte, dar, după mai mulţi de ani de comunicare, îmi doream altceva, astfel, la jumătatea vieţii, m-am reinventat”, descrie Georgiana Gheorghe, motivele pentru care a ales să mizeze pe propria afacere după mai mulţi ani de corporaţie. Ea a lansat recent businessul Clatette, pe care îl descrie drept prima  „fabrică de clătite ready made (gata făcute n.red)”.

    Afacerea  Clatette este format în prezent dintr-un atelier de producţie, dotat cu utilaje de producţie, de ambalare, de depozitare, precum şi o maşină de livrare.Tipul de business este B2B2C, Gheorghe nu se adresează direct persoanelor fizice, ci lanţurilor de hipermarketuri, şcolilor şi grădiniţelor, precum şi zonei corporate (cantine, petreceri corporate).

    Auchan este primul lanţ de hipermarketuri  cu care au semnat un contract; în prezent clătitele Georgiane Gheorghe ajung în patru magazine Auchan. „După trei săptămâni de colaborare, am observat că lucrurile se mişcă foarte bine, au crescut comenzile de la o săptămână la alta, vedem preferinţe pentru anumite reţete”, descrie Gheorghe modul în care a fost primit produsul pe piaţă.

    Care este valoarea investiţiei în businessul Clatette şi care sunt planurile de dezvoltare a acestuia în continuare, într-o nouă ediţie a emisiunii Smart Business, pe site-ul şi pagina de Facebook ale Business Magazin.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

     

  • Povestea managerului care a transformat Profi în reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România

    Daniel Cîrstea lucrează în retail din 2001, trecându-şi în portofoliu nume locale şi internaţionale precum Artima (actualmente Carrefour), Carrefour şi apoi Profi. La Profi a ajuns în 2010, când retailerul era pe locul 13-14 în piaţă, după cum îşi aminteşte executivul român. Avea 82 de magazine şi afaceri de 600 mil. lei.

    A ocupat mai multe poziţii în companie până când în 2015 a devenit director general. În mandatul său de conducere lanţul de magazine a ajuns la peste 700 de supermarketuri şi magazine de proximitate sub trei branduri, dintre care unul dedicat zonei rurale. Mai mult, businessul a trecut de pragul de 1 mld. euro (4,7 mld. lei) anul trecut, potrivit lui Daniel Cîrstea, valoare ce îi permite retailerului să urce în prima parte a clasamentului celor mai mari jucători din comerţul alimentar.

    Românii cheltuie anual peste 20 mld. euro pe mâncare şi bunuri de larg consum, iar circa 60% din bani merg către comerţul modern, mai exact către cele zece reţele străine de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash & carry sau proximitate modernă. Profi este unul dintre cei zece jucători, cel mai extins dintre ei. Acest titlu a fost adjudecat anul trecut, în mandatul lui Daniel Cîrstea, care are 38 de ani. Aproape jumătate din viaţă şi-a petrecut-o în comerţul alimentar, un domeniu despre care spune că ”singura constantă în retail este schimbarea“. Asta l-a şi atras de altfel să rămână. Ce l-a determinat să se angajeze prima dată în domeniu? A fost o conjunctură fericită.

    Era 2001 când s-a angajat prima dată în retail. ”Abia terminasem facultatea şi eram în Timişoara când l-am cunoscut pe Florentin Banu, atunci proprietarul magazinelor Artima“, îşi amintea recent executivul român.

    Florentin Banu este antreprenorul care a dezvoltat în trecut brandul de napolitane Joe, vândut către gigantul elveţian Nestlé, şi supermarketurile Artima, pe care le-a vândut fondului de investiţii Enterprise Investors (şi preluate ulterior de către Carrefour).

    Daniel Cîrstea habar nu avea la momentul acela ce înseamnă retailul. Avea mai multe opţiuni să se angajeze, însă Florentin Banu l-a convins. ”Era încă de atunci un antreprenor autentic, fără frică. Iar pasiunea mea pentru retail de la el o am“, îşi aminteşte executivul. De altfel, antreprenorul a rămas de-a lungul anilor unul dintre modelele sale în viaţă şi în carieră, alături de Pawel Musial (cel care a condus Profi până în 2015) şi de Călin Costinaş (adjunctul său în cadrul Profi în prezent).

    ”L-am întrebat pe Florentin Banu de ce m-a ales pe mine, iar el mi-a spus că nu se bazează pe şcoala făcută, pentru că poţi învăţa la locul de muncă, iar rezultatele vin pe parcurs. Contează să te înconjori de oameni de încredere. Ceea ce am făcut şi eu ulterior şi fac şi astăzi“, afirma Daniel Cîrstea recent.

    Crede că viaţa în general îţi este influenţată de 4-5 persoane, la fel şi cariera. Florentin Banu l-a învăţat despre antreprenoriat şi curaj. Pawel Musial i-a arătat că te poţi bate cu cei mari din retail, iar Călin Costinaş este ca o floare de lotus, ascultă oamenii. ”De la fiecare dintre ei am învăţat ceva ce eu nu aveam. Trebuie să te înconjori de oameni de încredere şi să vii la muncă cu plăcere.“ În cariera sa din retail, Daniel Cîrstea a învăţat multe. Puţini sunt cei care se pot mândri cu o carieră marcată de tranzacţii şi schimbări de acţionariat, expansiuni galopante şi evoluţii demne de un basm cu Feţi-Frumoşi, care cresc într-un an câţi alţii în şapte. Cum reuşeşte toate acestea? Se trezeşte de regulă la 6 dimineaţa pentru a ieşi la plimbare cu cei doi câini ai familiei. Totodată, când nu este în deplasări, încearcă la 7-8 seara să îşi încheie ziua de lucru pentru a se dedica familiei.

    Primul său job a fost în departamentul de contabilitate al lanţului de supermarketuri Artima, pentru că terminase o facultate cu profil economic. Şi-a dat seama însă că ce învăţase în şcoală nu avea legătură cu realitatea.

    ”Florentin Banu mi-a spus încă de la început că nu este pentru mine contabilitatea şi mi-a propus să merg în departamentul de achiziţii.“ I-a mai spus că dacă nu îi place se poate întoarce. Nu a făcut-o niciodată. După trei zile ştia că nu avea să o mai facă. A crescut, spune chiar el, încet, dar sigur. A fost iniţial asistent în departament, după care buyer, iar apoi a ajuns şef de magazin la Bistriţa, Oradea şi altele.

    În 2005, fondul de investiţii Enterprise Investors, cu care avea să se mai întâlnească apoi în carieră, a cumpărat de la Florentin Banu supermarketurile Artima. Atunci, Daniel Cîrstea afirmă că a avut contact cu comerţul modern, structurat şi ordonat. La momentul acela era senior category manager. Trei ani mai târziu ajunsese coordonatorul departamentului de achiziţii, când gigantul francez Carrefour a intrat în scenă. Grupul a preluat supermarketurile Artima şi şi-a făcut astfel intrarea pe acest segment al magazinelor mici după ce anterior fusese activ doar în domeniul hipermarketuri. Provocarea a fost atunci pentru Daniel Cîrstea şi să se mute cu jobul de la Timişoara la Bucureşti.

    Dar nu s-a adaptat în Capitală. ”Am învăţat multe în perioada aceea, dar nu reuşeam să mă simt ca acasă.“ Era vorba de o corporaţie unde spiritul antreprenorial era lăsat pe plan secund, spunea el recent. Aşa a decis să plece la Profi. Era 2010, iar retailerul era la momentul acela locul 13-14 în piaţă. Îşi aminteşte astăzi, uitându-se în urmă, că mulţi i-au spus că e nebun. Nu s-a lăsat influenţat, mai ales că o bună parte din echipă o ştia din Artima, iar alţii li s-au alăturat pe parcurs. Şi astăzi, 80% din top managementul Profi a avut o legătură cu lanţul de magazine Artima.