BusinessMagazin

Tag: Hidroelectrica

  • Povestea fabuloasă a lui Remus Borza, omul care a redresat Hidroelectrica şi care apoi s-a implicat în politică în partidul ALDE. Ieri a votat împotriva moţiunii şi va fi dat afară din partid de către Tăriceanu

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal. Dincolo de acestea, cine este avocatul care s-a luptat cu 500 de băieţi deştepţi şi care răspunde de 300 de directori şi de 27.000 de angajaţi?

    “Am constatat că 1.000 de cuvinte nu fac cât o cifră. Cifrele sunt atât de clare şi atât de greu de combătut, cifrele au o forţă colosală. De aceea îmi întăresc orice afirmaţie cu o cifră.”

    Trebuie să spun din capul locului că Remus Borza a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte. Spune despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • Numirea unui Consiliu de Supraveghere interimar la Hidroelectrica nemulţumeşte Fondul Proprietatea

    Ministerul Energiei a propus la finele lunii martie numirea unui nou Consiliu de Supraveghere interimar al Hidroelectrica, pe o perioadă de patru luni.

    CEO-ul Fondului Proprietatea crede că menţinerea stării actuale de provizorat ar putea întârzia şi afecta grav listarea la bursă a companiei Hidroelectrica.

    „Cea mai valoroasă companie din România are nevoie de stabilitate, predictibilitate şi profesionişti de top în Consiliul de Supraveghere. Actuala propunere nu respectă dispoziţiile privind guvernanţa corporativă din Legea 111/2016, care stabileşte criterii profesionale şi proceduri transparente de selectare a membrilor Consiliilor de Supraveghere din companiile de stat.

    Considerăm că numirea unui alt consiliu interimar în locul unuia pe termen lung, selectat în conformitate cu Legea 111/2016, nu va face decât să prelungească instabilitatea şi lipsa de predictibilitate pentru companie încă patru luni, generând riscuri majore pentru aceasta. Menţinerea stării actuale de provizorat ar putea întârzia şi afecta grav IPO-ul Hidroelectrica. Este foarte posibil ca această situaţie să aibă ca efect diminuarea valorii companiei la listare, scăderea încrederii investitorilor în oportunitatea de a investi în Hidroelectrica, şi, nu în ultimul rând, prejudicierea acţionarilor săi, statul român şi Fondul Proprietatea”, a spus Konieczny.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania de stat din România care scrie istorie cu un profit impresionant

    Hidroelectrica, perla sistemului energetic local, a înregistrat în 2016, anul în care a ieşit din insolvenţă, un profit brut record de 1,5 miliarde de lei, potrivit datelor preliminare ale companiei. Astfel, în 2016, Hidroelectrica a reuşit să lucreze la o marjă a profitului brut de 45%, nivel care stârneşte invidii în mediul de business local.

    „Pe datele preliminare pe care le avem acum, veniturile se ridică la circa 3,3 miliarde de lei, iar profitul brut este de 1,5 miliarde de lei. Veniturile au fost mai mici faţă de 2015 din cauza evoluţiei preţului energiei, dar profitul este istoric“, spune Ovidiu Agliceru, preşe­din­tele directoratului Hidroelec­tri­ca, firmă care anul trecut a devenit cea mai valoroasă companie din România.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Compania de stat din România care scrie istorie cu un profit impresionant

    Hidroelectrica, perla sistemului energetic local, a înregistrat în 2016, anul în care a ieşit din insolvenţă, un profit brut record de 1,5 miliarde de lei, potrivit datelor preliminare ale companiei. Astfel, în 2016, Hidroelectrica a reuşit să lucreze la o marjă a profitului brut de 45%, nivel care stârneşte invidii în mediul de business local.

    „Pe datele preliminare pe care le avem acum, veniturile se ridică la circa 3,3 miliarde de lei, iar profitul brut este de 1,5 miliarde de lei. Veniturile au fost mai mici faţă de 2015 din cauza evoluţiei preţului energiei, dar profitul este istoric“, spune Ovidiu Agliceru, preşe­din­tele directoratului Hidroelec­tri­ca, firmă care anul trecut a devenit cea mai valoroasă companie din România.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Hidroelectrica va depăşi, în primele opt luni ale anului, pragul de 1 miliard de lei profit brut

    Hidroelectrica va depăşi, în primele opt luni ale anului, pragul de 1 miliard de lei profit brut, estimând că va vinde în august peste 1,3 TWh, în valoare de peste 236 de milioane de lei, informează un comunicat al companiei.

    Profitul brut înregistrat pe primele şapte luni este mai mare cu 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care cifra de afaceri, de 1,9 miliarde lei, cumulată până la finele lunii iulie 2016 este cu 8% mai mică faţă de 2015.

    Scăderea veniturilor s-a produs ca urmare a diminuării preţurilor în piaţa de energie de la 165 lei/MWh anul trecut la 156 lei /MWh în primele şapte luni din 2016.

  • Ce s-a ales de „băieţii deştepţi“ de la Hidroelectrica: afacerile s-au prăbuşit, iar unele firme s-au dizolvat. Una dintre ligile secrete de business, pe cale de dispariţie

    Din gladiatorii comerţului cu energie, primii „băieţi deştepţi“ din domeniu au devenit nişte umbre. Hidroelectrica se pregăteşte să iasă din insolvenţă şi speră să se listeze cât mai repede pe bursă.

    De la începutul anilor 2000, sub protec­ţia fiecărei guvernări, s-a creat unul dintre cele mai exclusiviste cluburi de business de pe piaţa lo­cală, firme cu puternice conexiuni politice ajungând să domine comerţul cu energie.

    În timp ce din spatele monitoarelor se făceau sute de milioane de euro, statul îşi împingea pe mar­ginea prăpastiei cel mai valoros activ, Hidroelectrica. La mai bine de zece ani după ce fos­tul preşedinte Traian Băsescu a lansat una din­tre sintagmele care l-au consacrat, primii „băieţi deştepţi“ din energie au devenit o umbră în mediul de business. Cu toate acestea, cei mai buni ani ai traderilor de energie au fost chiar în man­datul fostului preşedinte. De cealaltă parte, din insolvenţă încă, Hidroelectrica anunţă pentru anul acesta un profit brut record de 1,3 miliarde de lei.

    Astfel, fără accesul direct la cea mai ieftină energie din ţară, traderii care au avut privilegiul de a avea contracte de sute de milioane de euro cu Hidroelectrica s-au dizolvat, alţii s-au transformat în businessuri cu alte obiecte de activitate, unii au avut anul trecut rulaje zero, iar alţii au avut scăderi de business de neimaginat în perioada 2011, ultimul an complet de achiziţii hidro, şi 2015.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Război al companiilor din energie: Hidroelectrica ameninţă că va da în judecată Transelectrica şi CEZ

    Încercarea de a transfera o parte din răspundere, pentru recentul incident din reţeaua de alimentare cu energie electrică din judeţele Vâlcea şi Argeş, în sarcina Hidroelectrica este tendenţioasă şi prejudiciabilă, urmând să acţionăm în judecată pe cei doi operatori de transport şi distribuţie pentru prejudiciile materiale şi morale suferite, informează un comunicat al Hidroelectrica remis Business Magazin.

    În data de 01.06.2016, în jurul orei 16:00 a avut loc un eveniment în reţeaua de alimentare cu energie electrică din zona judeţelor Vâlcea şi Argeş care a condus la rămânerea fără alimentare cu energie electrică a consumatorilor din zonele de nord ale celor două judeţe, precum şi a marilor consumatori industriali din municipiile Rm. Vâlcea, Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel. Valoarea totală a consumului nealimentat a fost de aprox. 170 MW. Totodată, a fost întreruptă o producţie de cca. 630 MW aferentă centralelor hidroelectrice de pe râurile Olt, Argeş şi Dâmboviţa, precum şi CET Govora, informeaz[ Transelectrica. Comunicatul Transelectrica arata ca evenimentul s-a produs în condiţiile retragerii din exploatare pentru lucrări accidentale a unei linii de înaltă tensiune din reţeaua de transport a energiei electrice, precum si a apariţiei unor fluxuri de putere mari atât în reţeaua de transport cât şi în reţeaua de distribuţie a energiei electrice, generate de o producţie de energie crescută în centralele hidroelectrice de pe amenajările râurilor Olt Mijlociu, Argeş şi Dâmboviţa ca urmare a unui nivel crescut de hidraulicitate.

     În aceste condiţii au declanşat o linie de 220 kV din reţeaua de transport a energiei electrice şi unele linii de 110 kV din reţeaua de distribuţie. Interventia echipelor operative şi a personalului de comandă operativă din cadrul centrelor de dispecer CEZ DISTRIBUŢIE şi TRANSELECTRICA a fost promptă, pentru a restabili alimentarea staţiilor de transformare a energiei electrice din zonele afectate, mai arata comunicatul Transelectrica.

    In replica, Hidroelectrica arata ca exploatarea grupurilor hidroenergetice de pe Olt, Arges si Dambovita la putere nominala nu este de natura sa produca dezechilibre in reteaua de transport si distributie. Acest regim de exploatare fiind unul normal atat din punct de vedere tehnico-energetic cat si comercial. Cei doi operatori au obligatia de a asigura capacitate de transport si distributie pe un astfel de regim de exploatare pentru orice interval orar din cele 8760 de ore ale unui an calendaristic si sa asigure si o rezerva de transport suplimentara peste regimul de expoatare la nominal al tuturor producatorilor si consumatorilor racordati la reteaua de transport a SEN. “Informarea comuna Transelectrica- CEZ este construita pe un neadevar. In data de 01.06.2016 Hidroelectrica functiona cu amenajarea Olt Mijlociu la o putere de doar 380 MW, mult sub puterea nominala de transport de 450 MW alocata Hidroelectrica. Acest regim de exploatare pentru 1 iunie 2016 a fost notificat Transelectrica cu o zi inainte, respectiv pe 31 mai 2016. Deci fluxurile de putere generate de Hidroelectrica au fost cu 70 MW sub puterea nominala de transport, nefiind de natura sa creeze dezechilibre in retea. O atare dezinformare este de natura sa transfere atentia opiniei publice de la cei in drept responsabili catre Hidroelectrica, care nu numai ca nu are nicio culpa, dar a si reactionat in timp real de la declansarea avariei in reteua de transport si distributie prin pornirea grupurilor de la centralele proprii, neafectate de incident in scopul compensarii dezechilibrelor de retea. Astfel, progresiv intr-un interval de circa 6 minute am pornit grupurile hidroenergetice Lotru-Ciunget (510 MW), Raul Mare Retezat (220 MW), Galceag (70 MW), Sugag (70 MW), restabilind deficitul de putere de 380 MW deconectati de pe reteua CEZ si 100 MW de pe reteau Transelectrica, evitand astfel o pana generalizata de curent, similara cu cea inregistrata in 1977 si care putea sa genereze pagube de miliarde de euro Romaniei. Este inadmisibil ca intr-o perioada in care sunt atentionari si notificari de coduri galbene, portocalii si rosii de depasire a debitelor multianuale si de inundatii pe mai multe bazine hidrografice din tara, Transelectrica sa-si indisponibilize o linie de 220 KV de la Arefu-Arges in vederea toaletarii copacilor. O astfel de operatiune se poate efectua in orice alt interval de timp, cand nu exista atentionari hidrologice”, incheie Hidroelectrica.

    CEZ Distributie [i Transelectrica au reactionat la comunicatul Hidroelectica, aratand apariţia unor fluxuri de putere mari în reteaua de transport şi în reţeaua de distributie a energiei electrice, generate de productia crescută de energie din centralele hidroelectrice de pe amenajările râurilor Olt Mijlociu, Argeş şi Dâmboviţa ca urmare a nivelului crescut de hidraulicitate, nu reprezintă cauza generatoare a evenimentul, ci doar una din condiţiile care descriu situaţia reală existentă în momentul apariţiei evenimentului.

    Interpretarea conform căreia această condiţie reprezintă o atribuire a răspunderii pentru producerea evenimentului către producătorul de energie electrică HIDROELECTRICA SA aparţine exclusiv unei părţi a presei, în realitate această situaţie nereprezentând un regim de funcţionare în afara limitelor normale.

    Reiterăm menţiunea că în perioada imediat următoare cei doi operatori de reţea vor efectua o analiză comună a evenimentului care face obiectul informării iniţiale, pentru identificarea cauzelor tehnice care au condus la declanşările succesive din reţelele de transport şi de distribuţie, orice interpretare anterioară rezultatelor acestei analize putând conduce la informarea eronată a opiniei publice.  

     

     

     

     

     

     

  • Hidroelectrica ar putea fi listată la bursă de-abia în 2017. Mai multe fonduri americane de investiţii şi companii de consultanţă, interesate

    “Important este să dăm un semnal că vrem să mergem mai departe cu listarea. Partenerii noştri ne întreabă dacă mai avem de gând să listăm, inclusiv la CE Oltenia. Eu aş vrea ca la momentul din care (Hidroelectrica, n.r.) iese din insolvenţă să se facă o analiză clară a drumului care trebuie urmat, să vedem cum stăm cu procesul, să se încheie procesele cu băieţii deştepţi şi aşa mai departe. Sigur, anumite pregătiri pot fi făcute, dar rămâne de văzut, nu aş vrea să ne grăbim să anunţăm să ne trezim după aceea că facem paşi înapoi”, a afirmat luni Gerea, într-o conferinţă de presă.

    Întrebat dacă Hidroelectrica ar putea fi listată la bursă în 2017, Gerea a răspuns afirmativ.

    Ministrul a adăugat că nu crede că statul va prelua curând conducerea companiei, deşi Hidroelectrica şi-a achitat datoriile.

    “Deocamdată societatea este în insolvenţă, deci procedurile trebuie să continue până la ieşirea din insolvenţă, are administrator special, administrator judiciar. Nu am primit totodată niciun fel de ofertă oficială din partea celor implicaţi în conducerea Hidroelectrica de a face un astfel de demers”, a mai spus el.

    Hidroelectrica a anunţat, tot luni, că mai multe fonduri americane de investiţii şi companii de consultanţă sunt interesate de listarea producătorului de energie la bursă.

    O delegaţie a Hidroelectrica, alcătuită din administratorul judiciar al companiei, Remus Borza, şi managerul departamentului Strategie Investiţională – IPO, Karoly Borbely, a participat în perioada 28 septembrie – 2 octombrie la Misiunea Economică a Camerei de Comerţ şi Industrie a României în Statele Unite ale Americii.

    La finele lunii septembrie Gerea a anunţat că discuţiile privind eventuala listare a Complexului Energetic Oltenia (CEO) la bursă ar putea fi reluate în primăvară, iar în ceea ce priveşte Hidroelectrica operaţiunea nu poate avea loc cât timp compania este în insolvenţă.

    Autorităţile s-au angajat faţă de FMI să listeze CE Oltenia şi Hidroelectrica, însă au amânat lansarea ofertelor publice în condiţiile în care prima companie s-a confruntat cu dificultăţi în privinţa producţiei şi vânzării electricităţii şi urmează să treacă printr-un proces de restructurare şi reorganizare, iar cea de-a doua a reintrat în insolvenţă, la începutul anului trecut.

    Hidroelectrica a înregistrat în primul semestru un profit record de 725 milioane lei, cu 42% mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Cifra de afaceri aferentă primului semestru a crescut cu aproape 300 milioane lei comparativ cu primele 6 luni ale anului 2014 şi a ajuns la 1,85 miliarde lei.

  • Hidroelectrica a vândut Arhiepiscopei Argeşului microhidrocentrala Călugăriţa, cu 1,7 milioane lei

    “Microhidrocentrala Călugăriţa de pe râul Valea lui Stan (judeţul Argeş) a fost cumpărată de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, cu 1,7 milioane lei, în timp ce cea de-a doua microhidrocentrală, Vlădeşti, aflată în bazinul râului Olăneşti din judeţul Vâlcea, a fost adjudecată de firma Roski Air Service, cu 2,2 milioane lei”, a declarat pentru MEDIAFAX administratorul judiciar al companiei, avocatul Remus Borza.

    Microhidrocentrala cumpărată de Arhiepiscopie are o putere instalată de 630 de kW şi produce energie suficientă pentru a aproviziona 180 de gospodării. A doua microhidrocentrală are, de asemenea, o putere instalată mai mică de 1 MW.

    Compania a vândut, astfel, doar două dintre cele 34 de microhideocentrale scoase la vânzare prin licitaţie în luna iulie.

    Hidroelectrica mai deţine 128 de microhidrocentrale cu o putere instalată de până la 4 MW fiecare.

    Compania de stat a înregistrat pe primul semestru ale acestui an un profit record de 725 milioane lei, cu 42% mai mare decât profitul înregistrat în perioada similară a anului trecut, când societatea a raportat un profit de 510 milioane lei.

    Cifra de afaceri aferentă primului semestru al anului a crescut cu aproape 300 milioane lei comparativ cu primele 6 luni ale anului 2014, respectiv de 1,851 miliarde lei faţă de 1,554 miliarde lei.

    Hidroelectrica este cel mai ieftin producător de energie din România. Compania se află pentru a doua oară în insolvenţă din februarie 2014, prima procedură de reorganizare având loc în perioada iunie 2012 – iunie 2013.

     

  • Hidroelectrica va lansa în decembrie o hidrocentrală de 58 mil. euro în judeţul Hunedoara

    Centrala are o putere instalată de 12MW, stadiul lucrărilor fiind în prezent de 62%.

    Proiectul de investiţii privind amenajarea hidroenergetică a râului Strei vizează construcţia a până la şapte hidrocentrale, investiţia fiind estimată la 420 milioane euro.

    Reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, va vizita vineri şi sâmbătă, împreună cu ministrul Energiei, Andrei Gerea, sucursalele şi uzinele Haţeg, Caransebeş, Târgu Jiu şi Porţile de Fier, pentru a verifica stadiul lucrărilor la proiectele de investiţii Bretea, Poiana Mărului şi Dumitra-Bumbeşti.

    Aducţiunea secundară Bistra – Poiana Mărului, fereastra de acces Bucova, face parte din amenajarea hidroenergetică Bistra – Poiana Mărului – Ruieni – Poiana Ruscă, a cărei valoare totală estimată depăşeşte 540 milioane euro. Investiţia constă într-o galerie care preia apele din afluenţii râului Bistra şi le aduce în lacul de acumulare Poiana Mărului. Galeria are o lungime totală de 15,8 kilometri şi cinci captări, dintre care trei deja în funcţiune. Valoarea investiţiei este de 45,5 milioane de euro, iar lucrările sunt finalizate în proporţie de 80%.

    Cel de-al treilea proiect se referă la şantierul centralelor Bumbeşti şi Dumitrana, din Gorj. Unităţile vor avea o putere instalată totală de 65 MW şi presupun o investiţie de 230 milioane euro, stadiul lucrărilor fiind în prezent de circa 65%. Centrala Dumitra va fi pusa în funcţiune în martie 2016, iar Bumbeşti în noiembrie 2016.

    Luni, Gerea şi Borza se vor afla la Belgrad, pentru discuţii cu ministrul sârb al Energiei şi alţi oficiali privind colaborarea dintre cele două state în domeniul producţiei şi distribuţiei de energie. În acest an, Hidroelectrica a deschis la Belgrad o reprezentanţă care va realiza operaţiuni de trading de energie.

    În perioada 2012-2014 Hidroelectrica a investit peste 270 de milioane de euro în finanţarea unor capacităţi noi de producţie a energiei electrice.

    Pentru perioada 2015-2020, a fost alocat un buget de investiţii de peste 1,3 miliarde de euro. Din această sumă, 450 milioane euro este alocată proiectelor aflate execuţie (Racoviţa, Bretea, Răstoliţa, Siriu-Surduc, Dumitra-Bumbeşti); 305 milioane de euro în retehnologizarea a patru hidrocentrale de mare capacitate Stejaru (cu o capacitate de 210MW), Vidraru (220MW), Râul Mare Retezat (335 MW), Marişelu (220 MW) şi în modernizări de hidroagregate; 240 milioane euro în lucrări de mentenanţă cu capitalizare; 300 milioane euro investiţii în capacităţi noi de producţie din surse regenerabile (eolian, solar, biomasă).