BusinessMagazin

Tag: hardware

  • Povestea antreprenorului român care a lansat unul dintre cele mai importante pariuri tehnologice ale anului

    Ceasul gândit în România, produs în China şi poziţionat strategic ca brand britanic este unul dintre cele mai importante pariuri tehnologice ale acestui an.

    Andrei Pitiş îmi arată pe modelul său Vector Watch Luna spaţiile pline din cercul ce dublează cadranul. Spaţiile reprezintă intervalele orare în care are întâlniri, iar cele libere sunt orele în care poate să facă şi alte lucruri. „Pentru o persoană care nu are foarte mult timp, acest calendar clar este valoros“, descrie Pitiş utilitatea ceasului său.

    De fapt, ideea de utilitate a stat la baza conceptului Vector Watch, după cum povesteşte antreprenorul: „Când Vector Watch s-a născut, am pornit de la ideea că viaţa noastră este extrem de fragmentată, că ar trebui să fie mai puţin dependentă de telefon şi de notificările acestuia: vezi pe ceas cine te sună şi cine îţi scrie şi de ce este asta important, aşa că poţi să decizi să ignori persoana respectivă; altfel, dacă iei telefonul ca să vezi SMS‑ul, poate începi să răspunzi, poate mai intri şi în alte aplicaţii şi aşa pierzi 10 minute. 10 minute, de mai multe ori pe zi, înseamnă mult timp pierdut“.

    Vremea, rezultatele sportive, rezultatele bursiere, toate aceste mici bucăţi de informaţii care ar putea genera pierderea timpului verificând neîncetat telefonul pot astfel fi văzute mai rapid pe ceas. Spre deosebire de un ceas obişnuit, modelele Vector Watch, disponibile cu ecran rotund sau dreptunghiular, se conectează prin intermediul tehnologiei wireless Bluetooth la un smartphone şi pot afişa notificări atunci când utilizatorul primeşte un apel sau un SMS. Andrei Pitiş, iniţiator al proiectului, vorbeşte despre Vector la fel de pasionat ca în urmă cu doi ani, când, în cadrul unui eveniment Innovation Labs, mărturisea că vrea să intre pe piaţa de wearables cu ceva revoluţionar. Acum mărturiseşte că în intervalul care s-a scurs de când i-a venit ideea a reînvăţat tot ce ştia. „În ultimul an am învăţat mai mult despre tot – nu doar despre ceasuri, dar tot ce ştiam până atunci şi până anul trecut am învăţat din nou. Nimeni nu înţelege cât de greu este să asamblezi totul: design, hardware, software, manufactură, logistică, distribuţie. Un astfel de produs este un proiect uriaş.“

    La circa două luni de la lansarea pe piaţa din Marea Britanie, în prag de a fi promovat oficial pe piaţa Statelor Unite ale Americii şi la mai puţin de trei săptămâni de prezenţă pe piaţa locală, smartwatch-ul din oţel a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei:  „Durata de viaţă a bateriei: atracţia vânzărilor pentru un nou brand britanic de ceasuri“ – New York Post, „Un smartwatch superb – de la un producător de ceasuri, nu de la Apple“, scria şi ComputerWorld, „Vector Luna Smartwatch: Simplu, Subtil şi Sexy“, sunt caracteristicile sesizate de Wareable. Nu mulţi jurnalişti din presa internaţională au sesizat însă originile adevărate ale Vector Watch. Andrei Pitiş povesteşte cum ideea de a face un smartwatch i-a venit în urmă cu doi ani, când singurii competitori erau Pebble şi primul smartwatch Samsung, iar despre Apple Watch nici nu se discuta încă. „Voiam un ceas inteligent care făcea ce face şi Fitbit, în acelaşi timp Pebble avea unele notificări şi aplicaţii, dar eu voiam ceva care să facă ambele lucruri, dar să fie într-o carcasă din oţel şi să arate mai bine decât Pebble.“S-a asociat cu designerul Irina Alexandru, cât şi cu profesorul Dan Tudose, specialist în hardware, şi au început să construiască prototipul. „Irina făcea desenele, Dan hardware‑ul, iar eu făceam software-ul ca să demonstrez că poate să funcţioneze.“ La momentul când au ajuns să prezinte proiectul lui Radu Georgescu, partener fondator al grupului Gecad, în vederea obţinerii primei finanţări, aveau un prototip dreptunghiular. „Am făcut pitch-ul proiectului, iar sâmbătă am primit mesajul că vom obţine finanţarea de 500.000 de euro.“

    Andrei Pitiş îşi aminteşte cum prezentarea era construită din mai multe prezentări mici, cu mai multe finaluri – o construise astfel pentru a se opri în cazul în care i-ar fi plictisit pe investitori. Investitorii nu s-au plictisit, aşa că luni, după obţinerea finanţării, a început deja să sune specialişti pentru a forma echipa de software – majoritatea participanţi la primul eveniment Innovation Labs. „Căutam programatori care să gândească dincolo de cod, la cum vor arăta produsele.“

    Ca în mai toate poveştile cu antreprenori din zona IT, odată ce au format echipa de aproximativ 10 dezvoltatori, au început să lucreze la primele prototipuri într-un apartament din apropiere de Piaţa Victoriei. „Primul era ca un panou, iar pentru al doilea am făcut chiar şi carcasă la un bijutier. Este foarte greu să faci ceasul propriu-zis şi să îl vinzi. Să găseşti producători care să construiască designul tău este iarăşi foarte complicat, trebuie să îi convingi, să pui la punct linia de producţie, să faci ingineria produsului.“ Acesta a fost principalul motiv pentru care, în iunie 2014, au prezentat proiectul fostului CEO al Timex, Joe Santana. Necesitatea de a aduce la conducerea Vector Watch un specialist din industria ceasurilor s-a dovedit ulterior un atu important al produsului, produsul fiind lansat la târgul de ceasuri de la Basel de către fostul CEO al Timex, care a devenit CEO al Vector Watch. Referitor la producţia în China, spune că aceasta a fost singura variantă de a produce smartwatch-urile: „Am căutat şi fabrici în România, m-am uitat spre exemplu în Braşov, unde avem fabrici pentru componente din industria auto, dar mi s-a spus că nimeni din România nu va face ceva atât de mic şi la precizia aceasta“.

  • Volvo Cars achiziţionează integral compania Polestar

    Volvo a achiziţionat compania Polestar Performance AB, ce are ca obiect de activitate dezvoltarea de software de performanţă şi de componente hardware legate de tuningul aftermarket. Alături de Polestar Performance AB, Volvo a achiziţionat şi Polestar Holding AB, compania ce deţine drepturile de folosinţă ale brandului Polestar. Acesta achiziţie nu implică divizia de motorsport Polestar.

    Începând de acum, Polestar va fi numele primit de cele mai performante modele din gama Volvo Cars. Mai mult, în viitor, Polestar va utiliza tehnologia “twin engine” a modelelor de tip plug-in hybrid în dezvoltarea următoarelor modele de înaltă performanţă.

    Volvo este cel mai mare producător de automobile de tip plug-in hybrid din Europa şi lider în utilizarea energiei electrice în domeniul automobilistic. În momentul de faţă, Volvo produce unele dintre cele mai puternice şi mai eficiente sisteme de propulsie hibridă din întreaga industrie auto.

    Parteneriatul dintre Volvo şi Polestar se întinde pe aproape două decenii şi a pornit în anul 1996, odată cu implicarea Volvo în motorsport, alături de Polestar.

    În anul 2015, Volvo estimează că 750 de versiuni Polestar ale modelelor V60 şi S60 vor comercializate la nivel global. Pe termen mediu, pentru vânzările modelelor Polestar se estimează o creştere între 1.000 şi 1.500 de modele livrate anual. Polestar este deja un brand cu renume internaţional, iar Volvo va beneficia în continuare de pachetele de putere Polestar ce pot fi montate ulterior vânzării unui automobil Volvo. Deocamdată nu au fost dezvăluite detaliile financiare ale tranzacţiei, însă angajaţii existenţi ai Polestar vor deveni angajaţi Volvo.

    Participarea în competiţiile motorizate ale brandului Polestar va rămâne sub conducerea lui Christian Dahl, fostul proprietar al brandului, însă numele echipei de curse va fi schimbat.

  • Telefonul modular: revoluţia digitală se 
întoarce în zona de hardware

    Proiectul Ara, iniţiat de cei de la Google în parteneriat cu Motorola şi cu organizaţia Phonebloks, are ca scop dezvoltarea unui telefon care să poată fi dezmembrat şi apoi reconstruit de către orice utilizator. Construit după un sistem asemănător cu cel al pieselor Lego, telefonul modular permite schimbarea oricărei piese, inclusiv procesorul, memoria sau camera digitală, prin simpla deconectare a respectivului element şi introducerea altuia.

    Astfel, fie că piesa este defectă sau pur şi simplu depăşită tehnologic, utilizatorul poate face ajustările necesare în câteva minute. Într-un asemenea scenariu, Apple va avea probabil cel mai mult de suferit. Dovedindu-se de-a lungul timpului o companie care impune utilizatorului condiţii extrem de stricte, organizaţia condusă de Tim Cook va reacţiona, probabil, aşa cum reacţionează în cele mai multe cazuri: ignorând orice propunere venită din exterior. Până în prezent, fidelizarea forţată a clienţilor a funcţionat, poate şi datorită faptului că marii competitori nu au reuşit să scoată pe piaţă un produs net superior. Posibilitatea de a-ţi configura singur telefonul, asigurându-te că deţii în permanenţă cea mai nouă tehnologie, ar putea fi însă lovitura de graţie aplicată unei companii care refuză să accepte orice inovaţie descoperită în afara birourilor din Cupertino.

    Telefonul modular poate deveni cea mai importantă invenţie de la touchscreen până în prezent. Posibilitatea de a-ţi transforma telefonul pe măsură ce tehnologia o permite este un ideal pentru sute sau chiar mii de mici producători care până în prezent nu şi-au putut găsi locul pe piaţă alături de marile companii. Explicaţia este una simplă: giganţii precum Apple, Samsung, LG sau Sony nu au permis decât unui număr redus de producători să dezvolte piese compatibile telefoanelor lor; pentru a lucra alături de liderii de piaţă, o companie trebuia să fabrice doar anumite tipuri de piese, în funcţie de cerinţe. Prin lansarea unei platforme de tip open hardware, toate aceste limitări ale pieţei dispar. După cum spuneau chiar cei de la Google, iniţiatorii proiectului Ara, „telefonul modular ar trebui să transforme piaţa în acelaşi mod în care Play Store a transformat piaţa de aplicaţii“.

    Paul Eremenko, coordonatorul proiectului Ara, a prezentat în aprilie 2014 primul prototip al telefonului modular. El a răspuns criticilor aduse Ara de către cei care consideră că acest proiect nu are şanse de reuşită: „Am început prin a transforma afirmaţiile de tipul «este imposibil» în numere. Am enumerat toate lucrurile care ar putea îngreuna procesul şi am căutat soluţii. Problemele tehnice sunt numeroase, iar noi găsim în fiecare zi soluţii pentru ele“.

    Principala problemă, a spus Eremenko, este modul în care fiecare modul va interacţiona cu baza telefonului. Sistemul de operare Android va trebui de asemenea modificat pentru a permite acest nou tip de transmisii. „Prieteni, drumul va fi lung şi dificil. Dar îl vom parcurge împreună“, le-a transmis Eremenko celor prezenţi. Şi se pare că aceştia l-au crezut: Google a anunţat că va lansa primul model de Ara anul acesta în Puerto Rico. Motivele pentru această alegere au fost următoarele: baza de utilizatori este una complexă, numărul telefoanelor entry-level cumpărate în 2014 fiind aproape egal cu cel de smartphone-uri achiziţionate. Un alt aspect a fost rata de folosire a internetului prin dispozitive mobile, care a ajuns la 75%. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că Puerto Rico se află sub jurisdicţia Statelor Unite.

    Acest prim model va avea un preţ de pornire de 50 de dolari şi va avea caracteristicile unui smartphone ieftin: un procesor de viteză redusă, o cameră digitală cu mai puţin de 10 megapixeli şi o memorie internă de 8 GB. Aceste date nu au fost confirmate de reprezentanţi, dar sunt vehiculate de presa de specialitate.

    Lansarea telefonului modular poate fi cel mai important moment al ultimului deceniu în industria de profil. Telefonul ieftin pe care Google intenţionează să îl scoată la vânzare în acest an ar putea fi, cu adevărat, „un telefon pentru 6 miliarde de oameni“, după cum declara Paul Eremenko. Dar nu preţul este cel care contează, pentru că telefoane ieftine, chiar inteligente, au mai fost lansate. Telefonul modular revoluţionează industria prin capacitatea de a putea fi mereu la zi cu ultimele tehnologii. Acest aspect este cel care îl diferenţiază de orice alt produs lansat până acum.

  • Cum poate fi prelungită durata de viaţă a bateriei telefonului

    „Un smartphone cu specificaţii de top şi ecran mare trebuie încărcat zilnic, lucru care duce la creşterea numărului de cicluri de încărcare-descărcare din viaţa unui acumulator. Acest aspect, alături de utilizarea foarte intensă, duce la autonomii foarte scăzute în comparaţie cu telefoanele obişnuite”, a precizat Marius Boca – ThePhoneGeeks.

    Astfel, acumulatorii Li-Ion, folosiţi de majoritatea dispozitivelor mobile de pe piaţă, au o durată de viaţă de câţiva ani, însa dacă nu sunt respectate câteva reguli simple, atât de natură hardware cât şi software, performanţele acestora vor scădea în timp.

    Aspectele de natură hardware ţin în principal de manipularea şi păstrarea acumulatorului, recomandarea specialiştilor EuroGsm fiind ca acumulatorul să fie întotdeauna încărcat înainte să se descarce complet şi să fie deconectat de la sursa de încărcare în momentul în care nivelul bateriei a ajuns la 100%. De asemenea, telefonul nu trebuie lăsat în maşină sau în alte locuri închise atunci când este foarte cald. În acest sens, este recomandat ca, atunci când nu este folosit, acumulatorul să fie păstrat într-un loc cât mai răcoros şi să fie încărcat în jur de 40%.

    În ceea ce priveşte optimizările software, utilizatorii ar trebui să oprească aplicaţiile care rulează în background, să nu folosească imagini de fundal active, să dezactiveze funcţiile Bluetooth, GPS, Wi-Fi şi datele mobile, precum şi autosincronizarea conturilor. O altă sugestie este aceea de a seta la nivel minim luminozitatea ecranului şi durata la care intră în stand-by.

    „Utilizatorii pot lua în calcul şi aplicaţiile dedicate pentru optimizarea bateriei, cum este Clean Master Phone Boost, prin care pot fi şterse fişierele inutile ce ocupă spaţiu de stocare important şi informaţiile personale din istoricul de navigare. Aplicaţia mai permite şi managementul aplicaţiilor, mutarea acestora pe cardul SD, dezinstalarea aplicaţiilor preinstalate şi efectuarea de copii de siguranţă ale fişierelor importante. În plus, aplicaţia are şi rol de antivirus”, a explicat Marius Boca.

    Alte aplicaţii utile sunt DU Battery Saver, care poate prelungi durata de viaţă a bateriei cu până la 50%, dar şi Battery Doctor, disponibilă în 19 limbi, care identifică aplicaţiile şi procesele ce epuizează bateria şi optimizează procesul de încărcare, pentru ca acesta să fie cât mai eficient.

  • Românul care face concurenţă Apple

    Andrei Pitiş, fost general manager al Ixia România, a revenit în antreprenoriat, după ce în ultimii ani a fost angel investor în companii tehnologice precum CleverTaxi. Pitiş a lansat la sfârşitul anului trecut start-up-ul Vector Watch, cu intenţia de a schimba modul în care oamenii foloesc ceasurile inteligente şi tehnologiile de tip wearable.  Lui i s-au alaturat cofondatorii Irina Alexandru şi Dan Tudose, cu experienţă în design de produs, respectiv design hardware, şi alţi ingineri hardware, designeri şi dezvoltatori software.  În prezent, compania are birouri în Olanda şi România, iar în cadrul acesteia lucrează 10 angajaţi. Compania pregăteşte lansarea globală a primei gamei de ceasuri inteligente către finalul acestui an.

    Vector Watch a atras recent o investiţie de 500.000 Euro, din partea GECAD Group. Anterior, GECAD Group a investit într-o serie de companii tehnologice printre care RAV, ePayment şi Avangate. Cu sediul in Bucureşti, Vector Watch are 10 angajaţi şi pregăteşte lansarea globală a primei sale game de ceasuri inteligente către finalul acestui an.

    “Investim în companii care au capacitarea de a schimba pieţele în care sunt prezente şi credem că Vector Watch este un astfel de start-up”, explică Radu Georgescu, Founding Partner la GECAD Group.

    “Suntem bucuroşi că am reuşit să atragem o primă investiţie din partea unui investitor atât de selectiv cum este GECAD Group. Investiţia ne va ajuta la finalizarea designului ceasurilor şi realizarea unei serii 0 necomerciale.”, declară Andrei Pitiş, fondator si CEO Vector Watch.

    Ceasul Vector WatcH va fi lansat astfel aproximativ în aceeaşi perioadă cu primul smartwatch Apple, iWatch, pregătit de asemenea pentru lansare anul acesta şi despre care se spune că va stabili recorduri în materia de vânzări şi profit. La un preţ de 300 dolari, noul iWatch ar urma să vândă 30 – 60 milioane unităţi doar în primul an, potrivit presei internaţionale. Piaţa dispozitivelor de purtat este aşteptată să crească masiv în perioada următoare, ajungând până în anul 2018 să genereze vânzări de 18 miliarde dolari anual.

     

  • Elveţia finanţează România cu 2,5 milioane de franci elveţieni pentru combaterea spălării banilor

     “Obiectivul general al acestui proiect este să reducă activităţile de spălare a banilor prin întărirea capacităţii de analiză a Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. În acest sens, România a solicitat sprijin pentru achiziţionarea de soft specializat şi hardware pentru analiza informaţiilor financiare, precum şi pentru întărirea capacităţii profesionale a principalilor actori implicaţi în prevenirea spălării banilor”, a declarat Thomas Stauffer, şeful biroului elveţian de contribuţii din România, la evenimentul de semnare a acordului de finanţare.

    Acordul face parte din programul de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparităţilor economice şi sociale, cu o sumă totală aolcată de 181 de milioane de franci elveţieni, din care România a contractat circa 70%, potrivit ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cisco intră în cursa pentru cloud computing, cu investiţii de un miliard de dolari

    Compania intenţionează să construiască centre de date unde să poată fi gazduit noul serviciu, numit Cisco Cloud Services, relatează Wall Street Journal. Cisco, cunoscută pentru producţia de componente hardware dedicate reţelelor, vrea să profite de noul val de companii care preferă să închirieze servere decât să cumpere unele proprii.

    Bugetul dedicat segmentului hardware se află în scădere peste tot în lume, pe măsură ce companiile caută metode de a reduce cheltuielile. “Oamenii au înţeles că sistemul cloud poate fi un mod de a obţine performanţe superioare, păstrând în acelaşi timp costurile sub control”, a declarat Rob Lloyd, preşedintele Cisco.

  • Consilier al premierului: Informatizarea instituţiilor nu a fost gândită pentru viitor. Componente hardware învechite

     “O altă cauză, una obiectivă de altfel, este reprezentată de achiziţia echipamentelor IT şi de modul cum se gândeşte proiectul. De cele mai multe ori, prima etapă a proiectului o constituie achiziţia componentelor hardware şi, în următorii 2-3 ani, se dezvoltă aplicaţiile software, care vor rula pe componente hardware învechite”, a spus Puchiu, care conduce totodată Departamentul de Servicii Online şi Design al Guvernului.

    El a adăugat că, pe lângă aceste cauze obiective, proiectele de informatizare al instituţiilor de stat au fost “gândite pentru situaţii din trecut şi nu pentru viitor”.

    “Practic, aceste proiecte nu sunt anticipative”, a spus Puchiu.

    El a afirmat că în direcţia informatizării statului “lucrurile au început să se mişte” şi că vor fi noutăţi în perioada următoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procesorul A7 din iPhone 5S va fi cu 31% mai rapid decât A6, arhitectura pe 64 de biţi nu este exclusă

    Preţuri iPhone 5S în România. Cât va costa noul iPhone

     La fel ca toate generaţiile anterioare de telefoane Apple, viitorul iPhone 5S este aşteptat să debuteze cu un procesor nou, în cazul de faţă fiind vorba de modelul Apple A7. Conform unei surse din cadrul Fox News, viitorul procesor A7 va fi cu circa 31% mai rapid decât actualul model A6, o cifră care este ciudat de exactă şi ne face să credem că este una dintre datele pe care le vom vedea pe planşele de prezentare Apple pe 10 septembrie.

    Acest salt de performanţă nu ne spune prea multe, însă, ţinând cont de modul în care Apple calculează performanţele sale, putem presupune că Apple A7 va fi tot un procesor dual-core. Sporul de performanţă ar putea fi adus, conform unei alte surse, de trecerea la arhitectura ARMv8, adică una pe 64 de biţi.

    Cititi mai multe pe www.go4it.ro

  • Mutaţia majoră a industriei IT

    de Bogdan Cioc

    La începutul lui februarie 2013 Michael Dell şi board-ul Dell şi-au anunţat intenţia de a delista compania de la bursă pe parcursul lui 2013, pe fondul unui an fiscal 2012 nu tocmai bun. Ideea este că, odată redevenită companie privată, Dell îşi va recăpăta agilitatea de care are nevoie pentru a-şi readuce businessul pe linia de plutire, iar acţionarii actuali vor primi un preţ considerat bun în condiţiile de piaţă actuale. Adevărul este că acţiunile Dell nu şi-au revenit niciodată după şocul crizei din 2008-2009. De unde înainte de criză acţiunea se tranzacţiona şi cu 25 de dolari, după recesiune „plaja„ a oscilat între 12 şi 18 dolari, iar preţul oferit acum de Michael Dell, de 13,65 dolari, pare onest. Dar să nu dăm toată vina pe criza financiară, sunt şi alţi factori care au afectat negativ compania, după cum vom vedea mai departe.

    Pe 18 aprilie 2013 au început să apară zvonuri despre intenţia IBM de a vinde divizia de servere bazate pe arhitectura x86, adică cele ce folosesc procesoare Intel sau AMD. Dacă această intenţie se materializează, IBM (inventatorul calculatorului electronic în anii ’50 şi al calculatorului personal în anii ’80, cum desigur vă amintiţi) urmează să rămână în businessul de hardware doar cu serverele bazate pe tehnologiile proprii. Cu siguranţă, pentru toată lumea această intenţie aminteşte de vânzarea diviziei de calculatoare personale către Lenovo din 2005. Cu atât mai mult cu cât partenerul preferat pentru încheierea tranzacţiei pare să fie şi de data aceasta tot Lenovo. Deocamdată discuţiile stagnează, însă evoluţiile evenimentelor vor fi interesant de urmărit.

    DEŞI A ANUNŢAT, ÎN ULTIMUL TRIMESTRU AL ANULUI 2012, profituri care au depăşit estimările analiştilor (ceea ce nu înseamnă neapărat că au fost bune, ci doar că nu au fost atât de rele cât ar fi putut fi), businessul HP, cel mai mare producător mondial de calculatoare personale, este în dificultate. Toate segmentele HP legate de vânzarea de hardware (calculatoare personale, imprimante etc.) sunt în cădere liberă. Iar concurenţa Lenovo, care beneficiază de mână de lucru ieftină şi de acces mai bun la pieţele emergente ale lumii, se face puternic simţită. La modul cum evoluează azi businessul HP, dar şi cel al Lenovo, este doar o chestiune de timp până când HP va fi detronată din poziţia de lider.

    IN FINE, PENTRU A ÎNTREGI CERCUL, pe 4 iunie 2013 Dell şi Oracle au anunţat un parteneriat strategic prin care software-ul Oracle va fi optimizat pentru serverele Dell pe platformă x86, cele două companii urmând să promoveze pe canalele de distribuţie proprii această combinaţie hardware-software şi să ofere împreună suport de calitate superioară clienţilor ce o aleg. Pentru a pune lucrurile în context, să amintim că Oracle are propria divizie hardware, rezultată ca urmare a achiziţiei Sun în 2010, unde plus-valoarea propusă clienţilor este aceeaşi integrare optimizată între hardware şi software. Analiştii speculează în acest parteneriat un atac competitiv împotriva HP, lucru nu foarte greu de imaginat având în vedere că Mark Hurd, actualul co-preşedinte al Oracle, a fost dat afară în urmă cu câţiva ani din poziţia de CEO al HP, în urma unui scandal destul de mediatizat. Însă, după părerea mea, explicaţia stă mai degrabă în cifre, după cum vom vedea.

    CE UNEŞTE TOATE ACESTE EVENIMENTE PE CARE LE-AM MENŢIONAT MAI SUS? Ne spun ele oare ceva semnificativ despre evoluţia mai largă a industriei tehnologiei informaţiei, în special pe segmentul hardware? Sunt ele oare semnele unei transformări profunde, dincolo de contexte şi particularităţi?

    Pentru a afla răspunsul la aceste întrebări, am hotărât să fac o analiză comparativă a rezultatelor financiare, lăsând cifrele să îşi spună singure povestea. Am folosit ca sursă rapoartele anuale ale companiilor analizate. Care sunt concluziile pe care le putem trage din povestea pe care ne-o spun cifrele, vom vedea la sfârşit. Am ales să includ în analiză şi pe Intel, care este furnizor de tehnologie (procesoare x86, dar nu numai) pentru toate celelalte companii menţionate aici. Dacă cifrele ne spun o poveste, atunci Intel este cu siguranţă parte din ea.