BusinessMagazin

Tag: gropi

  • Protest inedit al unui om de afaceri. A plantat pomi în gropile din asfalt – FOTO

    Omul de afaceri reşiţean Mihai Sprânceană, foarte activ în ultimii ani pe reţelele de socializare, a ales o modalitate inedită de a atrage atenţia autorităţilor asupra stării drumurilor din judeţ. Dacă în alte părţi se mai plantează flori în gropile din asfalt, Mihai Sprânceană a recurs, nici mai mult, nici mai puţin, la… copăcei pe traseul Reşiţa – Grădinari. Şi nu orice copăcei, ci chiar pruni. Sprânceană spune că răchia de anul viitor din prunele rezultate urmează să o doneze Consiliului Judeţean, care poate, astfel, va fi înduplecat să repare drumurile.

    ”Am constatat că se lucrează la drumul ce face legătura cu Gârlişte, care era catastrofal, scrie, printre altele, Mihai Sprânceană. Ei bine, cât ar fi trebuit ca să astupe şi cele câteva gropi? Cel mult două basculante de bitum. Dar nici ăstora, de curând aleşi, ca şi ceilalţi dinaintea lor, nu le pasă. Iar nouă ne pasă la fel, deloc. Scrâşnim din dinţi şi le tragem câte un hurduzeu (aluzie la preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Florin Silviu Hurduzeu, n.n.) dacă ne afectează personal. Altfel… Şi am dovada: cu toate că am anunţat din timp azi am fost singur… pe traseu. Noroc că nu sunt un fricos.”

    Protestului lui Mihai Sprânceană, anunţat din timp, dar căruia nu i s-a alăturat nimeni, a fost însă susţinut de un tânăr spaniol, care a dorit să facă o fotografie la locul faptei, la plantat de pruni pe DJ Reşiţa – Gradinari. Fotografa, prietena să româncă, a tradus dorinţa spaniolului: la anul vine la cules de prune…

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro

  • Gropile nesemnalizate se plătesc cu închisoare. Legea, promulgată de Iohannis

    Autorităţile care nu semnalizează corespunzător gropile sau lucrările de pe drumurile publice vor plăti cu libertatea. Asta înseamnă că, dacă s-a produs un accident rutier grav din cauza unei gropi nesemnalizate, administratorul drumului riscă de la 6 luni la 3 ani de închisoare.


    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care autorităţile sunt obligate să monteze inclusiv lămpi cu lumină în zonele cu lucrări pe drumurile publice sau porţiunile de drum deteriotat.

    Deşi este un proiect vechi de aproape doi ani, parlamentarii l-au adoptat doar după moartea poliţistului Bogdan Gigină. Acesta şi-a pierdut viaţa în urma unui accident din cauza unei gropi nesemnalizate corespunzător.

     

  • Povestea locului din România căutat de toţi BOGAŢII Europei. Acum a ajuns o RUINĂ

    Drumuri rupte, pline de gropi, praf, indicatoare îndoite şi clădiri cu poveşti impresionante acoperite cu plase de protecţie. Aşa arată Băile Herculane astăzi, o staţiune aşezată într-un loc magnific, în Munţii Cernei, unde europeni din toate colţurile veneau să vadă minunea băilor termale construite de aristocraţii romani.

    Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.

    În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.

    La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.

    Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.

  • INEDIT. Doi tineri din Capitală au astupat gropi cu pământ şi arbuşti: “Cum primarul n-are de gând să le acopere…”

     Andi şi Alexandra au astupat câteva gropi de pe bulevardul Turnu Măgurele, aflat în sectorul 4 al Capitalei.

    “Ne-am săturat să facem zilnic slalom printre mulţimea de gropi de pe marile bulevarde ale Capitalei. Astăzi am hotărât să luăm atitudine şi să-i cerem primarului general să renunţe câteva clipe la campania electorală şi să-şi facă treaba”, au scris tinerii în clipul pe care l-au realizat şi pe care l-au postat pe Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel puţin 139 de gropi în care sunt cadavrele unor imigranţi, descoperite în Malaysia

    Khalid Abu Bakar, şeful poliţiei malaysiene, a declarat că gropile, descoperite începând din data de 11 mai, ar putea conţine mai mult de un cadavru.

    “În cursul unor operaţiuni efectuate în perioada 11 – 23 mai, am descoperit 139 de morminte”, a declarat Khalid, citat de BBC.

    Mormintele au fost găsite într-o zonă frecventată de reţelele specializate în trafic de persoane.

    Traficanţii foloseau rute prin junglele situate în sudul Thailandei şi nordul Malaysiei pentru transportarea etnicilor rohingya, persecutaţi în Myanmar, şi a imigranţilor din Bangladesh.

  • Firme amendate cu 2.000 de lei pentru gropile de pe un pod de legătură cu autostrada A1 Deva-Sibiu

    Şefului Serviciului Poliţiei Rutiere Hunedoara, comisarul şef Dan Micu, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că sancţiunea contravenţională a fost de 21 de puncte de amendă, punctul de amendă fiind de 97,5 lei.

    El a precizat că cele două firme sancţionate au obligaţia de ”a aduce carosabilul la viabilitatea necesară astfel încât autovehiculele să circule în condiţii optime”.

    DN76 Deva – Oradea se află în reabilitare de aproape doi ani, iar de sectorul Deva-Brad, în care este cuprins şi podul de peste râul Mureş, de la Şoimuş, şi care face legătura cu autostrada A1 Deva-Sibiu, se ocupă asocierea de firme Selina – Doprostav.

    Reabilitarea efectivă a podului este programată să înceapă abia în această primăvară, însă între timp constructorul este obligat să se ocupe de întreţinerea carosabilului. Asfaltul de pe podul de la Şoimuş s-a degradat mai ales în ultimele luni, de când porţiunea de autostradă Deva – Orăştie a fost deschisă traficului.

  • Povestea locului din România căutat de toţi bogaţii Europei. Acum a ajuns o ruină

    Drumuri rupte, pline de gropi, praf, indicatoare îndoite şi clădiri cu poveşti impresionante acoperite cu plase de protecţie. Aşa arată Băile Herculane astăzi, o staţiune aşezată într-un loc magnific, în Munţii Cernei, unde europeni din toate colţurile veneau să vadă minunea băilor termale construite de aristocraţii romani.

    Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.

    În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.

    La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.

    Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.

  • Povestea locului din România căutat de toţi bogaţii Europei. Acum a ajuns o ruină

    Drumuri rupte, pline de gropi, praf, indicatoare îndoite şi clădiri cu poveşti impresionante acoperite cu plase de protecţie. Aşa arată Băile Herculane astăzi, o staţiune aşezată într-un loc magnific, în Munţii Cernei, unde europeni din toate colţurile veneau să vadă minunea băilor termale construite de aristocraţii romani.

    Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.

    În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.

    La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.

    Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.

  • Povestea uluitoare a oraşului care arde de 50 de ani

    Centralia este un oraş din Pennsylvania, Statele Unite, în care un incendiu arde încă din anii ’60. Nu este clar nici până în ziua de astăzi cum a pornit acest incendiu, însă cea mai plauzibilă explicaţie este că responsabilii cu păstrarea curăţeniei au dat foc unei gropi de gunoi pentru a face spaţiu noilor deşeuri. Acest lucru se întâmpla pe 27 mai 1962, relatează cei de la Business Insider.

    În mod normal, un astfel de incendiu ar fi putut fi stins cu uşurinţă, însă focul a înaintat către mina de cărbune din localitate. Deşi au investit sume considerabile pentru a stabiliza situaţia, în jur de şapte milioane de dolari, eforturile autorităţilor s-au dovedit în zadar. Focul a coborât în subteran, iar pompierii au reuşit doar să se asigure că flăcările nu vor mai ajunge la suprafaţă.

    Locuitorii din Centralia au acceptat situaţia şi chiar au beneficiat, o perioadă, de pe urma ei. Pământul avea o temperatură ridicată iar  în lunile de iarnă solul nu mai îngheţa. Toate acestea s-au schimbat însă în 1981, atunci când Centralia a ajuns în atenţia tuturor. Un băiat de 12 ani se juca în curtea grădinii sale când o uriaşă gaură a apărut în faţa sa: focul urcase până sub casa bătrânei, şi chiar dacă copilul a scăpat, guvernul american a decis că situaţia nu mai poate fi tolerată.

    Congresul american a atribuit 46 de milioane de dolari pentru strămutarea celor peste o mie de locuitori într-o altă localitate. Marea majoritate au fost de acord, însă câteva familii au considerat că pericolul nu este unul eminent şi au pornit o serie de procese împotriva statului. Decizia definitivă a venit în iunie 2014, atunci când tribunalul statului Pennsylvania a hotărât că ultimii opt locuitori din Centralia pot trăi la domiciliu până la sfârşitul vieţii, casele lor intrând ulterior în posesia statului american.

    Oraşul Centralia a devenit practic un oraş-fantomă, fiind astăzi considerat, în ciuda pericolelor evidente, una dintre cele mai populare destinaţii pentru cei dornici de aventură.

  • Povestea locului din România căutat de toţi bogaţii Europei. Acum a ajuns o ruină

    Drumuri rupte, pline de gropi, praf, indicatoare îndoite şi clădiri cu poveşti impresionante acoperite cu plase de protecţie. Aşa arată Băile Herculane astăzi, o staţiune aşezată într-un loc magnific, în Munţii Cernei, unde europeni din toate colţurile veneau să vadă minunea băilor termale construite de aristocraţii romani.

    Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.

    În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.

    La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.

    Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.