BusinessMagazin

Tag: grav

  • Decizie istorică luată de Papa Francisc: “un păcat grav” poate acum fi iertat

    Preoţii catolici pot ierta păcatul avortului, a transmis Papa Francisc, luni, în scrisoarea apostolică intitulată “Misericordia et misera”, remisă presei, precizând ferm că “avortul este un păcat grav” şi că nimeni nu poate “condiţiona clemenţa divină”, informează ziarul italian La Repubblica.

    Astfel, Papa Francisc le va permite preoţilor catolici să ierte avorturile, o capacitate pe care o aveau anterior doar episcopii sau anumiţi duhovnici romano-catolici.

    Decizia vine în continuarea unei dispense speciale acordată anul trecut, pe durata Jubileului Extraordinar al Milei, o perioadă de rugăciune pentru Biserica Romano-Catolică, care s-a încheiat duminică.

    Potrivit scrisorii apostolice, Papa Francisc a exprimat: “Doresc să reafirm pe cât de ferm posibl că avortul este un păcat grav, din moment ce ucide o viaţă nevinovată. Pe de altă parte, pot înţelege şi trebuie să afirm că nu există un păcat pe care mila Lui Dumnezeu să nu-l ierte atunci când un suflet se căieşte şi caută împăcarea cu Tatăl. Fie ca orice preot să devină un ghid, un sprijin şi o alinare pentru cei care se căiesc în această călătorie a împăcării,” se mai arată în scrisoare.

    “Acord de acum înainte posibilitatea ca toţi preoţii, în virtutea bisericii lor, să îi ierte pe cei care au comis păcatul avortului planificat.”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizie istorică luată de Papa Francisc: “un păcat grav” poate acum fi iertat

    Preoţii catolici pot ierta păcatul avortului, a transmis Papa Francisc, luni, în scrisoarea apostolică intitulată “Misericordia et misera”, remisă presei, precizând ferm că “avortul este un păcat grav” şi că nimeni nu poate “condiţiona clemenţa divină”, informează ziarul italian La Repubblica.

    Astfel, Papa Francisc le va permite preoţilor catolici să ierte avorturile, o capacitate pe care o aveau anterior doar episcopii sau anumiţi duhovnici romano-catolici.

    Decizia vine în continuarea unei dispense speciale acordată anul trecut, pe durata Jubileului Extraordinar al Milei, o perioadă de rugăciune pentru Biserica Romano-Catolică, care s-a încheiat duminică.

    Potrivit scrisorii apostolice, Papa Francisc a exprimat: “Doresc să reafirm pe cât de ferm posibl că avortul este un păcat grav, din moment ce ucide o viaţă nevinovată. Pe de altă parte, pot înţelege şi trebuie să afirm că nu există un păcat pe care mila Lui Dumnezeu să nu-l ierte atunci când un suflet se căieşte şi caută împăcarea cu Tatăl. Fie ca orice preot să devină un ghid, un sprijin şi o alinare pentru cei care se căiesc în această călătorie a împăcării,” se mai arată în scrisoare.

    “Acord de acum înainte posibilitatea ca toţi preoţii, în virtutea bisericii lor, să îi ierte pe cei care au comis păcatul avortului planificat.”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel puţin doi răniţi în stare critică după un atac armat comis la periferia Parisului

    Cel puţin două persoane sunt în stare gravă după ce un individ a deschis focul, luni, într-un centru comercial situat la periferia oraşului Paris, informează site-ul cotidianului Le Figaro.

    Incidentul armat a avut loc în jurul orei 12.30 (13.30, ora României) într-un centru comercial SuperU din localitatea Port-Marly (Yvelines), situată la periferia vestică a oraşului Paris.

    Conform unor surse citate de ziarul Le Figaro, autorul atacului este un bărbat în vârstă de peste 70 de ani. Nu se cunosc motivele acestuia.

    O casieră în vârstă de 46 de ani şi un client în vârstă de 73 de ani au fost răniţi grav în incident.

    Autorul atacului s-a predat în cursul după-amiezii, fiind arestat preventiv.

  • Un grav pericol care pândeşte economia românească

    Vladimir Sterescu, şeful celui mai mare operator de centre outsourcing din România, CGS, cu peste 3.000 de oameni, spune că are angajaţi care îşi iau concediu fără plată ca să aplice pentru joburi la stat.

    Producătorul de confecţii Francesca Industries din Piteşti, cu clienţi precum H&M, Ikea sau Zara, spune că „de doi ani avem disponibile 450 de locuri de muncă şi refuzăm frecvent comenzi pentru că nu găsim personal“.

    Un grup german, EKR Elektrokontakt, voia să facă o fabrică la Târgu-Jiu, unde ar fi angajat 800 de oameni. Chiar a solicitat şi a primit ajutor de stat de la guvern pentru această capacitate de producţie. Din păcate, după un an de zile în care nu a găsit personal, nemţii au renunţat la proiect.

    La polul opus, la concursul de intrare în Institutul Naţional de Magistratură, de unde ies procurori şi judecători, concurenţa a fost de 14 candidaţi pe loc.

    În primele trei cazuri, în sectorul privat, cred că salariul oferit era de 1.000-1.500 de lei pe lună net în cel mai bun caz. La stat, cred că salariul începea de la 8.000 de lei net pe lună.

    Pe medie, salariile la stat sunt de 2.300 de lei pe lună net, în timp ce în companiile private româneşti salariile medii sunt de
    1.800-1.900 de lei net pe lună.

    Cu excepţia celor zece judeţe mari, unde se desfăşoară 70% din businessul din România, în majoritatea celorlalte principalul angajator este statul, fie spitalul judeţean, fie centrul de asistenţă socială pentru copii, fie o companie de stat, în cel mai bun caz.

    La jumătatea lui 2016, numărul de firme noi cu capital străin este la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani. Firmele cu capital străin fac jumătate din cifra de afaceri totală a companiilor din România, de peste 250 de miliarde de euro pe an.

    Estul Europei, care imediat după căderea comunismului a devenit principalul furnizor de forţă de muncă pentru vestul Europei, se confruntă acum cu un deficit mare de forţă de lucru. Este cazul României, al Ungariei, al Poloniei. În Ungaria, McDonald’s a ajuns să ofere locuri de muncă şi locuinţă la pachet în încercarea de a găsi personal, conform Bloomberg.

    După căderea CAER, Consiliul Economic de Ajutor Reciproc, un fel de zonă euro pentru blocul comunist, ţările membre s-au bazat pe investiţii străine pentru atenuarea prăbuşirii economice şi revenirea pe creştere.

    Pierzând primul deceniu, 1990-1998, România a rămas în urmă faţă de Polonia, Cehia sau Ungaria. Salariile minim şi mediu sunt cu 50% mai mari sau chiar duble în aceste ţări, în condiţiile în care preţul produselor este puţin mai mare, dacă nu chiar mai mic decât în România.

    După preluarea puterii în 2005, guvernul liberal Tăriceanu a încurajat, paradoxal, angajările la stat. Peste 250.000 de români au preferat un job în instituţiile de stat, în timp ce mult mai puţini oameni s-au îndreptat către companiile private.

    Ca filosofie, niciun guvern, niciun partid nu au ca temă constantă, ca retorică publică angajările în companiile private (programele de guvernare nu au nicio valoare, sunt doar să fie scrise şi citite în Parlament), cu toate că acestea asigură banii sectorului de stat. Ironic, salariul la stat este mai mare decât într-o firmă privată.

    În criză, salariile din sectorul privat au fost tăiate mai mult şi mai repede decât la stat (mai 2010, când preşedintele Traian Băsescu a anunţat reducerea cu 25% a salariilor în sectorul public) şi în cele mai multe sectoare şi companii nu s-au reîntregit nici până în ziua de astăzi.

    Multe companii private plâng şi aleargă disperate după oameni, în timp ce la stat, în instituţiile 8-16, se intră cu relaţii, dacă nu chiar se dau şi bani pentru obţinerea unor joburi.

    În acest ritm de creştere a salariilor la stat mai mult şi mai repede decât în firmele private, finalul nu va fi decât majorarea taxelor şi impozitelor din nou.

    Cu excepţia multinaţionalelor, unde este un vis să ajungi, în companiile antreprenoriale româneşti niciun tânăr nu o să vrea să mai lucreze.

    Cei care lucrează deja în firmele private nu-şi doresc altceva decât să îşi găsească un post la stat de unde să iasă la pensie. Iar acest lucru este un pericol ce ţine de siguranţa naţională a economiei româneşti: dacă forţa de muncă aspiră doar la slujbe la stat şi multinaţionale, iar sectorul privat românesc pierde teren, ne paşte un grav dezechilibru.

  • Drumul armelor din depozitele est-europene în mâinile teroriştilor

    O armă de decor cumpărată pe internet dintr-un magazin dubios din Slovenia poate fi uşor modificată pentru a trage cu muniţie de război. Balcanii sunt un adevărat bazar de armament, iar statele est-europene, inclusiv România, vând oricui tot ce se poate vinde din surplusul de arme militare. Acestea sunt concluziile unei anchete jurnalistice care a încercat să găsească drumul morţii pe care ajung armele la terorişti. Investigaţia s-a împotmolit în secretele unor operaţiuni poliţieneşti europene.

    Anul trecut islamiştii au omorât 150 de persoane şi au rănit 400 în Europa de Vest. Cu arme furate de la armată s-a tras în atacurile din Copenhaga. Pentru măcelul din redacţia Charlie Hebdo, de la Bataclan şi de pe străzile din Paris au fost folosite puşti de asalt Kalaşnikov, care pot fi procurate din Balcani. În luarea de ostatici din magazinul evreiesc din districtul parizian Porte de Vincennes, ucigaşul a tras cu o puşcă automată fabricată în fosta Cehoslovacie. Cercetările i-au adus pe jurnalişti – ancheta a fost făcută prin proiectul European Investigative Collaboration – la comercianţi de arme şi la un presupus informator al poliţiei franceze care i-ar fi furnizat lui Amedy Coulibaly, ucigaşul din districtul Porte de Vincennes, o parte din arsenal.

    Ancheta arată, de asemenea, cât de uşor ar fi pentru terorişti să-şi procure arme din Germania şi cum cei mai periculoşi extremişti de dreapta din Germania au făcut exact acest lucru. Rezultatele investigaţiei au fost publicate de revista Der Spiegel.

    Despre rolul jucat de birocraţia europeană în acest comerţ al morţii patru cuvinte, poate o scăpare de exprimare, sunt edificatoare. Pe 18 noiembrie 2015, Comisia Europeană a anunţat o propunere pentru înăsprirea controlul armelor de foc în UE. Anunţul privea Directiva Armelor de Foc, care stabileşte cine în Europa are voie să cumpere şi să vândă arme letale, ce este permis şi ce nu. Bruxelles-ul a vrut să trimită un semnal puternic, dar din nefericire acesta a venit după măcelurile din Paris. Legile privind armele şi muniţiile din statele UE vor deveni mai stricte, iar controalele mai severe. Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, a ataşat anunţului câteva cuvinte care probabil au spus mai mult decât a vrut. „Crima organizată care are acces şi face comerţ cu arme de foc de nivel militar în Europa nu va mai fi tolerată“, se arată în comunicatul original emis în limba franceză. „Nu va mai fi?“ Să fie aceasta recunoaşterea fără ascunzişuri că UE a tolerat până acum astfel de lucruri? Să fie recunoaşterea eşecului Europei?În comunicatele traduse în engleză şi germană cuvintele „nu va mai fi“ lipsesc.

    În 1991, UE a încercat să reglementeze pentru prima dată o piaţă înfloritoare a armelor. Rezultatul a fost Directiva Armelor de Foc, care are practic un singur scop, de a garanta un comerţ liber, pe cât de mult este posibil, pe piaţa europeană. Directiva exclude voit armele de alarmă, care nu erau considerate arme de foc. A fost nevoie de 17 ani pentru ca UE să realizeze că cel mai mare pericol pe care-l creează armele nu este acela că reglementarea în exces poate afecta comerţul liber, ci că armele pot fi folosite pentru a ucide sau răni oameni.

    Prin urmare, directiva a fost modificată în mai 2008: „Comisia va emite îndrumări privind standardele şi tehnicile de dezactivare pentru a se asigura că armele de foc dezactivate nu mai pot fi folosite pentru a trage cu muniţie letală“. Sună bine, dar directivei îi lipsesc două elemente critice, care ar fi putut salva vieţi. Primul este data până la care statele membre ale UE sunt obligate să implementeze standardele. Al doilea, nu sunt cuprinse armele de alarmă: pistoalele de start, rachetele de semnalizare şi armele cu gloanţe oarbe, arme care au partea din spate complet funcţională. Astfel de arme sunt folosite în filme, la focuri de salut şi în tot felul de spectacole. UE nu le consideră arme de foc pentru că nu trag gloanţe. De asemenea, ele nu intră în categoria armelor dezactivate pentru că încă produc o explozie sonoră.

    Directiva din 2008 conţinea o absurditate enormă. Anunţa reglementări stricte pentru arme cu care, pentru că au fost dezactivate, nu se mai putea trage – arme de decor. UE nu a dat nicio atenţie modului în care armele de foc pot fi transformate în arme de alarmă. Puştile încă puteau trage, dar numai gloanţe oarbe. Şi tocmai de această categorie de arme s-au arătat mai interesaţi teroriştii, dar şi alţi criminali. Coulibaly avea un întreg arsenal de arme militare modificate iniţial pentru a trage doar gloanţe oarbe.

    Remodificarea lor pentru a trage cu muniţie letală a fost uşoară. În septembrie 2013, Slovacia a trimis un semnal de alarmă, în engleză, pentru a fi înţeles de toată lumea. Slovacia avea reglementări foarte slabe în ceea ce priveşte modificarea armelor letale în arme de alarmă. Două piedici de metal pe ţeavă erau considerate suficiente. Autorităţile slovace au publicat şi un poster în care avertizau că armele de alarmă slovace sunt „reactivate din ce în ce mai des“. Tot ce trebuie făcut, explică posterul, este o modificare simplă: înlăturarea celor două piedici. Armele modificate pentru a trage gloanţe oarbe erau uşor de procurat de la magazinele de specialitate. Cumpărătorul trebuia să aibă cel puţin 18 ani şi un act de identitate valid.

     

  • Singurele supravieţuitoare din vagonul de metrou în care a explodat bomba ar fi o româncă şi fetiţa ei

    O botoşăneancă şi fetiţa ei de doi ani au fost rănite grav, dar au scăpat miraculos cu viaţă din metroul unde, marţi dimineaţă, a fost detonată o încărcătură explozivă, în staţia Maelbeek din Bruxelles, informează gândul.info

    Roxana Ştefănucă de 23 de ani este stabilită de mai bine de cinci ani în capitala Belgiei, acolo unde soţul şi tatăl ei au o afacere în domeniul construcţiilor. În ziua fatidică, tânăra originară din comuna Mileanca, judeţul Botoşani, şi-a dus la şcoală fiica cea mare, în vârstă de cinci ani. Pentru că nu a avut cu cine s-o lase, a luat-o cu ea şi pe fetiţa cea mică, în vârstă de doar doi ani. Pe drumul de întoarcere o bombă a explodat chiar în vagonul în care erau cele două botoşănence.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Cel puţin 32 persoane au murit şi 230 sunt rănite în urma exploziilor din Bruxelles. Bilanţul este în creştere. Zborurile au fost suspendate, metroul şi muzeele au fost închise – FOTO, VIDEO

    UPDATE 13:00 Cel puţin 15 morţi şi 55 de răniţi în explozia de la metrou. Bilanţul este în creştere.

    UPDATE: 12:40 Presa belgiană scrie despre o nouă explozie la Rue de la Loi. Se pare că este o explozie controlată de autorităţi prin care au detonat un obiect suspect. 

    UPDATE: 12:38 Graniţa dintre Franţa şi Belgia a fost închisă. Cetăţenii sunt sfătuiţi să nu iasă din case. 

    UPDATE 12:12: Presa din Belgia: 34 de morţi în atentatele de la Bruxelles

    UPDATE 11:21: Ţările europene au luat măsuri de securitate sporite în Paris, Frankfurt şi Londra

    UPDATE: 11:15 Presa belgiană scrie că sunt cel puţin 10 morţi în atentatele de la metrou. 

    VIDEO de la metroul din Bruxelles 


    Explosion à Maelbeek de dh_be

    UPDATE 10:58: Cel puţin 13 persoane au murit şi 35 sunt grav rănite

    UPDATE: 10:50: Se pare că una dintre exploziile de la aeroport a fost un atentat sinucigaş.

    UPDATE: 10:35. Autorităţile belgiene au închis aeroportul şi au început cătările. Conform presei belgiene, poliţia ar fi găsit mai multe bombe care nu au fost încă detonate.

    UPDATE 10:30: O nouă explozie s-a produs în centrul Bruxellesului, la staţia de metrou Maelbeek.

    UPDATE 10:18 Presa belgiană scrie că înainte de explozii s-au auzit focuri de armă şi strigăte în arabă.

    Autorităţile belgiene au ridicat alertă de grad 4, cel mai înalt nivel.

    UPDATE 10:00: Cel puţin 11 persoane au murit şi 25 au fost rănite, după ce două explozii puternice au avut loc, marţi dimineaţă, în aeroportul Zaventem din Bruxelles, informează presa străină.

    Potrivit unui martor citat de RTBF, mai multe persoane au fost rănite în terminalul de plecări din faţa hotelului Sheraton.

    Două explozii s-au auzit la aeroportul din Bruxelles marţi dimineaţă, iar presa belgiană scrie că există mai multe victime, potrivit BBC.

    Cauza exploziei nu este clară. Presa din Belgia scrie că traficul către aeroport şi zborurile au fost suspendate.


    Explozia vine la numai patru zile după ce autorităţile l-au capturat pe Salah Abdeslam, principalul suspect în atentatele din Paris din noiembrie.

    Pe reţelele de socializare se vorbeşte despre oameni care fug în panică de la faţa exploziei. 

     

  • Atac EXTREM de grav al unui înalt oficial maghiar la adresa guvernului Ponta. Replica MAE: Este INACCEPTABIL!

    După ce i-a criticat pe oficialii croaţi, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, este implicat într-un schimb de replici cu omologul său român, pe tema gardului de sârmă ghimpată pe care Ungaria îl va construi între cele două ţări pentru a opri valul de imigranţi, relatează Associated Press în pagina electronică.

    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat sâmbătă că ridicarea de garduri “este un gest mai degrabă autist şi inacceptabil”, care încalcă spiritul Uniunii Europene.

     

  • Avertisment GRAV pentru programatori de la o multinaţională din IT: “Creşterea este artificială”

    „În ultima perioadă se simte o presiune a pieţei în procesul de recrutare şi ofertare. Acest lucru se datorează în principal companiilor care participă la schema de ajutor de stat în domeniul IT&C”. 

    Avertisment GRAV pentru programatori de la o multinaţională din IT. “Creşterea este artificială”

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Importul şarlatanilor „Tsipras” trebuie blocat. Dăunează grav României

    Guvernul Alexis Tsipras trebuie să plătească pensii şi salarii, spitalele de stat trebuie să cumpere medicamente şi, deocamdată, toate aceste obligaţii sunt achitate pentru că Banca Central Europeană pompează zilnic bani către Grecia. Ce se va întâmpla dacă guvernatorul BCE, Mario Draghi, închide robinetul? Guvernul Tsipras va emite probabil nişte hârtii cu o valoare incertă – aşa-numitele I.O.U („I owe you”) sau drahme – dar grecii tot de euro se vor folosi.

    Referendumul nu face nici un bine Greciei, întrucât datoriile nu pot fi şterse sau restructurate pur şi simplu pentru că aşa au decis debitorii, unilateral. Sunt mulţi cei care compară situaţia din Grecia cu cea din Puerto Rico, o insulă din Caraibe care este oficial parte a Statelor Unite. Şi Puerto Rico este înglodată în datorii (care depăşesc de 4,5 ori veniturile guvernamentale), dar urmează programul de ajustare fiscală şi reforme structurale stabilit de un expert al Băncii Mondiale, pentru că altfel riscă să intre în insolvenţă şi ar urma să accepte pur şi simplu tutela unui judecător sindic (bankruptcy court).

    Grecia (unde datoria depăşeşte de 3,8 veniturile la bugetul statului) încearcă, în schimb, să creeze o presiune politică pe guvernele din zona euro, pentru a ocoli din nou necesarele reforme. Nici măcar promisele măsuri anti-corupţie nu au evoluat prea mult în guvernarea Tsipras.

    Nu ştiu, şi cred că în acest moment nu ştie nimeni, ce se va întâmpla cu Grecia, dar este evident că, din păcate, referendumul va avea consecinţe negative pentru România şi pentru regiunea înconjurătoare. În primul rând, domnul Putin capătă un important respiro şi îşi poate relua manevrele din Ucraina, în timp ce liderii UE îşi bat capul cu Grecia. Cum va folosi Rusia această oportunitate, rămâne de văzut, ceea ce vedem este că Rusia Today jubila la momentul anunţării rezultatului referendumului. Luni, Putin l-a sunat pe Tsipras şi i-a oferit sprijinul său.

    În al doilea rând, vor fi afectate investiţiile greceşti în zona extinsă a Balcanilor, inclusiv din România. Balcanii erau principalul teren al investiţiilor din această ţară, fiind o regiune familiară grecilor. Acum, companiile cu capital grecesc vor începe probabil să trimită lichidităţi către patrie, pentru a-şi sprijini firmele-mamă, şi vor investi mai puţin.

    Cele şapte bănci cu capital grecesc din România detin aproximativ 30% din capitalul sistemului bancar, deci au o influenţă semnificativă. În paranteză, anunţul lui Gyorgy Frunda, consilier onorific al premierului Ponta, că el şi prietenii săi şi-au retras banii din băncile cu capital grecesc dovedeşte o iresponsabilitate crasă. Un astfel de semnal din partea unui oficial guvernamental poate declanşa oricând panica între deponenţi, consecinţele la nivelul întregului sistem bancar fiind greu de anticipat. Mă întreb dacă Frunda nu a făcut intenţionat o astfel de declaraţie, pentru că nu îl suspectez de lipsă de inteligenţă.

    Dar cel mai tare mă îngrijorează riscul contaminării României de populismul anti-capitalist şi etnocentric din Grecia. Am avut deja câteva experimente şi am scăpat uşor. PRM a obţinut, în 2000, aproape 2,3 milioane de voturi, adică peste 21%, iar Corneliu Vadim Tudor a intrat în turul doi al alegerilor prezidenţiale. În 2012, partidul lui Dan Diaconescu a fost votat de peste un milion de alegători, adică aproape 15%. Acum, unul din ei este la pensie, iar altul la puşcărie, dar şarlatani care să ofere soluţii miraculoase, amestecate cu lozinci patriotarde, se vor găsi mereu. Nu putem exclude – deşi pare o teorie un pic conspiraţionistă – ca Rusia să finanţeze pe viitor mişcări tip Syriza, care să distrugă unitatea Uniunii Europene.

    Deja există un nucleu de stângişti romantici şi naivi, susţinuţi de fosile ale regimului comunist, inclusiv câţiva foşti turnători ai securităţii, care bat toba revoluţiei anticapitaliste şi cheamă la luptă împotriva oligarhiei financiar-bancare. Mai rău, am văzut câteva semnale în această direcţie venind din partea unui premier Ponta disperat. Celor care li se pare că asta este soluţia pentru România – separare de valorile şi politicile economice ale Uniunii Europene – le fac o invitaţie: să viziteze Chişinăul. Sau, mai bine, Kievul. Sau cel mai bine să facă o vizită la Minsk, să vadă cum se trăieşte în republica „independentă” condusă de Alexandru Lukaşenko. Eu personal sunt convins că între „independenţa” girată de Moscova şi integrarea în Uniunea Europeană, românii vor alege calea spre Vest.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.