BusinessMagazin

Tag: graficul saptamanii

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Mersul dezinflaţiei şi acciza la carburanţi

    Analiştii ING Bank conchid că perioada de dezinflaţie s-a cam terminat şi se aşteaptă în lunile următoare la o majorare a preţurilor de consum cu cca 1,2% în martie şi cu aproape 2% în aprilie, în principal din cauza introducerii accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litrul de carburant de la 1 aprilie.

    Economiştii BCR văd inflaţia la finele anului la 3,6% (aproape de limita superioară a ţintei BNR, respectiv 3,5%), cu o influenţă a accizei la carburant de 0,4%-0,5% în plus la preţurile de consum.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Efectul nevăzut al crizei

    Potrivit INSSE, ponderea companiilor din industrie şi servicii care au inovat în materie de produse, procese, organizare şi marketing în perioada 2010-2012 a fost de numai 20,7%, în scădere cu 10,1% faţă de perioada 2008-2010. În industrie, potenţialul inovator a scăzut cu 7,7%, la 22,4%, iar în servicii cu 12,9%, la 18,8%.

    Doar 4 din 10 întreprinderi mari şi 2 din 10 IMM au inovat: din total, 14,4% au aplicat numai metode noi de organizare sau de marketing, 1,9% au introdus numai produse şi/sau procese noi sau îmbunătăţite semnificativ, iar 4,4% au introdus atât produse şi/sau procese noi, cât şi metode de organizare şi/sau de marketing noi sau îmbunătăţite semnificativ.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Pariul cel mare: creşterea cererii interne

    Prin urmare, notează ei, pentru ca performanţa de ansamblu să se menţină şi în 2014, ar fi nevoie de dovezi suplimentare că relansarea cererii interne este un fenomen durabil. Până atunci, estimarea lor de creştere a PIB în 2014 este de cca 2,3%.

     

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Prognoze mai bune de la BNR până în 2015

    Relansarea creşterii în UE va fi susţinută de politica monetară acomodativă a BCE, de politici fiscale mai puţin restrictive şi de o evoluţie favorabilă a preţurilor la materiile prime (pentru barilul de petrol Brent sunt estimate valori medii anuale de 106,2 dolari în 2014 şi 101,1 dolari în 2015).

    Pe plan intern, o mai bună absorbţie a fondurilor europene, ameliorarea bilanţului companiilor, creşterea venitului real disponibil al gospodăriilor şi reducerea costului de creditare în lei vor stimula cererea, care ar urma să redevină treptat principalul determinant al creşterii economice, anticipează BNR.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Speranţe pentru relansarea consumului

    Faţă de noiembrie 2013, vânzările de retail ajustate sezonier au crescut cu 0,6% în decembrie, de două ori mai mult decât creşterea medie din primele 11 luni ale anului, remarcă analiştii ING Bank România.

    Tendinţa este cu atât mai importantă cu cât este însoţită de o relansare a comerţului cu produse nealimentare, care marchează întotdeauna o sporire a încrederii consumatorilor: “Această redresare îşi are originea într-o majorare reală a salariilor, în condiţiile reducerii inflaţiei. Expansiunea consumului este de salutat şi credem că ea va juca un rol mult mai important în creşterea economică din 2014”.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Piedici în calea fericirii Estului

    Pe ansamblu însă, zona continuă să aibă rate ale şomajului pe termen lung (peste 12 luni) mai mari cu 3-4% decât înainte de criză, iar rata medie a şomajului pe termen lung în zonă este de 16%, faţă de 6% în cazul Europei Centrale şi Baltice.

    BERD remarcă relaţia între persistenţa creditelor neperformante şi şomajul pe termen lung, ambele fiind considerate principalele obstacole în calea unei relansări reale a economiei: ponderea creditelor neperformante a continuat să crească în majoritatea ţărilor zonei analizate.

    Ca atare, redresarea economică va continua în 2014, estimează BERD, dar doar cu rate modeste de creştere a PIB real (2,1% pe ansamblul zonei, 0,7% pentru Bulgaria, dar 2,4% pentru România).

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. O piedică în calea creditării

    Deocamdată, băncile din regiune se bazează din ce în ce mai mult pe finanţarea locală, dar rămâne de văzut dacă aceste resurse, majoritatea pe termen scurt, vor fi suficiente dacă în 2014 cererea de credit îşi revine.

    Ponderea creditelor neperformante continuă să rămână ridicată pe ansamblul regiunii şi chiar creşte în Ungaria, Croaţia şi România, iar date fiind ritmul lent de îmbunătăţire a legislaţiei bancare şi interesul scăzut al băncilor de a executa silit aceste credite, situaţia lor va rămâne cel mai probabil un factor de limitare a creşterii creditării în 2014, arată banca germană.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Semn bun: cresc scadenţele datoriei

    Pentru luna ianuarie au fost programate licitaţii de titluri de stat pe piaţa internă în valoare de 4,03 mld. lei şi 200 mil. euro. Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a anunţat că România va lansa în prima jumătate a anului şi o emisiune de obligaţiuni în euro pe 10 ani.

    Anul trecut, statul a împrumutat de pe piaţa internă 48,53 mld. lei, iar de pe piaţa internă şi externă a atras 3,57 mld. euro şi 1,5 mld. dolari.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Lungul drum spre zona euro

    Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că BNR are încă marjă de acţiune în materie de politică monetară, ţinând cont că faţă de Polonia, Ungaria sau Cehia, dobânda şi ratele rezervelor minime sunt încă mai mari la noi. Conform guvernatorului, direcţia politicii monetare a reuşit să asigure stabilitatea financiară, având în vedere reducerea inflaţiei (până la minimul istoric de 1,83% în noiembrie) şi ţinerea sub control a datoriei publice – criterii de bază pentru aderarea la zona euro.

    Chiar dacă popularitatea monedei unice a pierdut teren peste tot în Est, România rămâne în continuare cea mai optimistă ţară din regiune în privinţa aderării la euro, conform ultimului Eurobarometru pe această temă.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ieftinirile continuă. Până când?

    Analiştii Raiffeisen Bank România notează că presiunile inflaţioniste rămân scăzute, ca efect al cererii interne reduse, al inflaţiei importate mici şi al limitării creşterii de preţuri la alimente, inclusiv prin intermediul reducerii TVA la pâine. CORE3 (măsura inflaţiei care exclude cele mai fluctuante preţuri din economie) a coborât deja în octombrie la 1,2%, un minim istoric.

    Prognoza BNR pentru finele lui 2013 este de 1,8%, iar pentru decembrie 2014 de 3%. Economiştii Raiffeisen se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să se întoarcă la tendinţa sa pe termen lung (3-3,5%) în a doua jumătate a lui 2014, în condiţiile în care majorarea accizelor preconizată de Guvern s-ar reflecta în economie chiar în condiţiile unei cereri de consum interne slabe; alţi factori de risc care ar putea stimula inflaţia ar fi un an agricol slab şi potenţiale turbulenţe politice de natură să determine o depreciere a leului.