BusinessMagazin

Tag: gradinita

  • Educatoare din Gorj, cercetată pentru că ar fi furat laptele şi cornul preşcolarilor

    Valerica Contoloru, o educatoare aflată în prag de pensionare la Grădiniţa Rugi, este cercetată de Comisia de Disciplină a Şcolii Gimnazile “Grigore Geamănu” din comuna gorjeană Turcineşti, de care aparţine grîdiniţa.

    Femeia în vârstă de 60 de ani a ajuns, în luna septembrie a anului trecut, prin transfer, de la Mătăsari la Grădiniţa Rugi, aflată în subordinea Şcolii Gimnazile “Grigore Geamănu” din comuna Turcineşti. Cadrul didactic din Târgu-Jiu, care împlineşte condiţiile de pensionare luna viitoare, şi-a cerut transferul în toamnă, pentru a fi mai aproape de casă, dar şi pentru că la Rugi avea în grijă doar zece preşcolari.

    Aceasta este acuzată de fostul soţ că, de la începerea activităţii, ar fi furat periodic din alimentele gratuite ale copiilor. Bărbatul a şi reclamat-o pe fosta soţie la Poliţie, după ce ar fi găsit, în frigiderul din locuinţa comună, cutii de lapte şi cornuri din cele oferite gratuit elevilor şi preşcolarilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grădiniţa care învaţă copiii cum să devină milionari

    Pentru 495 de dolari pe lună, academia de business Spark îţi va învăţa copilul câte ceva despre elasticitatea cererii în funcţie de preţ şi despre etica în afaceri – ce are prioritate, profitul sau clientul?

    Povestea de mai jos nu este o exagerare şi nicio fantezie. Este experienţa unei familii – tatăl, Peter Robison, este jurnalist la Bloomberg – cu o formă suplimentară de educaţie pentru copii, una care face din micul cerşetor de bani de buzunar un mic capitalist sau poate, mai încolo, un mare milionar.

    Într-una din zilele verii, pentru a-şi ţine ocupaţi cei doi băieţi şi poate pentru a-i învăţa câte ceva despre ce înseamnă să câştigi bani, Peter Robison şi soţia sa au instalat la marginea aleii un stand cu limonadă. Ea a dus afară o masă roşie veche pe care o are de când era copil şi l-a ajutat pe fiul cel mai mare, în vârstă de cinci ani, să scrie frumos „limonadă”  şi „5 cenţi” pe un carton mai gros. Dacă vecinii care treceau pe acolo se opreau, cel mai tânăr, care are trei ani, turna repede suc într‑un pahar de plastic, iar fratele mai mare număra încet mărunţişul primit rest. Clienţii le lăsau adesea un dolar întreg şi nu mai cereau restul şi, până la sfârşitul după-amiezii, strânseseră opt dolari. Mai apoi cel de cinci ani ne-a stârnit amuzamentul când ne-a explicat cum au reuşit să strângă aşa o pradă: „Eu nu dau rest”.

    Jurnalistul s-a gândit că e mândru de odraslele sale şi că ideea descoperită de copii merita ţinută minte. Mândria l-a ţinut până săptămâna următoare, când l-a întâlnit pe Chuchi Arevalo, fondatorul unei academii de afaceri pentru tineret populare printre părinţii corporatişti sau cu funcţii bine plătite din Washington. I-a explicat, cu foarte multe cuvinte, că eforturile celor doi băieţi sunt o ruşine antreprenorială. Absolvent de MBA şi fost consultant bancar, Arevalo a dezvoltat un plan de studii pentru copii de cel puţin cinci ani. Explicaţiile lui pornesc cu standul de limonadă – un vehicul pentru lecţiile de strategie, operaţiuni şi finanţe. „Nu este doar o joacă nevinovată”, spune el.

    Cei care administrează un stand de succes au un plan de marketing: fluturaşi publicitari, activitate pe reţelele de socializare, parteneriate cu echipele sportive ale şcolii. Cunosc costurile pe partea de aprovizionare şi marjele brute. Şi îşi diversifică mereu sursele de venituri. „Poţi aduce în ofertă prăjiturele sau banane sau orice alte fructe care ţi-ar permite să vinzi mai multe lucruri?”, întreabă el. „Apropo, ce vei face la iarnă? Nu vei vinde limonadă rece. Atunci ce zici de ciocolată caldă?” În acest punct, jurnalistul încerca să se decidă dacă Arevalo este un motor al capitalismului american sau un robot care ucide inocenţa.

    Compania sa se numeşte Spark Business Academy, iar Peter Robison văzuse cursurile descrise pe un fluturaş informativ într-o tabără de vară, alături de propuneri mai normale de distracţie cum ar fi arta, muzica şi sporturile. Fluturaşul avea poze cu moguli de clasa a patra în costum vorbind la telefonul mobil şi promitea că şcoala îi va învăţa pe copii lucruri precum „cultivarea unei gândiri antreprenoriale” şi „construirea unui portofoliu de acţiuni”. Arevalo i-a propus să îl însoţească în cea mai îndrăzneaţă tabără a sa, Tabăra Viitorilor Miliardari. Aceasta ţine o săptămână şi cuprinde cursuri de 495 de dolari despre bugete, investiţii, etică în afaceri, leadership şi spirit antreprenorial.

    Iar jurnalistul de la Bloomberg a avut parte de o experienţă interesantă când a dat curs invitaţiei. În prima zi, lângă o biserică baptistă cu coloane albe dintr-un colţ plin de verdeaţă al oraşului Arlington, parcarea plină cu maşini Volvo şi Toyota Prius s-a umplut cu copii şi părinţi. Cei mai mici, copii de şase până la zece ani, s-au dus în biserică, unde un doctorand al Universităţii George Washington îi punea la lucru – elaborarea unor planuri de afaceri. Unii făceau desene cu produsele lor (era în august, iar îngheţata era o temă care apărea frecvent), în timp ce alţii completau formulare cu estimările de preţ, costuri, venituri şi profit.

    „În ce constă misiunea noastră?”, a întrebat un copil de clasa a patra.

    Copiii mai mari, de 11-16 ani, s-au adunat jos, într-o cameră mare cu multe mese lungi – camera corului. Arevalo a preluat conducerea. El a trecut rapid în revistă pietrele de reper ale vieţii. Carduri de credit. Calificativele date de creditori debitorilor. Creditele studenţeşti. Portofoliile de investiţii. Poate chiar şi conducerea unei companii şi rezolvarea problemelor dificile de afaceri. „Să ştii să conduci – acesta este cel mai important lucru pentru voi”, spunea el la un moment dat, prima din multele dăţi din acea săptămână când a deviat spre limbajul corporatist.

    Pentru a distra grupul de vreo 12 adolescenţi – care puteau la fel de bine să se bălăcească la piscină, sau să pună la cale trăsnăi sau să se bucure în orice alt fel de vacanţa de vară –, Arevalo nu glumea şi nici nu cânta la chitară. În schimb, a efectuat câteva calcule pe o foaie proiectată pe un ecran mare, aşa cum se face de obicei la o şedinţă cu bancheri. Jurnalistul avea să constate că stilul nu diferea prea mult de cel format la locul de muncă anterior, la firma de consultanţă PwC, unde era tot un fel de profesor. Clasa a păstrat o tăcere de mormânt când Arevalo a enumerat factorii care influenţează un scor FICO şi a arătat cum se pot construi rezerve pentru anii bătrâneţii prin magia câştigului din investiţii. 

    Când profesorul a făcut observaţia că Facebook a refuzat cândva o ofertă de cumpărare de un miliard de dolari de la Yahoo!, un tânar de 11 ani cu ochelari l-a întrebat cât valorează acum reţeaua de socializare. „Foarte bună întrebarea”, spune Arevalo, căutând să explice ce înseamnă capitalizarea de piaţă (iar răspunsul, pe baza preţului acţiunilor din acea zi, a fost 359 miliarde de dolari).

  • Grădiniţa trece pe telefon. Doi antreprenori români au creat o aplicaţie dedicată interacţiunii dintre grădiniţă şi părinţi

    Când copilul tău are doi ani nu poate să descrie ce face la grădiniţă; prin intermediul acestei aplicaţii, părinţii primesc răspunsuri detaliate legate de activitatea copiilor, indiferent că vorbim despre faptul că au plantat floarea-soarelui sau au desenat un urs; în plus, părinţii şi educatorii beneficiază de accesul rapid la un istoric al informaţiilor, inclusiv ce ţin de fişa medicală a copiilor“, explică antreprenorul Daniel Rogoz câteva aspecte legate de utilitatea aplicaţiei Kinderpedia, un produs la care lucrează de aproximativ cinci ani, alături de Evelina Necula.  Kinderpedia este rezultatul unei investiţii de 275.000 de euro, iar previziunile antreprenorilor se referă la venituri de cel puţin jumătate de milion de euro într-un an. „Dacă rata de penetrare este de 5% la nivelul pieţei, volumul anual de încasări va fi de 500.000 de euro“, descrie Evelina Necula ţinta companiei. În contextul în care România sunt înscrişi circa 660.000 de copii preşcolari la grădiniţele de stat şi 20.000 de copii la cele private, acreditate la minister, antreprenorii speră să ajungă la o cotă de piaţă de 10% în următorii doi ani. Concret, cei doi spun că pentru aproximativ 60.000 de copii, înscrişi în peste 800 de grădiniţe, va fi folosită aplicaţia Kinderpedia. Monetizarea platformei se face printr-un sistem de abonamente lunare, cu un cost de 10 lei lunar, care va fi suportat fie de către părinţi, fie de grădiniţele ce aleg să ofere serviciul gratuit.

    Antreprenorii nu se află la prima experienţă de acest tip: aplicaţia face parte din proiectele de sub umbrela One Touch Advertising, companie pe care Rogoz şi Necula o descriu drept un un butic de creaţie, în cadrul căreia dezvoltă şi aplicaţii web, în paralel cu aspectele ce ţin de comunicare. Au lansat afacerea în 2006, iar în prezent au ajuns la un portofoliu de circa 100 de clienţi şi au crescut de la patru angajaţi la nouă. Anul trecut afacerile au ajuns la 740.000 de euro şi profitul net la 150.000 de euro. Din profitul anual, circa 65.000 de euro au fost direcţionaţi spre dezvoltarea Kinderpedia, acoperind cu precădere cheltuieli de programare, atât pentru facilităţile interfeţei desktop cât si pentru cele două aplicaţii native pentru Android si iOS. Proiectul a beneficiat de finanţare europeană în valoare de 98.621 euro şi de o contribuţie de 20.630 euro de la bugetul de stat. Din investiţia totală de 275.000 de euro, 155.000 euro reprezintă contribuţia companiei fondatoare, OneTouch Advertising, până în prezent. În proiectele din zona aplicaţiilor dezvoltate de companie se află o aplicaţie de servicii de taximetrie, lansată în 2011, o aplicaţie care ajută la organizarea unei nunţi, ce poate fi folosită, de pildă, prin invitarea prietenilor la eveniment prin intermediul aplicaţiei, cât şi câteva jocuri de mobil. Kinderpedia este însă produsul cheie al companiei, potrivit lui Daniel Rogoz, ce a presupus cea mai mare investiţie, atât în ce privesţe resursele financiare, cât şi efortul.

    Ideea dezvoltării Kinderpedia le-a venit în 2011, după mai multe discuţii pe care Rogoz le-a avut cu sora lui, care îi povestea că nu ştie ce face fiul ei la creşă, iar educatorii aveau dificultăţi în a-i descrie activităţile zilnice ale copilului. După o cercetare amănunţită au constat că o aplicaţie care să rezolve aceasta problemă de comunicare, pe care să o replice pe piaţa locală, nu exista în Europa; astfel, planul iniţial de a implementa un produs deja existent nu era fezabil. În 2012 au trasat tuşele proiectului, s-au documentat vreme de aproximativ trei luni şi au ajuns la concluzia că aveau nevoie de o investiţie de cel puţin 60.000 de euro pentru lansarea unui produs bun, securizat. „Era nevoie de o investiţie mare fiindcă salariile programatorilor sunt foarte mari, toată investiţia iniţială a fost direcţionată spre salariile lor: salariul unui programator este de aproximativ 2.000 de euro, trebuia să lucrăm cu patru oameni, cel puţin 6 luni“, explică antreprenorii. 

    În ce priveşte fondurile europene accesate, Daniel Rogoz spune că a lucrat timp de trei luni la realizarea unui proiect. După o prezentare făcută la Ministerul Comunicaţiilor, a durat circa opt luni să obţină aceste fonduri. Au lansat prima versiune a proiectului abia după un an, la finalul lui 2013. Pe tot parcursul anului 2014 au participat la întâlniri cu reprezentanţi ai grădiniţelor şi cu părinţi, iar în 2015 au lansat produsul beta, prin care au testat aplicaţia prin intermediul a 80 de grădinţe şi a lucrului direct cu cinci dintre acestea, patru private şi una de stat. În luna mai a acestui an au lansat aplicaţiile de mobil, iOS şi Android, iar pe 10 iunie au lansat proiectul pilot.

  • A început cu o grădiniţă în camera copiilor, iar acum are o şcoală cu 600 de elevi a cărei taxă de şcolarizare, în medie, este de 6.500 de euro pe an

    Simona Baciu vorbeşte cu entuziasm despre felul în care elevii claselor primare au interpretat o piesă după povestea „Hansel şi Gretel“ a Fraţilor Grimm, pe care am avut ocazia să o urmăresc cu câteva minute înainte de discuţie. Discursul ei este presărat de clinchete de râs şi zâmbete largi. Este o zi în care încă o generaţie de elevi termină liceul şi pleacă mai departe pentru a-şi urma traseului academic; 65% dintre ei spre ţări străine. „Am început în camera copiilor mei fără nimic. Aveam doar jucării de pluş şi  jucării tricotate, pe care le-am făcut eu. Doi ani de zile am ţinut grădiniţa acasă la noi. Apoi am închiriat o cameră cu sobă, pe care o porneam la 4 dimineaţa. Treptat am găsit oameni care veneau din străinătate şi ne confirmau că făceam ceva bine. Că suntem pe drumul cel bun“, povesteşte Simona Baciu începutul şcolii fondate alături de soţul ei, Dan Baciu, acum 23 de ani.

    Ca mulţi români, după 1989, cei doi au decis să emigreze, numai că nu au stat prea mult departe de casă şi s-au întors în ţară odată cu unul dintre programele fundaţiei Soros, care a fost înfiinţată de miliardarul american George Soros în 1990. După doi ani în care a ţinut grădiniţa în apartamentul propriu, cererea a depăşit oferta şi a închiriat mai multe locuinţe pentru a ţine orele. În 1998, cu ajutorul finanţărilor obţinute de la prietenii din străinătate, Simona şi Dan Baciu au construit prima grădiniţă privată din România. „Am luat o grădină cu porumb în mijlocul Clujului. Ţin minte când ne-am dus la autorităţi şi am cerut o autorizaţie pentru grădiniţă şi ne-au spus că numai statul face grădiniţe. Într-un final am reuşit să primim o autorizaţie. A fost un moment crucial pentru noi. Sala de sport era în pivniţă şi primul „assembly“ tot acolo s-a ţinut“, spune ea râzând.

    Au căutat să-şi îmbunătăţească metodele de predare şi au oferit pregătire cadrelor didactice cu ajutorul profesorilor străini. Un nume notabil este Daniel Shapiro, care în prezent conduce catedra de negociere de la Harvard, şi care prin intermediul fundaţiei lui Soros a ajuns la Cluj, unde a ţinut un curs de „peer counseling“.

    În 2000, povesteşte Simona Baciu, au luat primul credit BERD din România, de 50.000 de dolari, cu ajutorul căruia au dezvoltat afacerea şi au construit şcoala. „Mi s-a părut că au fost milioane de dolari la vremea aceea“, apoi menţionează un alt credit de la BERD în valoare de 1,6 milioane de dolari pe care l-au obţinut ulterior. A fost corectată de către Ruxandra Mercea, directorul executiv al şcolii şi fiica Simonei, precizând că este vorba de 1,2 milioane în 2007, apoi restul de 400.000 de dolari în 2011-2012. Ruxandra Mercea a fost implicată în dezvoltarea şcolii, afacere de familie, încă de mică ca „teacher assistant“, iar acum conduce instituţia.

    Mai târziu, Simona Baciu a primit o bursă şi a plecat în SUA pentru a studia sistemul de învăţământ de acolo. „Am călătorit în şcolile din SUA. Am avut şase săptămâni de „shadowing“ (urmărirea activităţilor zilnice) la directorii de şcoli. Apoi ei au venit aici şi ne-au ajutat. Ne-au arătat ce trebuie să facem, pas cu pas.“

    Evoluţia instituţiei s-a datorat şi ambiţiei fondatorului de a accede în rândurile organizaţiilor şcolare imporante. Simona Baciu mărturiseşte că a participat la o întâlnire a Round Square, organizaţie a şcolilor din peste 40 de ţări de pe cinci continente, ce are la bază filosofia educaţională a lui Kurt Hahn, educator şi filosof german. A fost atât de impresionată de ce a văzut acolo, încât şi-a dorit imediat să facă parte din această organizaţie. „Vreau să fac parte din Round Square“, le-am zis. „Nu se poate deoarece nu aveţi liceu“, mi s-a spus. „Cu gimnaziu ne primiţi?“ am întrebat; reprezentantul mi-a răspuns că nicio şcoală nu a intrat doar cu gimnaziu. Şi am intrat cu gimnaziu, efectiv am construit şcoala pentru a putea face parte din această organizaţie, printre instituţiile de învăţământ de elită“, spune amuzată Simona Baciu. Dezvoltarea şcolii s-a realizat treptat şi multe lucruri s-au învăţat pe propria piele, prin încercări şi pas cu pas. „La început n-am ştiut ce înseamnă o afacere, cine suntem. Singura mea dorinţă era să plătesc rata la bancă, dobânda şi salariile, era orizontul şi mă gândeam de unde să găsesc susţinere. Am învăţat să facem un buget, cum să ne administrăm timpul. Cel mai greu a fost să găsesc oameni de încredere“, spune fondatoarea şcolii.

    „Multe lucruri nu am învăţat în şcoală şi încă învăţ acum. Nimeni nu ne-a zis: „Hai că ai nevoie de o misiune în viaţă“, „Hai că ai nevoie de o viziune în viaţă“. Dacă vrei să ajungi undeva trebuie să ştii unde să ajungi, trebuie să-ţi planifici timpul şi multe alte lucruri, pe care copiii noştri le învaţă de la 3 ani“, completează şi Ruxandra Mercea, care mă priveşte cu ochii de un albastru pătrunzător.

  • Doi ardeleni au dat lovitura cu afacerea lor deschisă în 10 metri pătraţi în Bucureşti

    Doi tineri din Cluj s-au îndrăgostit de aroma cafelei şi, cu ajutor din partea unui brand cunoscut, au deschis un mic coffee shop în Bucureşti. Urmează o nouă locaţie, în centrul Capitalei, iar tinerii sunt încrezători că vor putea oferi în continuare espresso de cea mai bună calitate.

    Vlad Buda şi Dan Ursan, doi tineri de 27 de ani, se cunosc de când erau copii, dar au decis 
de-abia anul trecut să pună bazele unui business. 
„Ne-am cunoscut la grădiniţă, deci ne ştim de aproape 25 de ani. Am şi lucrat împreună încă din 2006, dar cu mici pauze“, povestesc cei doi antreprenori.

    Vlad şi Dan au pornit o „afacere cu suflet“, prin care vor să împartă şi altora pasiunea lor pentru cafea. Steam Coffee Shop este o minicafenea într-un spaţiu de doar 12 metri pătraţi, înspre zona de nord a Capitalei, de unde clienţii pot cumpăra doar produse „to go“.

    De unde însă pasiunea pentru cafea? „Am lucrat mult în domeniul ospitalităţii, dar nu am avut neapărat legătură cu produsele din cafea“, povesteşte Vlad Buda. „În 2010 am participat la o competiţie de barista, iar acolo am fost jurizaţi de campionul naţional al Greciei la proba de cafea la filtru. După concurs am stat vreo nouă ore de vorbă şi ne-a explicat ce-am făcut bine, ce-am greşit şi aşa mai departe. Noi nu înţelegeam cum poate să bea atât de multă cafea, cerea un espresso la fiecare zece minute. Între timp a ajuns campion mondial la proba de cafea la filtru.“

    Şi-au transformat pivniţa în cea mai tare afacere din Bucureşti. Acum recunosc şi ei că au dat lovitura şi fac o grămadă de bani

    „După acel moment, am început să exersăm în fiecare zi“, continuă Dan Ursan. „Mergeam cu câteva minute înainte să se deschidă barul unde lucram şi încercam diverse lucruri pe care le găseam pe internet, pentru că alte surse de a învăţa nu prea există.“

    Un an mai târziu, au decis să plece în străinătate pentru a lucra şi au ales Berlinul. Au fost aproape să deschidă un coffee shop în Germania, dar s-au răzgândit în ultimul moment. „În primă fază am vrut să pornim o afacere la Berlin, chiar găsisem acolo pe cineva cu bani care era dispus să ne ajute. Dar exact înainte de semnarea actelor, am realizat că asta ne-ar fi obligat să rămânem acolo, iar noi nu eram convinşi că ne dorim asta.“

    Tinerii antreprenori nu au renunţat la idee şi s-au întors în ţară, însă lucrurile au devenit ceva mai complicate. „Ne-am întors la Cluj cu intenţia de a deschide o locaţie mai mare, ne gândeam şi la un spaţiu în care să servim ceva de mâncare. Apoi ne-am lovit de legislaţie, aşa că am rămas doar la cafea. Am încercat prin Cluj vreo 7-8 luni, am tot căutat spaţii, dar acolo există o singură zonă unde poţi avea succes cu un astfel de business, şi acolo chiria e foarte scumpă“, îşi aminteşte Vlad Buda.

    Colegul său, Dan Ursan, explică cum au ajuns în Bucureşti. „Când eram aproape să renunţăm, am discutat cu Mihai Panfil de la Origo, care ne este şi un foarte bun prieten, iar el ne-a propus o colaborare, a propus să deschidem un coffee shop în Bucureşti. Ne-am mutat în Capitală anul trecut în mai, iar afacerea am pornit-o în decembrie.“

    CONTINUAREA ÎN PAGINA A DOUA –>>>

  • 111.000 de familii vor primi 50 de lei pe lună pentru a-şi trimite copilul la grădiniţă

    În jur de 111.000 de familii defavorizate vor primi tichete sociale pentru a-şi trimite copiii la grădiniţă, în baza unei legi care va intra în vigoare de săptămâna viitoare. Legea 248/2015 fusese publicată la începutul lunii noiembrie 2015, dar normele de aplicare au fost adoptate de Guvern, prin Hotărâre, săptămâna trecută şi publicate în Monitorul Oficial.

    În baza legii, familiile sărace vor primi tichete sociale, în cazul în care îşi vor duce copiii la grădiniţă zilnic. Stimulentul nu este impozabil şi va putea fi încasat de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, dar şi de cetăţenii care nu au domiciliu sau locuinţă, pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

    Pot beneficia şi copiii din familiile defavorizate care nu au cetăţenie română, dacă sunt cetăţeni ai UE, precum şi străinilor cărora li s-a acordat o formă de protecţie sau apatrizi cu domiciliul în România. Mai pot primi tichete persoanele singure care au copiii în întreţinere.

    Valoarea tichetului va fi de cel puţin 50 de lei şi va fi calculată în funcţie de evoluţia indicatorului social de referinţă (ISR). Copilul trebuie să aibă cel puţin trei ani, dar nu mai mult de şase ani, vârstă împlinită după 1 septembrie a anului şcolar curent, iar venitul lunar mediu pe membru de familie trebuie să fie de cel mult 284 de lei.

    Cererea şi declaraţia pe proprie răspundere se înregistrează la primărie, iar tichetul se acordă în perioada septembrie – iunie. Cu tichetele părinţii pot cumpăra alimente, îmbrăcăminte sau rechizite.

     

  • Uimitor! Fetiţă de cinci ani care hipnotizează animalele – VIDEO

    Fetiţa de cinci ani a hipnotizat mai multe animale în timpul unui show de talente din China.

    Han Jiaying şi-a descoperit talentul în urmă cu un an, la grădiniţă, când a hipnotizat o broască adusă de un coleg.

  • ÎNSCRIEREA LA GRĂDINIŢĂ începe azi: Peste 660.000 de locuri disponibile

    Potrivit calendarului privind cuprinderea copiilor cu vârste între 3 şi 6 ani în învăţământul preşcolar, luni începe etapa înscrierii copiilor care merg la grădiniţă pentru prima dată din toamnă. În paralel, începând din 27 aprilie se desfăşoară reînscrierea în anul şcolar 2015-2016 a copiilor care au fost şi în acest an în învăţământul preşcolar.

    Pentru anul şcolar 2015-2016 au fost alocate 665.000 de locuri în învăţământul preşcolar, la grupele de vârstă mică, mijlocie şi mare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice solicitând inspectoratelor şcolare judeţene şi Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti să asigure toate măsurile necesare finalizării până la 1 august a tuturor procedurilor de înscriere şi reînscriere.

    Conducerile unităţilor de învăţământ preşcolar trebuie să afişeze câţi copii pot fi înscrişi, în funcţie de capacitatea instituţiei, care este numărul de locuri aprobat prin planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2015-2016, pe grupe de vârstă, şi criteriile generale stabilite de Consiliul de administraţie pentru înscrierea copiilor. De asemenea, vor fi afişate numărul copiilor reînscrişi şi a celor înscrişi zilnic, în perioada stabilită.

    Perioadele de înscriere şi reînscriere, precum şi orarul aferent sunt stabilite de conducerile unităţilor de învăţământ şi trebuie afişate la loc vizibil, în fiecare grădiniţă, pentru a fi cât mai accesibile părinţilor. În măsura în care este posibil, aceste informaţiile vor fi publicate şi pe site-urile grădiniţelor şi, eventual, pe site-ul inspectoratului şcolar judeţean, a precizat Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.

    Înscrierile pot continua şi după data de 1 august, în limita locurilor disponibile. După finalizarea etapei de reînscriere, ocuparea locurilor libere se va face în ordinea descrescătoare a grupelor de vârstă – grupa mare (copii de 5 ani), grupa mijlocie (copii de 4 ani) şi grupa mică (copii de 2-3 ani).

    Locurile libere vor fi ocupate şi pe baza criteriilor generale de departajare, pe care grădiniţele le aplică atunci când există mai multe solicitări decât numărul de locuri, printre acestea fiind apropierea de domiciliul copilului, existenţa unui frate al copilului înmatriculat în acea grădiniţă, părinte unic întreţinător de familie sau încadrarea în grad de handicap a copilului, înscrisă într-un certificat medical.

  • Programul “Fiecare Copil în Grădiniţă”, extins la nivel naţional, până în 2020 – acord

    Fondatoarele Asociaţiei OvidiuRo, Maria Gheorghiu şi Leslie Hawke, au semnat acordul de parteneriat cu ministrul Educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, şi ministrul Muncii, Rovana Plumb.

    “Faptul că două instituţii publice-cheie îşi declară susţinerea pentru implementarea programului «Fiecare Copil în Grădiniţă» la nivel naţional este un pas mare pentru toţi copiii săraci din România, care merită o şansă la educaţie şi la o viaţă mai bună. Ne bucurăm că, prin acest acord, putem continua colaborarea nu doar cu Ministerul Educaţiei, cu care suntem parteneri din 2010, ci şi cu Ministerul Muncii, cu care colaborăm pentru combaterea sărăciei”, a declarat Maria Gheorghiu.

    Potrivit Ministerului Educaţiei, în acest moment, doar o treime dintre copiii de 3 – 5 ani în situaţii de risc din România beneficiază de educaţie timpurie, care are cea mai mare rată de succes în reducerea abandonului şcolar.

    Copiii care nu frecventează grădiniţa regulat şi ai căror părinţi nu le pot oferi educaţia potrivită acasă riscă să înceapă şcoala târziu şi nepregătiţi şi să nu recupereze niciodată decalajul dintre ei şi ceilalţi copii.

    Pentru a contracara aceste efecte negative, Asociaţia OvidiuRo, în parteneriat cu cele două ministere, va realiza documentul-cadru privind extinderea sustenabilă a programului “Fiecare Copil în Grădiniţă” la nivel naţional şi va realiza studii de impact cu privire la rata de succes a programului.

    Programul “Fiecare Copil în Grădiniţă” a fost lansat de Asociaţia OvidiuRo şi Ministerul Educaţiei în iulie 2010. De atunci 11.000 de copii din peste 43 de comunităţi rurale şi urbane mici au beneficiat de educaţie timpurie şi nutriţie mai bună prin program.

    Pe lângă stimulentele sub formă de tichete sociale de 50 de lei pe lună acordate părinţilor pentru prezenţa susţinută a copiilor la grădiniţă, Asociaţia OvidiuRo alocă în cadrul programului şi 60 de lei per copil/an pentru materiale educaţionale pe care le aleg profesorii.

    În plus, Consiliul local trebuie să aloce anual 150 de lei pe copil aferenţi achiziţionării de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru toţi copiii din program.

    În 2014, programul a fost implementat în mai multe localităţi din Dolj, Dâmboviţa, Braşov, Vrancea şi Cluj. Din 2010, programul a mai fost implementat în localităţi din Alba, Mureş, Sibiu, Covasna, Bacău şi Vaslui.

  • Doi ardeleni au devenit antreprenori de succes în Bucureşti în 10 metri pătraţi

    Doi tineri din Cluj s-au îndrăgostit de aroma cafelei şi, cu ajutor din partea unui brand cunoscut, au deschis un mic coffee shop în Bucureşti. Urmează o nouă locaţie, în centrul Capitalei, iar tinerii sunt încrezători că vor putea oferi în continuare espresso de cea mai bună calitate.

    Vlad Buda şi Dan Ursan, doi tineri de 27 de ani, se cunosc de când erau copii, dar au decis 
de-abia anul trecut să pună bazele unui business. 
„Ne-am cunoscut la grădiniţă, deci ne ştim de aproape 25 de ani. Am şi lucrat împreună încă din 2006, dar cu mici pauze“, povestesc cei doi antreprenori.

    Vlad şi Dan au pornit o „afacere cu suflet“, prin care vor să împartă şi altora pasiunea lor pentru cafea. Steam Coffee Shop este o minicafenea într-un spaţiu de doar 12 metri pătraţi, înspre zona de nord a Capitalei, de unde clienţii pot cumpăra doar produse „to go“.

    De unde însă pasiunea pentru cafea? „Am lucrat mult în domeniul ospitalităţii, dar nu am avut neapărat legătură cu produsele din cafea“, povesteşte Vlad Buda. „În 2010 am participat la o competiţie de barista, iar acolo am fost jurizaţi de campionul naţional al Greciei la proba de cafea la filtru. După concurs am stat vreo nouă ore de vorbă şi ne-a explicat ce-am făcut bine, ce-am greşit şi aşa mai departe. Noi nu înţelegeam cum poate să bea atât de multă cafea, cerea un espresso la fiecare zece minute. Între timp a ajuns campion mondial la proba de cafea la filtru.“

    Şi-au transformat pivniţa în cea mai tare afacere din Bucureşti. Acum recunosc şi ei că au dat lovitura şi fac o grămadă de bani

    „După acel moment, am început să exersăm în fiecare zi“, continuă Dan Ursan. „Mergeam cu câteva minute înainte să se deschidă barul unde lucram şi încercam diverse lucruri pe care le găseam pe internet, pentru că alte surse de a învăţa nu prea există.“

    Un an mai târziu, au decis să plece în străinătate pentru a lucra şi au ales Berlinul. Au fost aproape să deschidă un coffee shop în Germania, dar s-au răzgândit în ultimul moment. „În primă fază am vrut să pornim o afacere la Berlin, chiar găsisem acolo pe cineva cu bani care era dispus să ne ajute. Dar exact înainte de semnarea actelor, am realizat că asta ne-ar fi obligat să rămânem acolo, iar noi nu eram convinşi că ne dorim asta.“

    Tinerii antreprenori nu au renunţat la idee şi s-au întors în ţară, însă lucrurile au devenit ceva mai complicate. „Ne-am întors la Cluj cu intenţia de a deschide o locaţie mai mare, ne gândeam şi la un spaţiu în care să servim ceva de mâncare. Apoi ne-am lovit de legislaţie, aşa că am rămas doar la cafea. Am încercat prin Cluj vreo 7-8 luni, am tot căutat spaţii, dar acolo există o singură zonă unde poţi avea succes cu un astfel de business, şi acolo chiria e foarte scumpă“, îşi aminteşte Vlad Buda.

    Colegul său, Dan Ursan, explică cum au ajuns în Bucureşti. „Când eram aproape să renunţăm, am discutat cu Mihai Panfil de la Origo, care ne este şi un foarte bun prieten, iar el ne-a propus o colaborare, a propus să deschidem un coffee shop în Bucureşti. Ne-am mutat în Capitală anul trecut în mai, iar afacerea am pornit-o în decembrie.“

    CONTINUAREA ÎN PAGINA A DOUA –>>>