BusinessMagazin

Tag: gospodarii

  • De ce rămânem săracii Europei. Datele care reconfirmă o realitate dură cu care se confruntă România

     În aceste condiţii nu este de mirare că unul din 10 copii merge la culcare flămând din cauza faptului că peste trei sferturi dintre părinţi au probleme cu asigurarea alimentaţiei de calitate pentru copii, o treime dintre ei fiind nevoiţi să împrumute mâncare de la rude în cursul anului trecut. În aceste condiţii, nu este de mirare că 7 din 10 copii cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani muncesc în gospodăriile proprii pentru a-şi ajuta părinţii, iar 4% dintre ei muncesc şi în alte gospodării din sat pentru a asigura un venit în plus familiei. Astfel, ei neglijează şcoala şi ajung, în unele cazuri, chiar să o abandoneze. Consecinţele lipsei hranei şi a banilor se traduc, de asemenea, printr-o stare de sănătate precară şi prin lipsa obişnuinţei de frecventare a cabinetelor medicale sau a dispensarelor din sat. Chiar dacă cifrele din raportul de anul trecut arată o îmbunătăţire a situaţiei la multe capitole, situaţia copiilor din satele României rămâne una care necesită intervenţie imediată.

    Sărăcia reprezintă în continuare o problemă la nivelul comunităţilor rurale, deşi raportul World Vision România intitulat „Bunăstarea copilului din mediul rural 2016” realizat o dată la doi ani relevă o îmbunătăţire a situaţiei existente în satele din ţara noastră pe mai multe paliere luate în discuţie, incluzând aici veniturile pe gospodărie, accesul la diferite facilităţi în locuinţe şi accesul la educaţie sau servicii medicale al copiilor, datorat gradului mai mare de conştientizare din partea părinţilor a importanţei acestor ultime două elemente pentru viitorul copilului.

    În ciuda faptului că rezultatele studiului sunt pozitive în raport cu cele înregistrate în urmă cu doi ani, respectiv în 2014, 10% dintre familiile din România se confruntă încă cu o problemă acută, aceea a unei singure surse de venit, cel mai frecvent aceasta fiind alocaţia copiilor, în timp ce două sau trei surse de venit au 85,5% dintre familiile din mediul rural. În aceste condiţii, 53,3% dintre părinţi afirmă că nu se pot descurca cu banii pe care îi au şi sunt nevoiţi ca pentru a asigura copiilor un trai cât de cât decent să renunţe la achiziţionarea unor bunuri precum haine şi îmbrăcăminte atât pentru ei, cât şi pentru micuţi sau să amâne plata diverselor facturi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Oamenii din această ţară devin an de an mai bogaţi. Care este secretul lor

    După aproape cinci ani de dobânzi negative, gospodăriile danezilor au devenit mai bogate ca niciodată, potrivit unei analize publicate de Bloomberg. Ţara deţine acum atât un record al dobânzilor negative, cât şi unul din punct de vedere al valorii depozitelor bancare ale populaţiei. 
     
    Informaţiile deţinute de Bloomberg arată că economiile au crescut până la 812,3 miliarde de coroane daneze (circa 117,1 miliarde de dolari) în decembrie, acesta fiind cel mai înalt nivel de când prima statistică de acest tip a fost realizată, în urmă cu 16 ani. Danezii s-au bucurat de ”o creştere impresionantă a salariilor reale”, spune Tore Stramer, economist şef în cadrul instituţiei financiare daneze Nykredit. Rata negativă a dobânzii la depozit a ajuns la minus 0,65%. Depozitele negative au coincis cu o creştere susţinută a ratei angajărilor şi, în mod crucial, a unei pieţe imobiliare înfloritoare, spune analistul în materialul publicat de Bloomberg.
     
    El estimează că fiecare bărbat, femeie sau copil are avea un echivalent de 21.000 de dolari într-un cont de depozit, dacă s-ar face o medie după valoarea cumulată a depozitelor persoanelor fizice din Danemarca. Numărul danezilor care şi-au depozitat surplusul de bani în fonduri de investiţii a crescut cu 42.000 de oameni, până la 832.000, acest număr fiind cel mai ridicat din ultimul deceniu.
     

  • Cel mai hotărât primar din România! „Atentie, nu glumesc! Cei ce beneficiază de ajutor social sunt obligaţi să deszăpezească 3 gospodării de batrâni altfel nu vor fi trecuţi la plata”

    Sătul să vadă străzile pline de zăpadă şi nedorind să cheltuie banii comunei primarul Săbărel Roşu, din comuna Icuşeşti, şi-a adus aminte că sunt mulţi asistaţi sociali care ar putea ajuta la treabă. Aşa că le-a transmis un ultimatum.

    Pe Facebook, Sabarel Rosu a scris: “Cei ce beneficiaza de ajutor social sint obligati sa dezapezeasca 3 gospodarii de batrini altfel nu vor fi trecuti la Plata. Vor veni cu nume si prenume unde au efectuat orele. Deasemenea le va duce lemne de foc apa, medicamente de la farmacie .Cine nu face vor fi suspendati. Atentie nu glumesc. Trebuie sa ajutam la munca”.

    După câteva ore primarul a revenit cu un mesaj: „Gata se poate circula in toate satelor .Am reusit VICTORIE”

  • Cel mai hotărât primar din România! „Atentie, nu glumesc! Cei ce beneficiază de ajutor social sunt obligaţi să deszăpezească 3 gospodării de batrâni altfel nu vor fi trecuţi la plata”

    Sătul să vadă străzile pline de zăpadă şi nedorind să cheltuie banii comunei primarul Săbărel Roşu, din comuna Icuşeşti, şi-a adus aminte că sunt mulţi asistaţi sociali care ar putea ajuta la treabă. Aşa că le-a transmis un ultimatum.

    Pe Facebook, Sabarel Rosu a scris: “Cei ce beneficiaza de ajutor social sint obligati sa dezapezeasca 3 gospodarii de batrini altfel nu vor fi trecuti la Plata. Vor veni cu nume si prenume unde au efectuat orele. Deasemenea le va duce lemne de foc apa, medicamente de la farmacie .Cine nu face vor fi suspendati. Atentie nu glumesc. Trebuie sa ajutam la munca”.

    După câteva ore primarul a revenit cu un mesaj: „Gata se poate circula in toate satelor .Am reusit VICTORIE”

  • Românii trăiesc înghesuiţi, în locuinţe deteriorate şi lipsite de confort

    Dintr-un total de 7.470.000 de gospodării, câte există în România, 16% se confruntă cu probleme grave: deteriorări, igrasie, scurgeri şi lumină insuficientă. 40% dintre casele şi blocurile din mediul urban au nevoie de reparaţii, iar 52% dintre acestea sunt considerate urgente. Românii nu trăiesc doar în locuinţe deteriorate, dar şi înghesuiţi. Un procent de 46,5% îşi desfăşoară viaţa în una sau două camere, iar lucrurile stau mai rău în mediul urban, unde procentul ajunge la 57%, relevă în urma unei dezbateri a Forumului Bancar Român

    O altă problemă căreia trebuie să-i facă faţă românii este absenţa confortului locativ: 33,4% (8,5% dintre cei care trăiesc în mediul urban şi 34% dintre cei care trăiesc în mediul rural) nu au grup sanitar, 32% nu au baie sau duş în interiorul locuinţei şi între 3 şi 19% din totalul gospodăriilor sunt afectate de zgomot, poluare şi promiscuitate.

    „De la debutul crizei, în 2008, s-a observat o stagnare în a investi bani pentru îmbunătăţirea locativă. Dar în 2015 s-a întâmplat ceva: a crescut procentul celor care au planuri locative. 68% dintre români vor ca în următorii 5 ani, să facă îmbunătăţiri locative, dintre care 37% vor să le facă în următoarele 12 luni. Românii încep să se gândească la modalităţi de a-şi rezolva problemele ce ţin de locuinţe în viitor, ceea ce înseamnă o restartare a situaţiei locative”, a subliniat şi Petre Dătculescu, directorul IRSOP Market Research & Consulting.

  • Doi din trei români au acasă acces la internet. Cifrele care ne plasează în fruntea Europei

    Aproape 65% din gospodăriile din România au avut, în 2016, acces la reţeaua de internet de acasă, 65,4% dintre acestea fiind localizate în mediul urban, iar 34,6% în mediul rural, potrivit unui comunicat de luni al Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Faţă de anul 2015, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 4%.

    Aproape 70% din persoanele cu vârste cuprinse între 16-74 ani au folosit internetul în 2016. Faţă de anul 2015, ponderea utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16 – 74 ani a crescut cu 1,2%, numărul acestora ajungând la 10,6 milioane de persoane, potrivit rezultatelor anchetei INS privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării.

    Majoritatea persoanelor din grupa de vârstă 16-34 ani (91,9%) folosesc internetul, iar procentul scade cu înaintarea în vârstă. Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 de ani a ajuns la doar 38,4%.

    Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de aproape 70%, din care 85,3% în ultimele trei luni. Dintre utilizatorii curenţi, peste 71% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică.

    Proporţia bărbaţilor (72,2%) care folosesc sau au folosit vreodată internetul este mai mare decât cea a femeilor (67,2%), indică datele INS.

    La nivel teritorial, în 2016, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste patru din cinci gospodării aveau acces la internet de acasă), urmată la mare distanţă de regiunile Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru şi Sud-Est. Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet, sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (58%) şi Nord-Est (57,1%).

    Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 88,4% în regiunea Bucureşti – Ilfov şi constituie cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă, urmează regiunile Nord-Vest şi Centru, cu aproape 72%, celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 70%.

    Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectarea la internet. În 2016, peste 32% din gospodăriile cu o persoană au acces la internet de acasă. Aproape 56% din gospodăriile cu două persoane au acces la internet de acasă, cu 4,5% mai multe decât în 2015, în timp ce ponderea gospodăriilor cu cel puţin trei persoane, care au acces la internet, este de peste 87%, faţă de aproape 83%, în 2015, relevă graficele Institutului.

    Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 86,8% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (43,2%) şi de conexiunile narrowband (10,3%), potrivit datelor sursei citate.

    Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la internet, în anul 2016, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,2%), Nord-Est şi Nord-Vest (13,8% fiecare) şi Sud-Muntenia (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Sud-Muntenia (15,5%), Bucureşti-Ilfov (14,9%) şi Sud-Est (14,2%).

  • Sărăcia în muncă: Aproape 4% din salariaţi trăiesc sub pragul de subzistenţă, chiar dacă au un venit constant

    Din totalul efectivului de salariaţi, „aproximativ 3,8% sunt săraci”, iar în cazul gospodăriilor cu cel puţin un salariat „aproximativ 7% din membrii acestor gospodării au venitul disponibil sub pragul de sărăcie”, arată un studiu al Ministerului Muncii în care este analizată „sărăcia în muncă”.

    Referitor la rata sărăciei în muncă, „pentru anul 2015 se constată faptul că aproximativ 20,2% din persoanele ocupate sunt sărace, iar ponderea acestora creşte la 23,2% pentru cazul familiilor în care există persoane ocupate.

    Potrivit studiului, „sub 20% din săracii în muncă sunt persoane salariate”, restul fiind persoane aflate în alte forme de ocupare. „Prin urmare, nu ne aşteptăm ca o creştere a salariului minim să conducă la o scădere semnificativă a sărăciei în muncă”, arată autorii studiului.

    În ceea ce priveşte ponderea persoanelor sărace din salariaţii remuneraţi la salariul minim, „semnalăm faptul că doar 9,2% se încadrează în această categorie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sărăcia în muncă: Aproape 4% din salariaţi trăiesc sub pragul de subzistenţă, chiar dacă au un venit constant

    Din totalul efectivului de salariaţi, „aproximativ 3,8% sunt săraci”, iar în cazul gospodăriilor cu cel puţin un salariat „aproximativ 7% din membrii acestor gospodării au venitul disponibil sub pragul de sărăcie”, arată un studiu al Ministerului Muncii în care este analizată „sărăcia în muncă”.

    Referitor la rata sărăciei în muncă, „pentru anul 2015 se constată faptul că aproximativ 20,2% din persoanele ocupate sunt sărace, iar ponderea acestora creşte la 23,2% pentru cazul familiilor în care există persoane ocupate.

    Potrivit studiului, „sub 20% din săracii în muncă sunt persoane salariate”, restul fiind persoane aflate în alte forme de ocupare. „Prin urmare, nu ne aşteptăm ca o creştere a salariului minim să conducă la o scădere semnificativă a sărăciei în muncă”, arată autorii studiului.

    În ceea ce priveşte ponderea persoanelor sărace din salariaţii remuneraţi la salariul minim, „semnalăm faptul că doar 9,2% se încadrează în această categorie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statistica sărăciei: câte familii din România nu-şi permit să cumpere mâncare

    Cheltuielile importante (întreţinerea locuinţei, rate, plata utilităţilor etc.) nu pot fi acoperite din veniturile lunare de către 32,2% din gospodării, arată studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei în anul 2015”, dat publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS), informează Mediafax

    Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2015, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (54,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,2%) şi abonamentul telefonic (34,1%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (9,1%) – „explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, notează autorii studiului.

    De asemenea, 21% din gospodăriile populaţiei „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”, se mai arată în studiul INS. Documentul mai consemnează şi că 13,1% din gospodării „nu şi-au permis menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă”, iar 69,2% „nu şi-au permis plata unei săptămâni de vacanţă”.

    Citiţi continuarea www.mediafax.ro

  • Statistica sărăciei: câte familii din România nu-şi permit să cumpere mâncare

    Cheltuielile importante (întreţinerea locuinţei, rate, plata utilităţilor etc.) nu pot fi acoperite din veniturile lunare de către 32,2% din gospodării, arată studiul „Condiţiile de viaţă ale populaţiei în anul 2015”, dat publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS), informează Mediafax

    Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2015, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (54,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,2%) şi abonamentul telefonic (34,1%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (9,1%) – „explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, notează autorii studiului.

    De asemenea, 21% din gospodăriile populaţiei „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”, se mai arată în studiul INS. Documentul mai consemnează şi că 13,1% din gospodării „nu şi-au permis menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă”, iar 69,2% „nu şi-au permis plata unei săptămâni de vacanţă”.

    Citiţi continuarea www.mediafax.ro