BusinessMagazin

Tag: gazduire

  • Un englez care a câştigat la loterie 163 de milioane de euro a găzduit în propria grădină un festival de muzică rămas fără spaţiu

    Englezul, care are doi copii, a câştigat circa 163 de milioane de euro la loterie în 2012. La mai puţin de un an şi jumătate de la momentul câştigului, englezul a divorţat de soţia sa Gillian, iar el s-a mutat într-un conac georgian, care are un domeniu de 36 de hectare.

    La festivalul care era în pericol să se anuleze, din pricină că locaţia în care ar fi trebuit să se desfăşoare nu mai este disponibilă, s-au vândut 1000 de bilete. La festival participă 80 de formaţii.

    “Când am aflat că festivalul rămâne fără spaţiu m-am gândit că trebuie să dau o mână de ajutor. Vreau ca oamenii să se simtă bine. Şi eu mă simt bine când văd atâţia oameni cum se distrează. Aveam terenul necesar, aşa că sunt un norocos. Cred că dacă am câştigat la loterie trebuie să mă şi bucur de asta.”

    Organizatorul festivalului, Dava Roberts, spune că speră că “un nou capitol” al poveştii festivalului va fi scrisă în noua locaţie, pe care o consideră “uimitoare.”

  • Un englez care a câştigat la loterie 163 de milioane de euro a găzduit în propria grădină un festival de muzică rămas fără spaţiu

    Englezul, care are doi copii, a câştigat circa 163 de milioane de euro la loterie în 2012. La mai puţin de un an şi jumătate de la momentul câştigului, englezul a divorţat de soţia sa Gillian, iar el s-a mutat într-un conac georgian, care are un domeniu de 36 de hectare.

    La festivalul care era în pericol să se anuleze, din pricină că locaţia în care ar fi trebuit să se desfăşoare nu mai este disponibilă, s-au vândut 1000 de bilete. La festival participă 80 de formaţii.

    “Când am aflat că festivalul rămâne fără spaţiu m-am gândit că trebuie să dau o mână de ajutor. Vreau ca oamenii să se simtă bine. Şi eu mă simt bine când văd atâţia oameni cum se distrează. Aveam terenul necesar, aşa că sunt un norocos. Cred că dacă am câştigat la loterie trebuie să mă şi bucur de asta.”

    Organizatorul festivalului, Dava Roberts, spune că speră că “un nou capitol” al poveştii festivalului va fi scrisă în noua locaţie, pe care o consideră “uimitoare.”

  • Sondaj Undelucram.ro: Feedback post-interviu, inexistent în România?

    Prin al doilea sondaj, desfăşurat în perioada 11-25 iunie 2017, cu participarea a 500 de persoane, UndeLucram.ro şi-a propus să observe evoluţia relaţiei dintre departamentele de resurse umane şi candidaţi în ultimii ani, în ceea ce priveşte feedbackul, iar rezultatele redau un trend pozitiv.

    Până nu demult, participarea la un interviu, în special la unul care nu se concretiza cu obţinerea unui loc de muncă, rămânea la stadiul de incertitudine, singurul răspuns pe care un candidat îl primea fiind clasicul şi aproape mereu inutilul „vă sunăm noi.” Rezultatele celui mai recent sondaj arată că, de-a lungul timpului 91.4% dintre candidaţi  – altfel spus, 9 din 10 candidaţi – nu au primit niciun fel de răspuns din partea companiilor la care au participat la un interviu.

    „Suntem cu toţii conştienţi că activitatea de HR nu este una uşoară şi că poate deveni foarte complicat să gestionezi câteva zeci sau sute de candidaţi. Totodată, în calitate de profesionişti, nu putem lăsa la voia întâmplării carierele a mii de oameni, prin omisiunea transmiterii unor informaţii esenţiale pentru ei, în condiţiile în care avem la dispoziţie tehnologii moderne, care permit comunicarea rapidă şi eficientă”, spune Costin Tudor, fondator şi CEO al UndeLucram.ro. 

    În ultimii câţiva ani însă, a existat o îmbunătăţire în ceea ce priveşte feedbackul din partea angajatorului, fie el negativ sau pozitiv. Aproape 73% dintre participanţii la sondajul UndeLucrăm.ro au răspuns afirmativ când au fost întrebaţi dacă în ultima vreme li s-a comunicat un refuz în privinţa angajării după un interviu susţinut.

    Problema este, spun cei care au răspuns întrebărilor, că, deşi li se comunică refuzurile de angajare, nu li se transmit şi motivele acestor refuzuri. 98% dintre respondenţi au spus că şi-ar dori să ştie motivul refuzului, pentru a îmbunătăţi acele aspecte care, la interviurile viitoare, le-ar asigura o poziţie mai bună în faţa angajatorului.

    Când vorbim de modalitatea de comunicare post-interviu cu angajatorul, contrar tendinţei la nivel mondial, românii încă preferă să li se comunice verbal, prin telefon informaţiile necesare sau rezultatele. Doar 54% au optat pentru modalităţile de comunicare moderne ca mesageria instant sau emailul.

    În urma sondajului, putem constata o evoluţie a relaţiei angajator-candidat în ultimii ani, în special în ceea ce priveşte comunicarea răspunsurilor după un interviu. Din păcate, aceste răspunsuri îşi pierd  utilitatea, dacă nu sunt însoţite de o motivare care să îl facă pe candidat să înţeleagă eventualele puncte slabe.

     

    Despre Undelucram.ro

    UndeLucram.ro este un proiect ce găzduieşte informaţii despre mediul de lucru din România, informaţii oferite de persoane care interacţionează sau au interacţionat din punct de vedere profesional cu angajatori de pe piaţa locală.

    Proiectul oferă, de asemenea, informaţii de interes public din diverse domenii precum: resurse umane, piaţa locurilor de muncă, salarizare, structurate atât sub formă de articole, cât şi sub forma unor discuţii de tip forum.

  • Sondaj Undelucram.ro: Feedback post-interviu, inexistent în România?

    Prin al doilea sondaj, desfăşurat în perioada 11-25 iunie 2017, cu participarea a 500 de persoane, UndeLucram.ro şi-a propus să observe evoluţia relaţiei dintre departamentele de resurse umane şi candidaţi în ultimii ani, în ceea ce priveşte feedbackul, iar rezultatele redau un trend pozitiv.

    Până nu demult, participarea la un interviu, în special la unul care nu se concretiza cu obţinerea unui loc de muncă, rămânea la stadiul de incertitudine, singurul răspuns pe care un candidat îl primea fiind clasicul şi aproape mereu inutilul „vă sunăm noi.” Rezultatele celui mai recent sondaj arată că, de-a lungul timpului 91.4% dintre candidaţi  – altfel spus, 9 din 10 candidaţi – nu au primit niciun fel de răspuns din partea companiilor la care au participat la un interviu.

    „Suntem cu toţii conştienţi că activitatea de HR nu este una uşoară şi că poate deveni foarte complicat să gestionezi câteva zeci sau sute de candidaţi. Totodată, în calitate de profesionişti, nu putem lăsa la voia întâmplării carierele a mii de oameni, prin omisiunea transmiterii unor informaţii esenţiale pentru ei, în condiţiile în care avem la dispoziţie tehnologii moderne, care permit comunicarea rapidă şi eficientă”, spune Costin Tudor, fondator şi CEO al UndeLucram.ro. 

    În ultimii câţiva ani însă, a existat o îmbunătăţire în ceea ce priveşte feedbackul din partea angajatorului, fie el negativ sau pozitiv. Aproape 73% dintre participanţii la sondajul UndeLucrăm.ro au răspuns afirmativ când au fost întrebaţi dacă în ultima vreme li s-a comunicat un refuz în privinţa angajării după un interviu susţinut.

    Problema este, spun cei care au răspuns întrebărilor, că, deşi li se comunică refuzurile de angajare, nu li se transmit şi motivele acestor refuzuri. 98% dintre respondenţi au spus că şi-ar dori să ştie motivul refuzului, pentru a îmbunătăţi acele aspecte care, la interviurile viitoare, le-ar asigura o poziţie mai bună în faţa angajatorului.

    Când vorbim de modalitatea de comunicare post-interviu cu angajatorul, contrar tendinţei la nivel mondial, românii încă preferă să li se comunice verbal, prin telefon informaţiile necesare sau rezultatele. Doar 54% au optat pentru modalităţile de comunicare moderne ca mesageria instant sau emailul.

    În urma sondajului, putem constata o evoluţie a relaţiei angajator-candidat în ultimii ani, în special în ceea ce priveşte comunicarea răspunsurilor după un interviu. Din păcate, aceste răspunsuri îşi pierd  utilitatea, dacă nu sunt însoţite de o motivare care să îl facă pe candidat să înţeleagă eventualele puncte slabe.

     

    Despre Undelucram.ro

    UndeLucram.ro este un proiect ce găzduieşte informaţii despre mediul de lucru din România, informaţii oferite de persoane care interacţionează sau au interacţionat din punct de vedere profesional cu angajatori de pe piaţa locală.

    Proiectul oferă, de asemenea, informaţii de interes public din diverse domenii precum: resurse umane, piaţa locurilor de muncă, salarizare, structurate atât sub formă de articole, cât şi sub forma unor discuţii de tip forum.

  • Un nou concept de mall apare de astăzi în România! Despre ce este vorba

    Unul dintre cei mai importanţi retaileri din România deschide un spaţiu nou de cumpărături în exteriorul magazinului şi creează prima sa zonă de food court, după un concept de open mall.

    Prima galerie comercială transformată se află în cadrul magazinului Kaufland din Strada Barbu Văcărescu, Bucureşti, urmând ca acest concept să fie extins treptat şi în alte magazine din reţea.  

    În interior, zona de Food Court găzduieşte restaurante, patiserii şi cafenele pentru toate gusturile, precum Stradale şi Cafeneaua Mitzu, prima cafenea lansată de Chef Foa, Salad Box, Noodle Pack, Thai Scoops şi Tip Top. Foarte curând va deschide aici o unitate şi marea franciză americană de restaurante SUBWAY. Separat, în galerie rămân disponibile două puncte nonfood – farmacia Sensiblu şi un magazin Xpress de difuzare a presei.

    Spaţiul are un design nou, complet modernizat, care îmbină soluţiile de iluminare cu materiale şi elemente naturale, pentru a oferi zonei de luat masa o atmosferă caldă şi primitoare. 

    În exteriorul magazinului, Kaufland a extins galeriile comerciale prin containere moderne, special amenajate, care găzduiesc magazine ale chiriaşilor în incinta parcării.

    Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.250 de magazine în şapte ţări şi o reţea de 115 magazine în România.

  • Un nou concept de mall apare de astăzi în România! Despre ce este vorba

    Unul dintre cei mai importanţi retaileri din România deschide un spaţiu nou de cumpărături în exteriorul magazinului şi creează prima sa zonă de food court, după un concept de open mall.

    Prima galerie comercială transformată se află în cadrul magazinului Kaufland din Strada Barbu Văcărescu, Bucureşti, urmând ca acest concept să fie extins treptat şi în alte magazine din reţea.  

    În interior, zona de Food Court găzduieşte restaurante, patiserii şi cafenele pentru toate gusturile, precum Stradale şi Cafeneaua Mitzu, prima cafenea lansată de Chef Foa, Salad Box, Noodle Pack, Thai Scoops şi Tip Top. Foarte curând va deschide aici o unitate şi marea franciză americană de restaurante SUBWAY. Separat, în galerie rămân disponibile două puncte nonfood – farmacia Sensiblu şi un magazin Xpress de difuzare a presei.

    Spaţiul are un design nou, complet modernizat, care îmbină soluţiile de iluminare cu materiale şi elemente naturale, pentru a oferi zonei de luat masa o atmosferă caldă şi primitoare. 

    În exteriorul magazinului, Kaufland a extins galeriile comerciale prin containere moderne, special amenajate, care găzduiesc magazine ale chiriaşilor în incinta parcării.

    Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.250 de magazine în şapte ţări şi o reţea de 115 magazine în România.

  • Locul din Europa unde este ilegal să nu ai casă şi serviciu. În România nu ar putea exista niciodată

    Deşi are aproape 3.000 de locuitori şi o suprafaţă de două ori cât a statului New Jersey, oraşul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalităţii de sub 1%. Localitatea are doar şase ofiţeri de poliţie şi o singură celulă pentru deţinuţi – aceasta fiind ultima dată ocupată cu mai mult de un an în urmă.

    Una din explicaţiile pentru comunitatea extrem de paşnică din Longyearbyen este aceea că şomajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de muncă constant nu pot locui în oraş. O altă condiţie pentru a fi locuitor este de a deţine o locuinţă. Prin aceste măsuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat că fiecare persoană va avea un venit stabil şi familiile vor putea să se întreţină, fără a exista riscul ca cineva să rămână în stradă. Deşi intră în contradicţie cu legislaţia din Norvegia, cunoscut pentu protecţia socială oferită tuturor, indiferent dacă au sau nu serviciu şi casă, oficialii din Longyearbyen spun că acesta este singurul mod în care societatea poate funcţiona.

    Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectată de-a lungul timpului pentru diverse proiecte ştiinţifice. Unul dintre acestea a avut loc în anul 2008, când în Longyearbyen s-a construit un depozit de seminţe care va păstra, când va fi la capacitate maximă, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. În prezent depozitul găzduieşte aproximativ jumătate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut şi ca “seiful pentru sfârşitul lumii”, este conceput pentru a păstra câte un eşantion din toate varietăţile de plante cunoscute de om.

    Longyearbyen a fost ales pentru a găzdui acest depozit în primul rând datorită pentru stabilităţii sale seismice. Fiind săpat în solul îngheţat în permanenţă al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifică procesul de conservare. Seminţele sunt împachetate în folie de aluminiu şi înconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, săpat în stâncă.

  • Alevia inaugurează un nou spaţiu de producţie, după o investiţie de aproximativ 2 milioane euro; compania estimează o creştere a cifrei de afaceri cu peste 20% anual

    Extinderea aduce cu sine o serie de investiţii care vizează achiziţia de noi utilaje, dezvoltarea portofoliului de produse şi a zonei de resurse umane. În planul de investiţii se regăseşte achiziţia unei hale cu o suprafaţă de 2.000 mp şi, mai recent, încă una alăturată de 1.000 mp, în total 3.000 mp. Hala de 2.000 mp găzduieşte depozitul de livrări, care a fost relocat din vechiul spaţiu de depozitare, secţia de ceaiuri şi 3 noi linii de producţie, iar cea de 1.000 mp găzduieşte depozitele de materie prima şi de produse finite. 

    Suprafaţa noului depozit de livrări s-a mărit astfel de la 170 mp la 600 mp, iar depozitarea se face pe 6 niveluri în loc de 3, cum era în depozitul anterior. Secţia de ceaiuri dispune în prezent de o suprafaţă de 500 mp şi pentru aceasta a fost achiziţionată o serie de utilaje noi menite să dubleze capacitatea de producţie. 

    Investiţia alocată pentru utilajele noi la nivelul fabricii pe toate secţiile a fost de 300.000 de euro.

    În ceea ce priveşte cele 3 linii noi de producţie, Alevia aduce odată cu acestea câteva schimbări majore în gama sa de produse, lansând produse care nu ţin de activitatea precedentă de producţie. Una dintre aceste noi game este gama food, recent lansată pe piaţă, care conţine 27 produse – seminţe, fructe uscate şi nuci crude, de o calitate constantă şi controlată, importate de la cel mai mare furnizor din Olanda, iar celelalte două game sunt încă în lucru la ora actuală. Pe lângă dezvoltarea zonei de producţie, va fi adusă o investiţie şi în ceea ce priveşte personalul. Astfel, compania, care număra la ora actuală 210 angajaţi, preconizează un nou val de angajări şi îşi propune să crească numărul angajaţilor cu 30-40 de persoane.

    Ca urmare a extensiei, Alevia estimează şi o evoluţie ascendentă la nivelul cifrei de afaceri anuale. În baza realizării financiare înregistrate în 2016, când a încheiat anul financiar cu o cifră de afaceri de 5 milioane de euro şi, implicit, cu o creştere de 17% faţă de 2015, compania preconizează creşterea cifrei de afaceri cu minim 20-25%. Trendul ascendent al companiei se bazează pe vânzări de peste 2.000.000 cutii de suplimente şi aproximativ 3.500.000 cutii de ceaiuri anual. Cele mai vândute branduri în 2016 au fost Ginkana Ginkgo Biloba, Coenzima Q10, Silfide, Noni şi Propolis C.

    Portofoliul Alevia cuprinde peste 140 de tipuri de suplimente alimentare şi 60 de sortimente de ceaiuri, disponibile în peste 4.000 de farmacii şi magazine naturiste, lanţuri de farmacii (Catena, Dona, Sensiblu) şi supermarketuri (Auchan, Lidl, Carrefour, Kaufland) din România.Inaugurarea unui nou spaţiu de lucru se înscrie în strategia Alevia în vederea atingerii unei cifre de afaceri în valoare de 5.8 milioane de euro în 2017. În aceeaşi strategie se înscrie şi intrarea pe 5 noi pieţe prin lansarea a 50 de produse dedicate.

  • România, poartă pentru Asia

    Expo Astana 2017, desfăşurat în perioada 10 iunie – 10 septembrie, reuneşte participanţi din 114 ţări şi le prezintă vizitatorilor cele mai noi soluţii în domeniul energiei – cu precădere cel al energiei curate. Sub sloganul „Future Energy”, evenimentul reprezintă şi un bun prilej pentru întâlniri la nivel înalt între oficiali ai statelor, companii şi marii jucători de pe piaţa globală de energie.

    România este şi ea prezentă la eveniment, aşa cum a fost la toate expoziţiile mondiale organizate sub egida Biroului Internaţional pentru Expoziţii din 1989 până în prezent. Şi chiar dacă nu am reuşit să vizitez foarte multe dintre standurile desfăşurate pe cele 25 de hectare ale expoziţiei, trebuie să menţionez – aşa cum am făcut-o parcă de prea multe ori – că se putea mai bine.

    Revenind la Expo Astana 2017, ce precede expoziţia universală de la Dubai din 2020, care va dura şase luni, responsabilii au anunţat că au vândut în prima lună peste 1,8 milioane de bilete de acces, iar numărul vizitatorilor a depăşit 921.000; dintre aceştia, peste 130.000 au fost străini, reprezentând aproximativ 14% din numărul total al vizitatorilor. Statele participante au organizat până în prezent peste 1.000 de evenimente culturale. La jumătatea lunii iulie, organizatorii i-au urat bun venit vizitatorului cu numărul 1.000.000.

    Pentru a facilita accesul, Kazahstanul a ridicat unilateral vizele pentru 45 de state, majoritatea din Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), dar şi pentru Monaco, Malaysia, Singapore şi Emiratele Arabe Unite. Pe durata expoziţiei, cei doritori pot intra în Kazahstan fără viză pentru o perioadă de 30 de zile. În ceea ce priveşte organizarea expoziţiei, Kazahstanul a construit 14 pavilioane internaţionale, patru pavilioane tematice, trei pavilioane comerciale, pavilionul naţional al Kazahstanului, dar şi Palatul Energiei şi Sala Congresului. Costurile s-au ridicat la peste 1 miliard de dolari, dar ceea ce surprinde este rapiditatea cu care un teren arid a fost transformat într-un uriaş centru expoziţional: doi ani.

    După terminarea expoziţiei, clădirile şi pavilioanele vor fi transformate într-un centru de afaceri care va avea spaţii de birouri şi un parc de cercetare; actualele spaţii de parcare şi zonele de servicii se vor transforma în cartiere de locuinţe.

    Pentru a afla mai multe despre legăturile dintre România şi Kazahstan, dar şi despre cât de importantă e prezenţa României la un astfel de eveniment, am stat de vorbă cu Cezar Manole Armeanu, ambasadorul României în Kazahstan.

    UN PARTENERIAT STRATEGIC

    „Potrivit statisticilor de la stand, ne vizitează zilnic între 1.200 şi 1.500 de persoane, ceea ce înseamnă foarte mult. Acest lucru denotă interes atât din partea publicului kazah, cât şi din partea reprezentanţilor celorlalte state vizavi de laserul pe care România îl prezintă la această manifestare”, a declarat ambasadorul Cezar Armeanu, care a preluat funcţia în luna aprilie. „Este clar că reprezintă un interes major pentru specialiştii din alte ţări să viziteze şi să vadă această machetă a laserului. Mai mult decât atât, pe parcursul acestui eveniment, de-a lungul celor 92 de zile, am organizat împreună cu colegii din ţară 16 misiuni economice. Faptul că celelalte standuri sunt mai viu colorate sau mai atractive, faptul că au biciclete sau televizoare care prezintă tot felul de imagini nu înseamnă că sunt de mai mare interes pentru specialiştii prezenţi la expoziţie. Este foarte tehnică prezenţa românească, acesta fiind conceptul ales de comisia responsabilă.”

    El se referă la proiectul laserului ELI-NP de la Măgurele, care este elementul central al pavilionului ţării noastre la Expo Astana 2017. În pavilionul de 370 de metri pătraţi, atenţia a fost însă îndreptată mai ales către simulatorul de VR, care le permite vizitatorilor să facă o plimbare de-a lungul platformei de la Petromidia.

  • Tânărul care dezvăluie „secretele” angajatorilor din România: „69% dintre candidaţi refuză posturi cu salarii mici şi promisiunea unui bonus mare”

    Aproape că nu există la momentul actual slujbă a cărei remuneraţie să nu se compună din cele două elemente, salariu şi bonus. În general, aceste două componente sunt bine echilibrate. Se constată, inclusiv din comentariile utilizatorilor Undelucram.ro, că există o tendinţă, în special printre companiile de mărime medie, de a testa, atât pe personalul existent cât şi pe cel ce urmează a fi angajat, această politică financiară care presupune renunţarea la un element al venitului în schimbul măririi altuia.

    „Prin acest sondaj ne-am propus să vedem care este poziţia candidaţilor faţă de incercările companiilor de a-i face pe aceştia responsabili cu mărimea venitului lor. Am făcut acest lucru pentru că, pe platforma Undelucram, din ce în ce mai mulţi candidaţi ne semnalează că sunt puşi în această situaţie”, spune Costin Tudor, fondator Undelucram.ro.

    Spre exemplu, un om de vânzări bun, pus în situaţia de a-şi obţine singur banii, va munci mult mai mult pentru a câştiga mai mult. Totuşi, trebuie luat în considerare şi faptul că salariul recompensează, pe langă munca depusă, prezenţa la timp la program, desfăşurarea activităţii într-un anumit mod şi chiar elementul de loialitate faţă de companie.

    În cazul noilor sosiţi în companie, să îi pui să aleagă bonusul în detrimentul salariului nu va face decât să creeze confuzie şi aşteptări nerealiste din partea ambelor părţi implicate. Sondajul a fost compus din trei întrebări. Prima a fost dacă vi s-a făcut o astfel de ofertă de angajare până acum, adică una care să presupună salariu mic şi bonus mare. 63% dintre cei care au răspuns au afirmat că DA, li s-a făcut o astfel de ofertă în trecut.

    La întrebarea aţi avut unde să verificaţi spusele angajatorului legate de bonus, rezultatul arată că 69% dintre cei care au primit o astfel de ofertă NU au avut unde şi cum să verifice promisiunile legate de bonusuri ale angajatorilor. Un procent absolut egal, de 69%, este cel al candidaţilor care au spus că refuză posturi care vin cu salarii mici şi promisiunea unui bonus mare.

    Sondajul a fost realizat în perioada 20 iunie – 10 iulie, pe un eşantion de circa 750 de persoane. „Acesta este primul sondaj pe care portalul nostru îl efectuează. Vor urma şi altele care, sperăm noi, să aducă în atenţia angajatorilor problemele cu care candidaţii se confruntă pe piaţa muncii. În egală măsură, sondajele în rândul angajatorilor pe care le vom efectua vor lămuri multe dintre aspectele care pentru angajaţi sunt încă neclare”, a adăugat Costin Tudor.

    Undelucram.ro este un proiect ce găzduieşte informaţii despre mediul de lucru din România, informaţii oferite de persoane care interacţionează sau au interacţionat din punct de vedere profesional cu angajatori de pe piaţa locală. Proiectul găzduieşte, de asemenea, informaţii de interes public din diverse domenii precum: resurse umane, piaţa locurilor de muncă, salarizare etc, informaţii structurate atât sub formă de articole, cât şi sub forma unor discuţii de tip forum.