BusinessMagazin

Tag: gaz

  • Qatarul cere garanţii că Uniunea Europeană nu va vinde gaz în ţări terţe

    Qatarul cere garanţii din partea Uniunii Europene că nu va vinde gaz în ţări terţe, pentru evitarea unei crize pe termen scurt în cazul unui conflict între Rusia şi Ucraina, afirmă oficiali care participă la negocieri citaţi de agenţia Reuters.

    În contextul crizei dintre Rusia şi Ucraina, Statele Unite au cerut Qatarului să furnizeze Uniunii Europene gaz suplimentar, iar Bruxellesul a iniţiat negocieri cu Guvernul de la Doha. Însă Qatarul cere oprirea unei investigaţii a Comisiei Europene privind contractele existente deja şi vrea ca Uniunea Europeană să nu exporte gazul primit.

    Emirul Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad al-Thani, se va întâlni peste câteva zile, la Washington, cu preşedintele SUA, Joseph Biden, iar pe agendă figurează furnizarea de gaze în Europa. Săptămâna trecută, emirul Qatarului a discutat cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene. Comisia Europeană a anunţat că nu face niciun comentariu pe tema negocierilor în curs.

    Trei oficiali din Qatar şi reprezentanţi din cadrul industriei energetice europene au declarat că, în cadrul negocierilor, Guvernul de la Doha cere garanţii că gazul furnizat nu va fi exportat în state din afara Uniunii Europene. “Dacă nu va fi respectată această clauză, aprovizionarea în regim de urgenţă va avea preţul de pe piaţă, iar astfel se va prelungi criza de gaz în spaţiul UE”, a afirmat una dintre sursele citate.

    Uniunea Europeană primeşte din Rusia aproximativ o treime din necesarul de gaz natural, iar criza dintre Rusia şi Ucraina riscă să genereze probleme semnificative în aprovizionare. Gazoductul Nord Stream 2, care face legătura direct între Rusia şi Germania, prin Marea Baltică, nu este încă funcţional, iar Statele Unite insistă pentru blocarea proiectului, astfel încât Europa să nu devină dependentă de gazul din Rusia şi pentru menţinerea Ucrainei pe ruta de tranzit.

    Rusia este acuzată că a mobilizat aproximativ 100.000 de militari la frontiera cu Ucraina, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie.

    Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

  • Factură de gaz de 4.300 de lei la o biserică din Bucureşti.Preot: Aveţi şi alte sfaturi? Second job?

    Preotul catolic Francisc Doboş a prezentat pe Facebook factura de gaz de 4.325 de lei venită pe adresa Bisericii Franceze din Bucureşti.

    „Biserică micuţă dar factură mare. Promit că o să vă încălzesc mai degrabă cu predici călduroase. Aveţi şi alte sfaturi? Second job?”, a scris preotul pe reţeaua de socializare.

    Unii dintre cei care au comentat la postare au cerut numărul de cont al parohiei ca să ajute la plata facturii.

    „Sunt sigur că dacă îşi doresc, toţi care te urmăresc (la fiecare postare peste 2.000 de like) se poate găsi o soluţie. Nu-i spunem cutia milei, îi spunem cutia RNEL-ului şi trecem peste perioada asta cumva. Întrebarea mea este ce fac mulţi enoriaşi care nu au fb şi prieteni?”, a scris unul dintre aceştia.

  • Ministrul Energiei: Suntem dependenţi de gazul rusesc

    Ministrul Energiei Virgil Popescu a spus că în perioada de iarnă România îşi asigură necesarul de gaz din import.

    „România este o ţară producătoare de gaz, al doilea mare producător de gaz. E adevărat, pe perioada de iarnă ne asigurăm din import diferenţa de gaze. (…) Gazul care poate să vină în România pentru a asigura necesarul pentru iarnă, acel 20-25% din import, este tot gazul rusesc. Suntem dependenţi de gazul rusesc. Deşi avem gaz, nu avem gaz suficient”, a declarat Virgil Popescu, la Antena 3.

    Acesta a precizat că este nemulţumit de preţul gazului în general, nu doar de cel al gazului rusesc.

    Virgil Popescu se aşteaptă ca preţul gazului să scadă din primăvară.

    „Eu mă aştept în perioada de primăvară-vară şi toamnă să fie o scădere bruscă a preţului la gaz natural şi odată cu aşa-zisa operaţionalizare a conductei Nord Stream 2, pentru că părerea mea şi a colegilor din statele membre este că acest joc este făcut special pentru a presa operaţionalizarea mai repidă a conductei”, a mai spus Popescu.

  • Virgil Popescu: Estimăm o scădere a preţurilor la gaze după această iarnă

    Preţul gazelor a crescu după ce au fost reduse livrările prin Ucraina, din Rusia, pentru a se presa operaţionalizarea conductei Nord Stream 2, spune, marţi, ministrul Energiei Virgil Popescu. potrivit acestuia, preţul gazelor va scădea după această iarnă, aceasta fiind estimarea specialiştilor.

    Virgil Popescu a spus că după accidentul din vară de la Azomureş, combinatul a funcţionat la jumătate din capacitate.

    „A funcţionat doar cu linia 4 pentru că, dacă vă aduceţi aminte, a fost un accident la Azomureş pe linia 3. Deci funcţiona la jumătate din capacitate. Contractul lor de gaze la un preţ foarte bun expira la 31 decembrie şi au luat decizia să oprească o lună sau două luni de zile şi să-şi mute reviziile care erau planificate în vară tocmai pentru a preîntâmpina această turbulenţă pe piaţa gazelor naturale, să o mute în perioada aceasta de iarnă”, a spus Virgil Popescu.

    Despre motivul creşterii preţurilor la gaze, Popescu a spus că „toţi ştim motivul”: „este o speculaţie pe piaţa gazelor naturale făcută de către Federaţia Rusă prin Gazprom. S-au redus livrările prin Ucraina, se presează practic operaţionalizarea conductei Nord Stream 2”.

    După această iarnă, estimările sunt că preţul gazelor va scădea.

    „Noi estimăm că după perioada de iarnă, odată cu pornirea conductei preţurile vor scădea. Aşa se vede şi pe piaţa futures a contractelor de vânzare de gaz pe bursele europene preţurile sunt la jumătate pentru primăvară, vară şi chiar iarna anului viitor. Estimăm o scădere a preţurilor la gaze naturale după această iarnă. Iar întreprinderile mici şi mijlocii, prin legea pe care am adoptat-o în Parlament au o schemă de ajutor de stat. Primesc, practic, o subvenţie atât la energie electrică, cât şi la gaze naturale pentru a trece cu bine această iarnă”, a mai spus ministrul Energiei.

  • De ce nu are România acces la gaz azer, spre deosebire de Bulgaria

    România rămâne captivă unei singure surse externe de alimentare cu gaze, Rusia, cu un gazoduct „bibelou“ BRUA, de 479 mil. euro, în timp ce Bulgaria deja profită de gaze azere, prin infrastructura existentă, scrie Ziarul Financiar.

    Impactul major pe care scum­pirea gazului îl are asupra producă­torilor de îngrăşăminte se va resimţi din primăvara anului viitor asupra alimentelor, aceasta urmând a fi o problemă mai complicată pentru guvern faţă de cea a utilităţilor.

    „Scumpirea gazului este o problemă care acum îi afectează mai ales pe specialişti, dar scumpirea ali­mentelor ne va afecta pe toţi, lucru mult mai sensibil de gestionat decât apre­cierea utilităţilor“, a spus Aura Să­băduş, expert preţuri gaze la ICIS Londra, una dintre cele mai ample plat­forme de informaţii din domeniul comodităţilor, în cadrul unui eveni­ment organizat de portalul Financial Intelligence.

    Gazul natural a avut o evoluţie spectaculoasă în ultimul an, redre­sarea economiilor europene post­pan­demie şi cererea de resurse care a însoţit acest fenomen depăşind cu mult posibilităţile de producţie ale blocului. Mai departe, pentru pro­du­cătorii de îngrăşăminte, gazul natural reprezintă materie primă, 70% din costurile totale fiind repre­zentate de achiziţia acestuia.

    Dacă la începutul lui 2021 gazul se tranzacţiona cu 18 euro pe MWh, aceasta fiind media pe primul tri­mestru înregistrată pe bursa de gaze de la Viena, în prezent contractele se încheie la 87 de euro pe MWh. Ca urmare a exploziei preţului la gaze, o treime din capacitatea euro­peană de pro­ducţie de îngrăşăminte s-a închis sau şi-a redus livrările, arată datele pre­zen­tate de portalul Politico.eu. Im­pac­tul pe zona de ali­mente se va re­simţi abia în primăvara viitoare însă, în contextul în care fermierii folosesc îngrăşăminte mai ales primăvara, nu toamna.

    Pe plan local, România a ajuns să importe cantităţi tot mai mari pentru a-şi acoperi consumul intern, în iulie şi august ponderea gazului rusesc ajungând la peste 40% din consum. Totodată, România rămâne captivă unui singur furnizor extern de gaze, Gazprom, în timp ce Bulgaria, de exemplu, beneficiază şi de gaze azere. Azerbaidjan vinde Bulgariei gaze naturale la preţuri de patru ori mai mici decât cele cumpărate de la gigantul rus Gazprom, spunea un oficial bulgar luna aceasta.

    De ce nu importă şi România gaze azere? Pentru că este amânată, pe­riodic, realizarea unui interco­nector între Bulgaria şi Grecia care ar permite României, dar şi altor ţări din regiune, să se alimenteze cu com­bustibilul venit din Marea Caspică prin intermediul gazoductului azer TAP.

    Proiectul TAP, o conductă de 878 de kilometri, a fost pusă în funcţiune pe 31 decembrie 2020 şi transportă gaze extrase din uriaşul câmp gazeifer Shah Deniz spre Italia, Grecia şi Bulgaria.

    România şi Ungaria ar putea avea şi ele acces la gazele azere dacă Bulgaria ar finaliza lucrările de construcţie la interconectorul care o leagă de Grecia IGB.

    Potrivit unor informaţii din mai, citate de Reuters, proiectul IGB nu va fi gata mai devreme de vara anului viitor. Acum, gazul azer intră în Bulgaria prin infrastructura existentă de conectare cu Grecia.

    „Sunt foarte multe interese politice legate de acest interconector pentru că deodată ar deschide poarta către o altă sursă în regiune. În acest moment, impresia mea este că UE pur şi simplu şi-a pierdut interesul pentru România şi Bulgaria din cauza amânării proiectelor din aceste ţări, inclusiv lansarea proiectelor de explorare şi producţie a gazelor din Marea Neagră“, a precizat reprezentanta ICIS.

    Această întârziere la lucrările de interconectare din Bulgaria face ca un alt proiect, BRUA, realizat pe teritoriul României, să fie inutil în acest moment. Gazoductul BRUA, care a fost finalizat anul trecut, şi care ar fi trebuit să contribuie la diversi­ficarea şi stabilitatea alimentării cu gaze a regiunii stă în continuare aproape gol, depinzând de rapi­ditatea cu care se mişcă partea bulgară în finalizarea lucrărilor de intercornectare cu Grecia.

    „Niciodată BRUA nu trebuia lansat înainte ca Bulgaria să-şi termine lucrările“, spun specialiştii din piaţă.

    BRUA, un proiect care ar trebui să creeze o reţea de gaze în regiune pentru a limita dependenţa de gazele ruseşti, a fost declarat strategic de Uniunea Europeană, însă s-a lovit de mai multe piedici din partea Un­gariei, Bulgariei, Greciei sau auto­rităţilor româneşti. În total, investiţia finalizată anul trecut s-a ridicat la 478,6 mil. euro aproape 40% din cheltuielile eligibile estimate fiind acoperite de Uniunea Europeană printr-un grant în valoare 179,3 mil. euro. Bani au venit şi de la BEI, 50 de milioane de euro, de la BERD, 60 de milioane de euro, dar şi de la Transgaz, sumele acestea urmând însă a fi recuperate prin tarife. Lucrările la prima fază au demarat la jumătatea anului 2018. Proiectul BRUA – Faza 1 a presupus construcţia conductei de transport gaze naturale Podişor (Giurgiu) – Recaş (Timiş), în lungime de 479 km. Conducta are o capacitate de 1,75 de miliarde de metri cubi pe an şi a fost finalizată anul trecut, dar stă şi acum goală.

    „Proiectul propus pe teritoriul României va permite accesul câtre viitoarele proiecte majore de infrastructură de gaz cum ar fi TAP, surse de gaz din Europa Centrală şi sursele de gaz din Marea Neagră“, se arată într-o prezentare a BERD. În continuare însă, acest proiect este irelevant pentru România şi regiune.

  • Erdogan anunţă descoperirea în Marea Neagră a celui mai mare zăcământ de gaz din istoria Turciei

    “Astăzi, vreau să anunţ o informaţie de importanţă istorică. Turcia a descoperit în Marea Neagră cel mai mare zăcământ din istoria ţării”, a declarat Recep Erdogan.

    Liderul de la Ankara a subliniat că “realizările în domeniul energiei au o mare importanţă pentru stabilitatea şi independenţa ţării”.

    Potrivit preşedintelui Turciei, nava de explorare Fatih a descopeit un zăcământ de 320 de miliarde de metri cubi de gaz în Marea Neagră. Zăcământul va începe să fie exploatat în anul 2023, a precizat Erdogan.

    Preşedintele Turciei a făcut acest anunţ în contextul disputelor cu Grecia şi Republica Cipru privind activităţile de explorare din estul Mării Mediterane.

  • Ungaria a decis amânarea semnării unui contract pe termen lung privind importul de gaz rusesc

    “Cred că am luat decizia corectă de a nu semna un acord pe termen lung. Nimeni nu poate şti tarifele de pe piaţa internaţională. Pieţele sunt foarte agitate în prezent, situaţia se schimbă permanent. Trebuie să aşteptăm un an sau doi până la stabilizarea situaţiei, pentru a vedea în ce termeni putem negocia acorduri pe termen lung. În momentul de faţă ne rezolvăm problemele prin redistribuirea gazelor. Ungaria are astfel rezerve de gaz pentru patru-cinci ani”, a explicat Orban.

    O sursă apropiată companiei Gazprom a declarat că negocierile cu Ungaria sunt în faza iniţială şi că vor fi luate în considerare solicitările ambelor părţi.

    Ungaria intenţionează să semneze un contract pe cinci ani cu Gazprom. În prezent, Ungaria plăteşte un tarif de 260 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc.

  • Compania poloneză PGNiG vrea să-şi extindă producţia de gaze naturale în România şi alte ţări

    PGNiG intenţionează să profite de preţurile scăzute la gaz şi petrol şi să-şi extindă operaţiunile de explorare a gazelor în afara Poloniei, vizând achiziţii în mai multe părţi ale lumii.

    Compania poloneză, care conduce operaţiuni de explorare a gazului de şist în Polonia, plănuieşte să cheltuiască aproximativ 2 miliarde de zloţi (530 de miliarde de dolari) pentru explorarea şi exploatarea gazului în acest an.

    “Analizăm mai multe achiziţii în Europa, în special în Marea Nordului”, a declarat Zbigniew Skrzypkiewicz, directorul diviziei de explorări şi exploatări a PGNiG, pentru cotidianul Parkiet.

    În afara Europei, compania poloneză de stat din domeniul energiei analizează posibilitatea extinderii în Statele Unite ale Americii, Canada, Arabia Saudită, Oman sau Pakistan.

    PGNiG vizează creşterea producţiei zilnice de gaze naturale cu 67%, la 150.000 de barili echivalent petrol, până în 2022. PGNiG este cel mai mare distribuitor de gaze din Polonia şi cea mai importantă companie poloneză în domeniul explorării şi producţiei de hidrocarburi.

     

  • UE ia în calcul mai multe variante pentru gazoductul South Stream, printre care şi Coridorul Sudic

    “Avem de gând să înfiinţăm un comitet director pentru a identifica şi rezolva eventualele probleme ridicate de construirea Coridorului Sudic”, a declarat Marcos Sefcovici, vicepreşedinte al Comisiei pentru energie, citat de AFP.

    El a afirmat că Azerbaidjanul şi Turcia au cerut UE lansarea acestei iniţiative, pentru a fi sigure că Europa va contribui la proiectul Coridorului Sudic şi a precizat că cele două state au dat “asigurări ferme” în ceea ce priveşte implicarea lor în construirea acestui gazoduct, care ar trebui “să aducă gazul la frontiera europeană până în 2020”.

    În paralel, săptămâna trecută, Rusia şi-a manifestat dorinţa de a construi, împreună cu o companie din Turcia, un gazoduct capabil să livreze 63 de miliarde de metri cubi de gaz dinspre Rusia către Turcia.

    Marţi, România, Grecia şi Bulgaria au semnat un acord de cooperare la Bruxelles pentru dezvoltarea unei infrastructuri regionale de gaze naturale şi şi-au arătat disponibilitatea de a sprijini proiectul Coridorului Sudic.

    UE caută rute prin care să diversifice aprovizionarea cu gaz, pentru a reduce dependenţa Europei de resursele Rusiei, pe fondul relaţiei tensionate cu Moscova din cauza conflictului din Ucraina.

    “Uniunea Europeană are nevoie să diversifice nu doar rutele de transport al gazului, ci şi sursele de energie”, a declarat Claudio De Vincenti, secretarul italian de stat în domeniul energiei.

    Coridorul Sudic ar urma să transporte gaz din Marea Caspică prin Georgia şi Turcia, prin gazoductul Tanap, iar apoi prin Grecia, Albania şi Italia, prin conducta TAP. Această reţea ar urma să asigure 20% din necesarul UE, potrivit Comisiei Europene. Coridorul Sudic ar urma să livreze către Europa 16 miliarde de metri cubi pe an, faţă de cele 63 de miliarde de metri cubi de gaz pe an pe care trebuia să le transporte South Stream.

    Pe de altă parte, unii dintre miniştrii de Energie prezenţi la reuniunea de la Bruxelles şi-au arătat interesul pentru construcţia unei conducte care să transporte gaz din Israel prin Cipru şi Grecia, considerând că ar trebui un studiu de fezabilitate pentru acest proiect, potrivit Bloomberg.

    Săptămâna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Moscova renunţă la proiectul gazoductului ruso-italian, care implica şapte state membre şi care trebuia să securizeze aprovizionarea Uniunii Europene.

    Proiectul gazoductul South Stream presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

    South Stream a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia.

    Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale.

    Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care urma să construiască gazoductul. Ceilalţi acţionari erau grupul italian Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa şi Wintershall din Germania, fiecare cu o participaţie de câte 15%.

  • Rusia a reluat livrările de gaze către Ucraina

    “Ucraina a început să primească gaz din Rusia. Volumul importurilor este de aproximativ 43,5 milioane de metri cubi pe zi”, a declarat Maxim Beliavski, purtător de cuvânt al companiei de stat ucrainene Ukrtransgaz, care operează transportul şi înmagazinarea de gaze naturale în Ucraina.

    Săptămâna trecută, compania de stat Naftogaz din Ucraina a anunţat că a plătit gigantului rus Gazprom 378 de milioane de dolari în avans pentru livrarea a aproape un miliard de metri cubi de gaze naturale ruseşti.

    În luna iunie, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina, care refuza o creştere de preţ decisă de Gazprom. Compania rusă a introdus un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

    Ulterior, în urma mai multor runde de negocieri, Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au ajuns la un acord asupra reluării livrărilor de gaze ruseşti pentru această iarnă, în luna octombrie.

    Ucraina a plătit Rusiei o parte a datoriei – în valoare de 3,1 miliarde de dolari – la începutul lui noiembrie, achitând o tranşă în valoare de 1,45 miliarde de dolari. A doua tranşă, în valoare de 1,65 de miliarde de dolari, urmează să fie achitată până la sfârşitului anului.