BusinessMagazin

Tag: fraude

  • Gorj: Percheziţii la persoane suspectate de infracţiuni informatice. Prejudiciul, 100.000 de euro

    Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Gorj şi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean, sub coordonarea procurorilor DIICOT – Biroul Teritorial, fac patru percheziţii domiciliare în judeţ, la persoane bănuite de informatice de tip spam, phishing şi root scan.

    Începând cu anul 2014, membrii grupării ar fi intrat în posesia unor date bancare confidenţiale, pe care le-ar fi folosit ilegal pentru a comanda online diferite produse ce erau ridicate din România şi Italia.

    În cauză sunt făcute cercetări pentru constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, fraudă informatică şi acces fără drept la un sistem informatic în scopul obţinerii de date informatice.

    Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională este de aproximativ 100.000 de euro.

    Un număr de 16 persoane vor fi duse la audieri, la sediul DIICOT Gorj.

     

     

  • Parlamentul European, despre fraudele cu fonduri UE: În unele state vinovaţii nu sunt nesancţionaţi. Nu sunt cercetate neregulile

    Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene este “deosebit de importantă”, iar fondurile europene trebuie să fie administrate “în mod corespunzător” şi folosite “în cel mai eficient mod cu putinţă”, se arată în “Raportul anual pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE – combaterea fraudei”, prezentat şi dezbătut miercuri în Parlamentul European.

    Potrivit raportului, în 2013, au fost raportate Comisiei Europene 15.779 de nereguli, din care 14.710 de natură nefrauduloasă şi 1.609 de natură nefrauduloasă, implicând o sumă totală de aproape 2,14 miliarde de euro, din care aproape 1,76 miliarde de euro vizează cheltuieli, reprezentând 1,34% din totalul plăţilor, restul de 380 milioane reprezentând 1,86% din resursele tradiţionale proprii brute colectate.

    “Deşi impactul financiar total al neregulilor nefrauduloase raportate în 2013 a scăzut până la aproape 1,84 miliarde de euro, cu 36 % mai puţin decât în 2012, numărul acestor nereguli a crescut, de fapt, cu 17 % faţă de exerciţiul precedent”, în timp ce “numărul neregulilor frauduloase raportate în 2013 a crescut cu 30% faţă de 2012, deşi impactul lor financiar a scăzut cu 21%, cifrându-se la 309 milioane de euro”, se arată în raport.

    Europarlamentarii se declară “preocupaţi” faptul că, în 2013, rata de recuperare în cazurile de fraudă s-a menţinut la doar 23,74 %, cifră care este mai mică decât rata medie de 33,5 % pentru perioada 2008-2012.

    În acest sens, ei subliniază că responsabilitatea aparţine autorităţilor naţionale şi serviciilor Comisiei pentru recuperarea sumelor necuvenite şi le solicită să-şi asume “în mod adecvat” această responsabilitate şi să îmbunătăţească “substanţial” rata de recuperare în cazurile de fraudă, aflată la un nivel foarte scăzut faţă de rata de recuperare în cazul neregulilor nefrauduloase – 63,9%.

    Raportul constată că tendinţa generală în detectarea şi raportarea posibilelor nereguli frauduloase din ultimii cinci ani arată “o uşoară scădere”, însă numărul neregulilor neraportate ca fiind frauduloase a crescut progresiv, astfel că CE i se solicită să examineze “mai detaliat principalele motive din spatele acestei creşteri şi să efectueze o analiză care să răspundă la întrebarea dacă tendinţa manifestată este rezultatul unei evoluţii în ceea ce priveşte detectarea neregulilor sau al modului în care cazurile sunt clasificate de statele membre”.

    La capitolul “Venituri – Resurse proprii”, se subliniază că contrabanda cu mărfuri pentru care se percep taxe mari provoacă pierderi de venituri semnificative atât pentru bugetul UE, cât şi pentru bugetele statelor membre. Astfel, pierderile directe în ceea ce priveşte veniturile vamale ca urmare a contrabandei cu ţigarete sunt estimate la peste 10 miliarde de euro anual.

    În 2013, în statele membre au fost înregistrate 133 de cazuri de contrabandă cu ţigări, dar Danemarca, Estonia, Spania, Franţa, Cipru, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Slovacia şi Suedia nu au raportat Comisiei Europene niciun caz de contrabandă cu ţigări, autorii raportului punând la îndoială “eficienţa procesului de raportare în aceste state”.

    Raportul trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea cu 76 % a numărului neregulilor raportate ca frauduloase în cazul cheltuielilor UE şi solicită autorităţilor competente să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica un astfel de trend negativ în anii următori.

    Totodată, se exprimă exprimă îngrijorarea că, în sectorul agricol, numărul neregulilor a crescut în mod semnificativ în 2013 faţă de 2012.

    În plus, există “diferenţe semnificative” între statele membre în ceea ce priveşte recuperarea sumelor pierdute ca urmare a plăţilor necuvenite depistate în sectorul Politicii Agricole Comune, astfel că ţările cu rate de recuperare sub 33% sunt îndemnate să facă eforturi pentru a şi le îmbunătăţi în 2015 şi în anii următori.

    În domeniul politicii de coeziune, numărul cazurilor de nereguli raportate a crescut cu 15%, în timp ce neregulile la Fondul social european raportate în 2013 au fost cu 40% mai scăzute decât în 2009 şi 2010.

    Potrivit raportului, în 2013, Comisia a efectuat 217 întreruperi de plăţi în domeniul politicii de coeziune şi a luat patru decizii de suspendare.

    Autorii raportului atrag atenţia că statele membre nu au respectat pe deplin recomandările făcute de Comisia Europeană în 2012, în special privind serviciile de coordonare antifraudă, normele comune privind frauda, reforma în materie de achiziţii publice, neregulile frauduloase raportate, sistemele de verificări şi controale şi de evaluare a riscurilor.

    Documentul arată că nivelul neregulilor şi al fraudelor în urma nerespectării normelor privind achiziţiile publice este în continuare ridicat.

    De asemenea, europarlamentarii îşi exprimă preocuparea în ceea ce priveşte “ameninţările la adresa bugetului UE, care derivă atât din nerespectarea normelor (neregulile frauduloase), cât şi din acţiuni penale premeditate (fraude)”.

    Parlamentul European “regretă că doar unele state membre alocă resurse relevante pentru a combate frauda şi consideră că este inacceptabil că unele state membre se limitează doar să aplice măsuri corective, fără a iniţia investigaţii ale acelor nereguli şi fără a-i sancţiona pe cei responsabili, nerespectându-şi astfel obligaţia de a proteja interesele financiare atât ale UE, cât şi ale contribuabililor”.

    De asemenea, raportul constată că statisticile transmise de statele membre privind cazurile penale şi rezultatul lor sunt incomplete, îngreunând evaluarea investigării fraudei şi a procedurilor de urmărire penală în statele membre; apreciind, prin urmare, că adoptarea unor decizii de introducere a responsabilităţii penale la nivel UE şi introducerea Parchetului European ca instrument pentru începerea şi coordonarea unor investigaţii ale acestor nereguli va reprezenta “un important factor disuasiv pentru comiterea de acte ilegale şi pentru renunţarea la procesele de urmărire şi sancţionare a actelor de corupţie şi a faptelor penale ce aduc atingere intereselor financiare ale UE”.

    Legislativul european insistă ca statele membre să demonstreze “o voinţă politică fermă în combaterea cu succes a corupţiei, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE, prin adoptarea unei legislaţii anticorupţie eficace şi prin continuarea propunerilor existente la nivelul UE”. Totodată, PE solicită cetăţenilor “să pună presiune în mod convingător asupra guvernelor pentru ca acestea să aplice politici viguroase de combatere a corupţiei”.

    Totodată, PE invită Comisia să promoveze “o legislaţie adecvată privind protecţia denunţătorilor, accesul la informaţii şi transparenţa activităţilor de lobby, întrucât acestea sunt necesare pentru asigurarea controlului civil al guvernelor şi al instituţiilor UE şi supunerea practicilor lor controlului public, precum şi să utilizeze fondurile UE pentru sprijinirea activităţii organizaţiilor independente în acest domeniu, printre altele, pentru a stabili sprijinul financiar pentru jurnalismul de investigaţie transfrontalier.

  • Kaspersky: Femeile sunt mai puţin preocupate de ameninţările cibernetice decât bărbaţii

    În Europa, doar 18% dintre femei consideră că pot deveni victime ale infractorilor cibernetici, comparativ cu 27% dintre bărbaţi, care au recunoscut că sunt conştienţi de această ameninţare. În plus, conform studiului, femeile sunt mai puţin informate cu privire la ameninţările cibernetice decât băbaţii. De exemplu, 26% dintre bărbaţi şi 39% dintre femei nu cunosc informaţii cu privire la ransomware, în timp ce 21% dintre bărbaţi şi 34% dintre femei ştiu puţine lucruri despre malware-ul pentru dispozitive mobile.

    Rezultatele studiului arată că, la nivel european, utilizatoarele  acordă mai puţină importanţă ameninţărilor cibernetice. În momentul în care îşi împrumută dispozitivele altor persoane (copii, prieteni, colegi etc.), 32% dintre acestea nu îşi protejează datele pentru că nu sunt conştiente de riscuri, comparativ cu 28% dintre bărbaţi. 12% dintre femeile din Europa nu au instalat soluţii de securitate pe dispozitivele pe care le utilizează, comparativ cu 9% dintre bărbaţi.

    În acelaşi timp, studiul arată că, pe o perioadă de 12 luni, un procent mai mare de femei au fost victime ale atacurilor cu malware (53% versus 42% dintre bărbaţi), în ciuda faptului că bărbaţii sunt mai predispuşi la pierderi financiare (17% dintre bărbaţi versus 14% dintre femei). În general, bărbaţii investesc mai mulţi bani pentru achiziţionarea programelor care le curăţă sau protejează sistemele, în timp ce femeile prefer să apeleze la specialişti IT.

    În acelaşi timp, există ameninţări cibernetice cu care bărbaţii se confruntă mai des decât femeile. De exemplu, în 2014, atacurile cibernetice care ţinteau date financiare au afectat 54% dintre utilizatorii europeni comparativ cu doar 49% dintre femeile din regiune. Acest lucru se poate datora faptului că femeile sunt mult mai preocupate de securizarea tranzacţiilor financiare, comparativ cu alte activităţi online, notează acelaşi raport.

    Astfel, 59% dintre bărbaţi şi 64% dintre femei se preocupă de fraudele online care ţintesc conturile bancare în timp ce 43% dintre bărbaţi şi 49% dintre femei consideră că sunt vulnerabili atunci când fac plăţi online.  În plus, femeile au afirmat că sunt mai preocupate de spionajul cibernetic prin intermediul camerelor web (44% dintre femei versus 39% dintre bărbaţi).

    „În viaţa reală, oamenii înţeleg că este important să adopte măsuri de siguranţă pentru protejarea lucrurilor de valoare, în timp ce îşi desfăşoară activităţile de zi cu zi,” afirmă Elena Kharchenko, Consumer Marketing Group Director în cadrul Kaspersky Lab. „Acest lucru este valabil şi în mediul virtual. Adoptând măsuri de securitate, putem reduce semnificativ riscul de a pierde date importante sau riscul de a deveni victimele fraudelor cibernetice,” încheie Elena Kharchenko.

    Compania Kaspersky Lab este reprezentată în peste 200 de ţări şi este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume.

  • Un angajat al Băncii Transilvania este suspectat că a făcut transferuri ilegale de bani din contul unei firme

    Potrivit unui comunicat dat publicităţii de Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii acestei structuri şi ofiţerii de la combaterea criminalităţii organizate au făcut, miercuri, şapte percheziţii la locuinţele unor persoane şi la sediile unor firme, într-un dosar privind activitatea unei grupări infracţionale suspectate de operaţiuni financiare frauduloase, fals în înscrisuri private şi uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic şi fals informatic.

    Anchetatorii suspectează că în perioada 2 februarie – 29 octombrie 2014 din contul curent al S.C. Agromec Sistem S.R.L. deschis la Banca Transilvania membrii grupării au făcut transferuri de sume importante de bani, fără acceptul reprezentanţilor societăţii, suma totală scoasă ilegal din contul acestei firme fiind de 400.000 de lei.

    De asemenea, un angajat al acestei bănci este suspectat că a accesat fără drept datele informatice ale băncii şi a folosit un card de credit falsificat care a fost emis pe numele societăţii păgubite şi cu ajutorul căruia a extras de la diverse bancomate din Slatina şi Bucureşti atât disponibilul de credit în valoare de 10.000 de lei, în luna februarie 2014, dar şi sumele pe care el le-a transferat din conturile societăţii pe contul aferent acestui card de credit.

    În urma percheziţiilor de miercuri, zece persoane ar urma să fie duse la sediul DIICOT Olt pentru audieri.

  • Aproape jumătate dintre utilizatori nu şi-au recuperat banii pierduţi în urma fraudelor cibernetice

    Desi multe institutii financiare sustin o politica de rambursare a banilor pierduti in urma unor infractiuni cibernetice, doar 59% dintre respondenti au afirmat ca si-au recapatat fondurile integral. 14% dintre victime au primit doar o compensatie partiala, iar 27% dintre utilizatori nu au recuperat niciun ban. Aceste pierderi pot fi semnificative: in medie, suma sustrasa de infractorii cibernetici a fost de 313 dolari, iar 16% dintre respondenti au raportat o pierdere de peste 1.000 de dolari.

    In plus, nu toti utilizatorii sunt constienti de pericolele fraudelor cibernetice: 16% dintre respondenti considera ca infractiunile cibernetice care implica furt de bani sunt rare si putin probabile. Doar 22% dintre utilizatori considera ca ar putea fi victime ale unui atac cibernetic. Totusi, statisticile arata ca aproximativ 52% dintre utilizatori s-au confruntat cu amenintari cibernetice financiare cel putin o data pe parcursul anului 2014.

    „Chiar daca esti sigur ca institutia financiara sau magazinul online iti va returna banii sustrasi ca urmare a unei fraude online, este recomandat sa fii precaut,” spune Elena Kharchenko, director consumer product management în cadrul Kaspersky Lab. „Intr-adevar, este posibil sa iti recuperezi toti banii, desi cifrele arata ca asta se intampla in aproximativ jumatate dintre cazuri, insa stresul cauzat si timpul pierdut sunt imposibil de compensat. De aceea, este important sa acorzi o atentie suplimentara protectiei informatiilor confidentiale, inclusiv a datelor financiare,” incheie Elena Kharchenko.

  • Fostul director al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, judecat în dosarul plăţilor nelegale

    Alături de Rotaru, vor fi judecaţi Irina Bologa, fost şef Serviciu Cultură în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti – Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism, şi 11 persoane angajate ale BMB la data faptelor, respectiv Rodica Cosmaciuc, Ioana Gogoneaţă, Elena Cristina Baldovin, Virgil Lică, Ioana David, Maria Simona Codrescu, Petruţa Brezoiu, Cornelia Radu, Rodica Lupuşanschi, Paula Ioana Laszlo şi Anca Ioana Andreescu.

    Toţi inculpaţii din dosar sunt acuzaţi de abuz în serviciu, mare parte a prejudiciul rezultând din cumpărarea de cărţi supraevaluate de către BMB. Rotaru va fi judecat şi pentru conflict de interese şi fals în declaraţii.

    Potrivit anchetatorilor, în decembrie 2012, Florinel Rotaru, director general, Ioana Gogoneaţă, contabil şef, şi Elena Cristina Baldovin, şef Serviciu Achiziţii Publice, toţi din cadrul BMB, au efectuat diverse operaţiuni în baza cărora “s-a realizat plata nelegală a sumei totale de 79.758 lei, reprezentând contravaloarea unor lucrări neexecutate şi o diferenţă rezultată, pe de o parte, urmare a decontării unei operaţiuni necuprinse în contract, iar pe de altă parte, urmare a aplicării nejustificate a unui tarif superior celui menţionat în contract”.

    Tot Rotaru a încheiat trei contracte de mentenanţă preventivă cu o societate comercială, în baza cărora s-a plătit în mod nelegal suma totală de 168.682 de lei, cu nerespectarea principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii utilizării fondurilor publice, susţin procurorii.

    În rechizitoriu se mai precizează că Rotaru, Cosmaciuc, Brezoiu, Gogoneaţă, Baldovin, Lică, Radu, David şi Codrescu, în perioada 2010-2012, au făcut operaţiuni în baza cărora s-a realizat plata nelegală a sumei totale de 2.148.819 lei.

    Anchetatorii mai susţin că Rotaru, Bologa, Lupuşanschi, Laszlo şi Andreescu, în calitate de preşedinte, respectiv de membrii ai unei comisii constituită la nivelul Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, în perioada 2008-2012, contrar intereselor financiare ale acestei instituţii, “au procedat la supraevaluarea unităţilor bibliografice achiziţionate de la o persoana fizică, fapt ce a condus la plata nelegală din bugetul BMB a sumei totale de 3.758.339 lei”.

    Despre Irina Bologa, procurorii spun şi că aceasta, în calitate de şef Serviciu Cultură în cadrul Primăriei Capitalei, în perioada 2008-2012, “a participat la luarea unei decizii care a dus la achiziţionarea de la o persoană fizică a unui număr total de 688 unităţi bibliografice în valoare totală de 5.485.450 de lei, deşi se afla în relaţii patrimoniale cu BMB, cu care în perioada 1.11.2007-24.04.2011, încheiase în nume propriu un număr de cinci contracte cu caracter patrimonial, pentru care a fost remunerată cu suma de 18.000 lei”.

    Fostul director general al BMB este acuzat şi de faptul că şi-a urmărit interesele persoane folosindu-se de funcţia pe care o ocupa. Astfel, contrar intereselor financiare ale BMB, el a dispus ca doi angajaţi ai Serviciului Administrativ să muncească, în timpul orelor de program, la imobilele pe care le deţinea, fapt ce a condus la plata nelegală de către instituţie a sumei totale de 34.852 lei.

    Acelaşi Rotaru, se arată în rechizitoriu, “a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut în mod direct un folos patrimonial pentru soţia sa, în sensul angajării acesteia în cadrul BMB pe o funcţie pentru care aceasta a primit un salariu”. De asemenea, în perioada 2008-2012, a participat şi la luarea unor decizii, prin care s-au obţinut, direct, un folos patrimonial pentru o asociaţie al cărei preşedinte era, în condiţiile în care el a beneficiat din partea asociaţiei de foloase de orice natură.

    În rechizitoriu se arată şi că Florinel Rotaru, în declaraţiile de avere din perioada 2010-2013, nu a menţionat calitatea de proprietar asupra unui teren intravilan.

    În vederea recuperării prejudiciului, s-a pus sechestru pe şase terenuri, nouă locuinţe, 688 de cărţi şi 17.500 de euro.

    Dosarul va fi judecat de Tribunalul Bucureşti.

    Fostul director al BMB a fost arestat în 18 septembrie.

    În aprilie 2013, primarul general Sorin Oprescu a dispus încetarea delegării lui Florinel Rotaru în funcţia de manager al BMB, pentru management defectuos şi ineficienţă în administrarea, angajarea şi utilizarea resurselor publice locale. Măsura a fost luată în urma verificărilor făcute de Direcţia de Control şi Direcţia de Audit Intern din Primăria Capitalei.

    Raportul a arătat că multe dintre deficienţele constatate sunt rezultatul unui “management defectuos”, ca urmare a necunoaşterii sau “cunoaşterii insuficiente” a prevederilor legislative în vigoare, dar şi ineficienţei în administrarea, angajarea şi utilizarea resurselor publice locale, se arăta atunci într-un comunicat de presă.

  • Călăraşi: Percheziţii la Primăria Lehliu, într-un dosar privind contracte atribuite ilegal

    Percheziţiile au loc la sediul unei instituţii, la trei societăţi comerciale şi la locuinţele a trei persoane suspectate de nerespectarea procedurilor de achiziţie publică, potrivit Poliţiei Române.

    Procurorii Parchetului Judecătoriei Lehliu Gară fac cercetări în acest dosar pentru abuz în serviciu şi delapidare.

    “În fapt, persoanele vizate sunt bănuite că, în perioada 2013 – 2014, ar fi atribuit contracte de achiziţie publică fără respectarea prevederilor legale în domeniu. Prejudiciul creat prin comiterea activităţilor ilicite este estimat la 1.000.000 de lei”, arată Poliţia Română, într-un comunicat de presă.

    Surse din rândul anchetatorilor au declarat, pentru MEDIAFAX, că anchetatorii au descins la Primăria Lehliu şi la locuinţele unor funcţionari suspectaţi în acest dosar.

    Percheziţiile sunt făcute de poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Călăraşi şi luptătorii de la Serviciul pentru Acţiuni Speciale Călăraşi.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Nereguli la vot înregistrate în primele zece ore ale scrutinului

    Cele mai multe aspecte care au fost sesizate au vizat continuarea propagandei electorale, posibile situaţii de turism electoral şi de corupere a alegătorilor.

    Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne au verificat toate sesizările pentru a stabili cu certitudine existenţa sau nu a aspectelor semnalate. Până în prezent, 90 dintre sesizări nu s-au confirmat, a precizat Monica Dajbog.

    Au fost sesizate 45 de situaţii privind posibile infracţiuni, care sunt în curs de verificare. S-au aplicat măsuri sancţionatorii pentru 32 de contravenţii, respectiv 9 avertismente scrise şi amenzi în valoare de 14.100 lei.

    Poliţiştii bucureşteni efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de împiedicare a exercitării drepturilor electorale faţă de preşedintele unei secţii de votare din sectorul 2. Acesta nu i-a permis să voteze unui alegător care are domiciliul în Târgovişte, dar reşedinţa în sectorul 1 al Capitalei, îndrumându-l către secţia de votare de la adresa de reşedinţă.

    Poliţiştii din Timiş au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt pe numele unui student care, după ce şi-a exercitat dreptul de vot, a luat de pe masa comisiei un buletin de vot neştampilat şi a părăsit secţia de votare. Menţionez că tânărul a fost oprit de către forţele de ordine, iar buletinul de vot a fost recuperat.

    În judeţul Neamţ, poliţiştii au întocmit dosar penal într-un caz de completare în fals a unor cereri pentru urna specială.

    Poliţiştii din Giurgiu efectuează cercetări după ce o persoană a reclamat faptul că a fost agresată de un cetăţean în momentul în care ar fi vrut să sesizeze o încălcare a legislaţiei electorale.

    Un bărbat din comuna Micleşti, judeţul Vaslui a provocat scandal într-o secţie de votare din localitate, motiv pentru care a fost sancţionat contravenţional de către jandarmi cu amendă de 300 de lei.

    În judeţul Dolj o femeie a fost sancţionată contravenţional cu 1.500 lei pentru că a sfătuit un bărbat în vârstă de 76 de ani să voteze cu un anumit candidat.

    Referitor la sesizările privind cazurile de turism electoral, poliţia verifică fiecare situaţie în parte pentru a stabili cu certitudine dacă aspectele semnalate se confirmă sau nu. Precizez că Poliţia Română a organizat astăzi 513 .filtre în întreaga ţară pentru a verifica legalitatea efectuării transportului public de persoane.

    Până la ora 17, din numărul total de persoane aflate în centrele de reţinere şi arest preventiv, 1.009 au votat, Inspectoratul General al Poliţiei Române asigurând măsurile necesare exercitării dreptului de vot.
     

  • Săptămâna fraudelor: aproape 200 de infracţiuni economice depistate de poliţişti

    În ultima săptămână, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor – I.G.P.R., poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor au constatat 195 de infracţiuni economice.

    De comiterea acestora sunt bănuite 178 de persoane, dintre care 62 au fost reţinute şi 25 arestate, a informat Poliţia Română.

    Astfel, poliţiştii au constatat, în ultima săptămână, 63 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 fapte de înşelăciune, 22 infracţiuni de fals (în înscrisuri oficiale, în înscrisuri sub semnătură privată şi privind identitatea), 12 infracţiuni de uz de fals, 8 fapte de complicitate la falsuri în înscrisuri sub semnătură privată, 6 fapte la Legea nr. 656/2003 privind spălarea banilor, câte două fapte de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu.

    De asemenea, poliţiştii fac cercetări cu privire la 17 fapte penale prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, la 22 infracţiuni din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, 4 fapte de delapidare, câte 7 fapte de tentativă la înşelăciune şi complicitate la uz de fals, câte o faptă privind bancruta frauduloasă, la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicatiile geografice, la Legea 31/1990 privind societăţile comerciale şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, precum şi alte două fapte de natură penală.

    Totodată, poliţiştii specializaţi în investigarea fraudelor au constatat 7 infracţiuni de corupţie, respectiv 3 infracţiuni de dare de mită, două de luare de mită, o infracţiune de trafic de influenţă şi o infracţiune de cumpărare de influenţă.

     

  • Poliţia iese la vânătoare după hoţii de tablă

    Acţiunea se înscrie în conceptul RAILACTION DAY 24 BLUE, un concept al RAILPOL (reţeaua forţelor de poliţie cu atribuţii în transporturile feroviare din ţările Uniunii Europene), ce constă în organizarea simultană, în toate ţările membre, pe durata unei singure zile, a unei acţiuni poliţieneşti în mediul feroviar.

    În intervalul 6-7 noiembrie, peste 5.364 de poliţişti de la ordine publică, de la rutieră, de investigaţii criminale, de investigare a fraudelor şi de la transporturi au verificat 2.304 de centre de colectare a materialelor feroase şi neferoase, au verificat 227 de trenuri, 247 de staţii şi au efectuat 231 de controale de-a lungul liniei de cale ferată.

    În cadrul acţiunii au fost întocmite 33 de dosare penale pentru infracţiuni economice, de comiterea cărora sunt bănuite 49 de persoane. De asemenea, 287 de persoane sunt cercetate pentru alte infracţiuni, printre care 7 tâlhării, 6 furturi din buzunare şi 65 de loviri sau alte violenţe.

    Poliţiştii au aplicat 51 de sancţiuni contravenţionale prevăzute de Legea 38/2014 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora, utilizate în activitatea feroviară şi au confiscat 61.356 kg materiale feroase şi 1.080 de kg cupru.

    În acelaşi timp, la data de 7 noiembrie, poliţiştii din cadrul Poliţiei Oraşului Pucioasa au efectuat un control la o societate comercială cu obiect de activitate colectarea de materiale feroase, din Vulcana Pandele, judeţul Dâmboviţa.

    În urma verificărilor, poliţiştii au constatat că, în perioada august – noiembrie, administratorul firmei ar fi desfăşurat activităţi comerciale de colectare a deşeurilor feroase, fără a înregistra în evidenţele contabile veniturile realizate, sustrăgându-se astfel de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat.

    Din primele cercetări a reieşit că bărbatul, de 49 de ani, nu ar fi declarat punctul de lucru din Vulcana Pandele, sustrăgându-se de la plata obligaţiilor fiscale şi că ar fi achiziţionat deşeuri metalice de la diferite persoane, fără a completa actele prevăzute de lege.

    Pe numele bărbatului a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii de evaziune fiscală. De asemenea, poliţiştii l-au sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 30.000 de lei şi au confiscat 6.000 de kilograme de materiale feroase, deţinute fără acte legale.