BusinessMagazin

Tag: fotbal

  • Campionatul European de Fotbal a avut un impact redus şi de moment asupra turismului local. Industria ar putea să-şi revină abia în 2024-2025, dar e nevoie de investiţii

    ♦ „Bucureştiul trebuie să îşi dezvolte infrastructura turistică, trebuie să îşi contureze un brand mai puternic, să aibă o campanie de promovare şi să se poziţioneze ca o destinaţie în regiune pentru vizitatorii străini“ ♦ Toată România era încă dinainte de pandemie codaşă în UE în ceea ce priveşte numărul de vizitatori străini atraşi, cu doar 2-2,5 milioane de sosiri de peste graniţe pe an ♦ Spre comparaţie, doar Praga, capitala Cehiei, atrage de trei ori mai mulţi turişti.

    Campionatul European de Fotbal – cu cele patru meciuri jucate la Bucureşti – a avut un impact redus şi de moment asupra turis­mului local care în mod normal ar fi beneficiat de prezenţa câtorva zeci de mii sau chiar peste 100.000 de străini veniţi în Capitală pentru a-şi susţine echipa naţională. Restricţiile impuse de pandemie, cum ar fi folosirea la capacitate redusă a arenelor, au făcut însă ca impactul să fie mult mai redus, spun analiştii companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

    „Din cauza pandemiei de COVID-19, industriile care în mod normal ar fi beneficial de meciurile de fotbal de la Euro 2020 jucate la Bucureşti – turism, restaurante, baruri şi retail – nu au resimţit boostul de care în mod normal ar fi beneficiat în acest context“, spune Cosmin Dan, consultant services & payments în cadrul Euromonitor International.

    El adaugă că numărul redus de suporteri care au participat la meciuri, restricţiile încă în vigoare în diferite ţări din lume şi riscurile la nivel de sănătate au făcut ca impactul asupra HoReCa să fie mic, asta în contextul în care această industrie se număra deja printre cele mai afectate de pandemia de COVID-19.

    La Bucureşti s-au jucat trei meciuri în grupe şi unul în sferturile de finală. Analistul Euromonitor afirmă totodată că aceste evenimente nu s-au resimţit deloc la nivel de turism dincolo de Capi­ta­lă pentru că puţini au fost cei care au depăşit graniţele oraşului, ei venind aici doar pentru meci.

    Totuşi, la nivel de avantaje pen­tru România, experienţa câşti­ga­tă cu această ocazie la nivel de coor­ganizare a unei mari competiţii spor­tive ar putea să ajute piaţa loca­lă ca pe viitor să găzduiască alte eve­nimente majore din sport, en­ter­tain­ment sau cultură.

    Spre deosebire de alte cam­pio­na­te din fotbal, Euro 2020 s-a des­fă­şu­rat în mai multe oraşe din mai mul­te ţări, aşa că beneficiile econo­mi­ce sau de altă natură sunt împăr­ţi­te. Şi investiţiile făcute de statele-gazdă au fost astfel mai mici.

    În cazul României, deşi nu s-a resimţit un im­pact puternic la nivel de turişti străini, re­pre­zentanţii HoReCa spun că numărul con­sumatorilor locali care au ieşit în oraş să vadă meciurile – în special cele din semifinală – a fost în creştere considerabilă faţă de o zi normală. Spre exemplu, pentru prima semifinală (Italia-Spania), vânzările teraselor au fost cu 50-60% mai mari decât în mod normal.

    Mai mult, locurile au fost rezervate şi pentru finala de duminică dintre Italia şi Anglia.

    „Când vine vorba de beneficiile aduse de Euro 2020, putem menţiona o creştere a vânzărilor de băuturi răcoritoare, alcoolice, snacks-uri şi chiar mâncare, atât acasă cât şi în oraş. Există şi beneficii intagibile ale acestui eveniment, şi anume că i-a făcut pe oameni să uite de pandemie“, spune Justas Gedvilas, research manager – sports în cadrul Euromonitor Internaţional.

    Afirmaţiile vin în contextul în care şi industria sportivă a avut de suferit ca urmare a amânării de meciuri sau alte competiţii în pandemie. Iar când acestea s-au desfăşurat, publicul fie nu a avut acces, fie au fost aplicate restricţii. Şi aceste situaţii au afectat turismul mondial.

    „Dacă vorbim de industria turismului în general, ne aşteptăm ca numărul de turişti străini care ajung în Bucureşti să revină la nivelul de dinainte de pandemie (2019) abia în 2024-2025. Capitala trebuie să îşi dezvolte infrastructura turistică, trebuie să îşi contureze un brand mai puternic, să aibă o campanie de promovare şi să se poziţioneze ca o destinaţie în regiune pentru vizitatorii străini“, spune Cosmin Dan.

    Toată România era încă dinainte de pandemie codaşă în UE în ceea ce priveşte numărul de vizitatori străini atraşi, cu doar 2-2,5 milioane de sosiri de peste graniţe pe an. Spre comparaţie, doar Praga, capitala Cehiei, atrage de trei ori mai mulţi turişti, acest oraş reuşind să se poziţioneze pe harta europeană ca fiind unul dintre cele mai vizitate. Similar este şi cazul oraşului Budapesta.

    Bucureştiul atrăgea o bună parte dintre vizitatorii străini din România – poate chiar jumătate – dar mulţi veneau aici în interes de business. Capitala era văzută ca un oraş pentru distracţie de către mulţi turişti străini.

    Pandemia a reuşit însă să şteargă chiar şi aceste cifre, turismul şi HoReCa fiind printre cele mai afectate domenii din lume de restricţiile impuse de autorităţi pentru a limita răspândirea bolii.

    „După un an 2020 teribil, când unele categorii ale pieţei HoReCa au postat scăderi de vânzări de până la 40% comparativ cu anul anterior, cifrele din 2021 sunt dependente de o serie de factori precum progresul procesului de vaccinare, revenirea la normal a consumatorilor locali şi vremea.“

    Pandemia a şters cu buretele 5 mld. lei din încasările restaurantelor şi barurilor. Piaţa a scăzut în medie cu 30%, până la 13,2 mld. lei, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Cifrele nu includ rezultatele hotelurilor.

     

  • Începe EURO 2020: Pierderile provocate de restricţiile aplicate asupra numărului de fani din stadioane pot ajunge la 300 de milioane de euro

    Campionatul european de fotbal ar fi fost o mare realizare din punct de vedere organizaţional şi fără pandemia de Covid-19. Cele 24 de echipe prezente în cadrul competiţiei vor juca pentru prima dată în 11 stadioane din Glasgow până în Baku, o schimbare radicală faţă de modelul tradiţional unde una sau două ţări găzduiau toate meciurile, notează Financial Times.

    Pentru a complica şi mai mult situaţia, pandemia a forţat corpul administrativ al fotbalului european, UEFA, să amâne turneul cu un an, în timp ce restricţiile aplicate asupra numărului de fani din arene ar duce la o scădere a veniturilor de 300 de milioane de euro, rezultat alimentat în mare parte de pierderea banilor din bilete şi ospitalitate.

    Campionatul începe oficial astăzi, 11 iunie, cu un meci Turcia-Italia jucat pe Stadionul Olimpic din Roma, însă virusul va crea o serie de probleme logistice pe întreaga perioadă a competiţiei, a cărei finală este programată pe 11 iulie.

    Organizatorii EURO 2020 – numele turneului nu a fost schimbat întrucât a fost deja imprimat pe milioane de produse – au negociat timp de luni bune cu guvernele, cadrele executive din fotbal şi oficialii din sectorul medical pentru a stabili o serie strictă de protocoale privind călătoriile şi punerea în scenă a meciurilor.

    Rezultatul constă în costurile adiţionale de 10 milioane de euro, generate de măsurile de igienă din cadrul turneului. UEFA se aşteaptă să efectueze aproximativ 24.000 de teste pentru coronavirus în timpul competiţiei, program ce acoperă jucătorii, arbitrii, oficialii echipelor, până şi şoferii antrenorilor.

    Prioritatea organizatorilor este evitarea focarelor, situaţie ce ar putea afecta bunul mers al turneului.

    „Jucători infectaţi, echipe care nu pot juca – acesta este cel mai rău scenariu”, spune Martin Kallen, director executiv al diviziei de evenimente din cadrul UEFA.

    Eforturile vor fi observate cu atenţie de organizatorii Jocurilor Olimpice de la Tokyo, care vor începe la două săptămâni după finala de pe Wembley Stadium din Londra.

    Ideea unei competiţii de fotbal organizate de-a lungul continentului a fost visul lui Michel Platini, fost căpitan al echipei naţionale a Franţei şi fost preşedinte al UEFA. Conceptul a fost gândit ca o celebrare a celui mai jucat sport din lume prin intermediul căreia să fie reflectate realităţile vieţii moderne, de vreme ce biletele ieftine de avion şi rezervările de hotel în online facilitează mai mult ca niciodată prezenţa fanilor în arene.

     Însă pandemia a expus orgoliile din spatele planurilor. Platini şi-a dat demisia în 2016 din cauza unei investigaţii de etică cu privire la efectuarea unor plăţi neînregistrate din partea corpului global de administrare şi control al fotbalului, FIFA. Succesorul său, Aleksander Ceferin, a ţinut discuţii cu privire la mutarea turneului într-o singură ţară – cum ar fi Anglia sau Rusia – din cauza condiţiilor impuse de pandemie.

    Însă a fost decis că planul iniţial a fost mai uşor de implementat prin comparaţie cu renunţarea la anumite contracte comerciale. Ceferin a declarat că experimentul reprezentat de organizarea evenimentului de-a lungul Europei are şanse mici de a mai fi repetat.

    De vreme ce UEFA nu a dorit ca meciurile să fie jucate în arene goale, Dublin şi Bilbao, două dintre oraşele gazdă, au fost forţate să se retragă. Dintre locaţiile care vor găzdui în continuare meciurile de la EURO 2020, Arena Puskas din Budapesta este singura care va fi 100% ocupată.

    De asemenea, în ciuda semnelor conform cărora guvernul britanic ar putea amâna ridicarea restricţiilor de pe 21 iunie, UEFA speră că măsurile vor fi eliminate la timp, finala de la Wembley putând să numere circa 90.000 de oameni.

     

  • Cluburile europene de fotbal, faţă în faţă cu o nouă realitate după ce pandemia a generat pierderi de 9 mld. euro. Ce măsuri ia în calcul UEFA, corpul administrativ şi de control al fotbalului din Europa

    Veniturile principalelor cluburi de fotbal din Europa au suferit un declin de 7,2 miliarde de dolari de-a lungul sezoanelor 2019-20 şi 2020-21, în timp ce micile cluburi au înregistrat o scădere de 1,5 miliarde de euro, a declarat UEFA, corpul administrativ şi de control al fotbalului european, potrivit Financial Times.

    Scăderile, deşi au fost compensate printr-o reducere masivă a costurilor, ar putea ajunge, în cel mai rău caz, la 8,1 miliarde de euro pentru marile campionate ale continentului.

    Preşedintele UEFA Aleksander Čeferin susţine că fotbalul european se confruntă cu o „nouă realitate financiară” care a lovit din plin veniturile din bilete şi drepturi de televizare, organizaţia urmând să înăsprească regulile care se asigură că echipele vor opera cât mai responsabil din punct de vedere al business-ului.

    Deja existentele reguli pentru fair play financiar trebuie „adaptate şi actualizate” cu scopul atingerii „sustenabilităţii financiare”, a declarat Čeferin.

    „UEFA şi fotbalul european vor lucra în echipă pentru a înzestra sportul cu un nou set de reguli.”

    Noile reglementări se vor concentra asupra salariilor jucătorilor şi sumelor de transferuri, spune Andrea Traverso, director al diviziei de sustenabilitate financiară din cadrul UEFA.

    În urma prăbuşirii Super Ligii, iniţiată de 12 dintre cele mai puternice cluburi europene, preşedintele UEFA a făcut apel la „solidaritate” în detrimentul „intereselor persoanele” ale patronilor.

    În timp ce fanii şi politicienii au criticat caracterul închis al Super Ligii, de vreme ce echipele fondatoare nu ar fi riscat nimic în cazul unui sezon slab, UEFA a subliniat pericolul pe care l-ar reprezenta competiţia pentru viitorul Champions League, cea mai mare competiţie inter-cluburi din lume.

    Criza sanitară a întrerupt brusc anii de creştere ai fotbalului. UEFA estimează că veniturile cluburilor din marile ligi au crescut cu 80% între 2010 şi 2019.

    Premier League, cel mai bogat campionat intern la nivel mondial, a declarat că pierderile înregistrate de cluburi ajung la 2 miliarde de euro în ultimele două sezoane.

     

  • Dezvăluiri: Un document descoperit de The Guardian justifică lansarea noii Super Ligi şi mişcările separatiste ale marilor cluburi europene, care au pierdut peste 5 mld. euro din cauza pandemiei

    Publicaţia britanică The Guardian a descoperit un document ascuns într-un cod din cadrul site-ului oficial al Super Ligii Europene, prin care se justifică mişcările separatiste ale celor 12 cluburi.

    Aparent, mişcarea va oferi un „mediu sustenabil şi competitiv pentru întreaga piramidă fotbalistică”, oferind „plăţi de solidaritate” de peste trei ori mai mari cluburilor mici. De asemenea, documentele dezvăluie că echipele iau în calcul o serie nouă de idei, incluzând aici „implementarea unor reguli bazate pe noile tehnologii”, nesusţinute până acum de autorităţi. În acest sens, textele descoperite de The Guardian nu au intrat în detalii.

    Documentul pare să subestimeze considerabil valurile de critici pe care le va genera mişcarea: „Unanimitatea de opinii reprezintă un caz rar când sunt implicate o serie de schimbări fundamentale. Deschidem această dezbatere conform căreia sportul este despre pasiune şi diferenţele de opinie sunt esenţiale în viaţa fanilor. Însă în final, suntem convinşi că, din momentul în care fanii se vor reîntoarce în stadioane şi se vor juca primele meciuri din Super Ligă, aceştia se vor putea bucura de cea mai mare competiţie de fotbal care a existat vreodată.”

    Faptul că documentul a fost descoperit atât de uşor de către o persoană cu o experienţă extrem de mică în codificare şi programare va fi cu adevărat stânjenitor pentru Super Liga Europeană, scrie publicaţia cu sediul în Londra. În fond, mesajului este că echipele nu au avut de ales, date fiind costurile pe care le-a provocat pandemia – peste 5 miliarde de euro pentru cluburile de nivel înalt.

    „Valoarea drepturilor live stagnează sau scade pe măsură ce unele dintre competiţiile noastre nu reuşesc să satisfacă nevoile fanilor, iar noile generaţii caută un nivel de entertainment care nu exista în urmă cu 10 ani (…) Slăbiciunile fundaţiei fotbalului erau cunoscute de ani buni”, reiese din document.

    Cele 12 echipe se bazează pe „patru principii orientative”:

     

    • Să depăşească aşteptările fanilor: „Ţelul nostru este să le oferim fanilor cel mai bun fotbal în timp ce le asigurăm şansa anumitor cluburi mici de a se califica, păstrându-ne devotamentul cu privire la meritocraţie”
    • Solidaritate şi sustenabilitate: „Plăţile de solidaritate din Super Ligă vor creşte automat cu veniturile generale ale ligii şi vor fi de peste trei ori mai mari decât plăţile actualei competiţii (UEFA Champions League – n.r.)”
    • Devotament pentru ligile domestice: „Noua Super Ligă a fost dezvoltată în jurul principiului de menţinere a puterii din cadrul ligilor locale. Vom continua să concurăm în campionatele naţionale”
    • Putere de schimbare: „Structura de guvernare a Super Ligii este dezvoltată pentru a permite adoptarea rapidă şi încorporarea unui nou set de idei. Indiferent că vorbim despre schimbări în formatele de distribuire a meciurilor live sau dezvoltarea jucătorilor, nu ne vom mai baza pe organismele externe pentru a progresa în aceste sectoare”.

     

  • Partidul Comunist chinez pune presiune pe investitori să-şi retragă banii din fotbalul european

    Cu câţiva ani în urmă, China ţintea să devină un jucător major în fotbalul internaţional, iar investitorii făceau achiziţii masive în rândul cluburilor europene.

    Acum, totul s-a sfârşit, notează Deutsche Welle.

    Partidul comunist chinez are o viziune clară cu privire la direcţia economică a ţării.

    Preşedintele Xi Jinping vrea ca investiţiile să revină în China şi ca focusul să fie pe piaţa internă.

     

  • Elena Lasconi anunţă că echipa de fotbal din Câmpulung Muscel nu va primi bani de la Primărie

    Primarul Elena Lasconi îi acuză pe şefii clubului de fotbal de incompetenţă.

    „Echipa de fotbal pe butuci din cauza incompetenţei şefilor Academiei Muscelul Câmpulung, pe principiul Peştele de la cap se împute. Sorin Măţăoanu, preşedintele Academiei Muscelul a venit ieri, în ultima zi de dezbatere a bugetului, să ceară bani pentru echipa de fotbal. La prima vedere, nimic ieşit din comun. Strigător la cer este faptul că lucrul acesta trebuia să-l facă în urmă cu un an. De ce? Pentru că sezonul 2020-2021 a început în luna August 2020 şi banii se alocă pentru organizaţii care nu aparţin de Primărie înainte ca sezonul să înceapă. Măţăoanu ştia foarte bine asta, însă nu a făcut niciun demers. Lene sau incompetenţă, sau ambele. Acum, s-a trezit că are de plătit nişte bani şi s-a gândit ori că la Câmpulung se încalcă legea, ori că prin Primărie umblă câinii cu colacii în coadă”, a anunţat primarul Lasconi pe Facebook.

    Elena Lasconi mai spune că echipa ar putea primi bani doar la toamnă.

    „Eu mă ţin de cuvânt! Acesta este primul buget în mandatul meu. Am alocat bani pentru sport, însă aceştia se alocă pentru sezonul 2021-2022 începând cu August anul acesta. Aşa că, dacă cineva se face vinovat de faptul că echipa de fotbal nu se poate înscrie în campionat, acesta este Măţăoanu”, a precizat primarul oraşului Câmpulung Muscel.

  • Cât costă pandemia pentru cele mai bogate 20 de cluburi de fotbal din Europa

    Pandemia de Covid-19 va genera pierderi de circa 1,9 miliarde de euro pentru cele mai bogate 20 de cluburi de fotbal din Europa până la finalul acestui sezon, conform BBC.

    Sondajul Football Money League, realizat de Deloitte, a descoperit că aceste cluburi au pierdut deja circa peste 1 miliard de euro în sezonul prelungit 2019-2020.

    Cluburile de fotbal au înregistrat piederi considereabile atât la nivelul veniturilor din drepturile de difuzare, cât şi la nivelul încasărilor directe.

    Barcelona a reuşit să îşi menţină poziţia drept cel mai mare generator de venituri din Europa, însă a înregistrat simultan şi una dintre cele mai mari scăderi.

    Astfel, veniturile Barcelona au scăzut de la aproximativ 834 milioane de euro la 706,4 milioane de euro. Rivalii de la Real Madrid s-au situat foarte aproape de Barcelona în acest an, cu venituri de circa 706,3 milioane de euro, în scădere de la 751 milioane de euro în sezonul anterior.

    Locurile următoare în clasament sunt ocupate de Bayern Munchen cu 626 milioane de euro, Manchester United cu 572 milioane de euro şi Liverpool cu 489,9 milioane de euro. Nou intrată în top 5 este Liverpool, care a urcat de pe locul şapte pe locul cinci, înlocuind Paris St-Germain.

  • Ţara superbă care a ÎNCHIS toate RESTAURANTELE McDonald’s şi unde nu există nici cazinouri şi nici cafenele Starbucks – GALERIE FOTO

    Islanda este o ţară insulară nordică aflată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic şi s-a aflat sub suveranitate daneză până la 1 decembrie 1918. 

    Ţara a contemplat falimentul cu opt ani în urmă, dar şi-a revenit spectaculos şi, cu toate că nu face parte din Uniunea Europeană, are o soliditate economică foarte bună (creştere economică de 3,5% şi şomaj de 4%). Soluţia a fost cura de austeritate însă spre deosebire de ţări precum Grecia sau Spania, Islanda a compensat majorările de impozite devalorizând moneda sa, fapt care a stimulat exporturile. Istoric, economia Islandei a depins mult de pescuit, care încă furnizează 40% din veniturile din exporturi şi implică 7% din forţa de muncă, potrivit Wikipedia.

    Islanda nu are armată, iar conform Indicelui Global al Păcii⁠, Islanda este cea mai paşnică ţară din lume, datorită lipsei forţelor armate, criminalităţii reduse, şi nivelului ridicat de stabilitate socio-politică.

    Cu toate acestea, Islanda este o ţară unde locuitorii îşi încuie rar casele şi maşinile, potrivit unui turist care a povestit experienţa sa pe site-ul googlygooeys.com

    Islanda nu are niciun local McDonalds. Toate au fost închise in timpul crizei din 2009 şi nu s-au mai deschis.De asemenea, nu există cazinouri, Starbucks şi nici autostradă, potrivit economistului Magnús Sveinn Helgason

    “Azi 90%, poate peste 90% din casele din Islanda sunt încălzite cu apă geotermală. Avem sere încălzite: aproximativ 20 de hectare de sere în Islanda”, a declarat Arni Ragnarsson, inginer geotermalist, pentru Digi 24. Astfel încãlzirea unui apartament se face la preţul unui abonament de revistă. “Ziarul mă costă 40 de euro în fiecare lună, iar încălzirea casei (200 mp – n.n.) costă 50-55 euro pe lună”, a precizat dr. Pall Valdimarsson, profesor geotermalist.

    Înainte ca vulcanul Eyjafjallajökull să erupă, turismul în Islanda era aproape inexistent. “De atunci creşterea a fost incredibilă. Ne aşteptăm ca şi anul acesta să avem o creştere a turişitilor de 20-30%. Avem în jur de 1,5 milioane de vizitatori pe an.”, spune Inga Hlín Pálsdóttir, director al Promote Iceland, pentru The Guardian.

    Numărul turiştilor care vizitează ţara este mai mult decât dublu faţă de numărul total al locuitorilor. Turismul generază o treime din PIB-ul ţării şi a depăşit vneiturile aduse de pescuit.

    “Te urci în maşină şi în 15 minute ajungi în natură. Nicio altă ţară nu poate oferi asta”, spune şi jurnalistul Egill Helgason.

    Astăzi, Islanda cunoaşte o creştere viguroasă, şomajul este aproape inexistent, iar datoria publică a revenit anul trecut la nivelul din 2009. Drept rezultat, Islanda este a treia cea mai fericită ţară, potrivit ultimului studiu ONU.

  • Criza începe să se simtă şi în fotbal: decizii drastice luate de Real şi Manchester United

    Criza începe să se simtă şi în fotbal: Manchester United a avut cheltuieli de 657 milioane de euro în sezonul 2018/2019. United a plătit 40 de milioane pentru transferul lui Donny Van de Beek. Real Madrid a cheltuit 795 de milioane de euro în sezonul 2018/2019.

    Manchester United vrea să reducă din cheltuieli. Ole Gunnar Solkjaer promite să nu repete greşelile pe care le-a făcut Mourinho în perioada în care a antrenat-o pe United.

    Tehnicianul norvegian a reuşit să scape de salariul uriaş al lui Alexis Sanchez, aproape 600 de mii de euro pe săptămână şi nu plănuieşte să ofere salarii exorbitante jucătorilor pe care îi transferă.

    Şi la Real Madrid se taie salariile.

    În aprilie, jucătorii, antrenorii şi conducătorii au acceptat reduceri salariale cuprinse între 10-20%. Mai mult decât atât, campioana Spaniei plănuieşte să şi dea cât mai mulţi jucători. Hakimi a plecat la inter pe 54 de milioane de euro, iar James Rodriguez si Gareth Bale sunt şi ei aproape să plece de pe Bernabeu.

     

  • Criza începe să se simtă şi în fotbal: decizii drastice luate de Real şi Manchester United

    Criza începe să se simtă şi în fotbal: Manchester United a avut cheltuieli de 657 milioane de euro în sezonul 2018/2019. United a plătit 40 de milioane pentru transferul lui Donny Van de Beek. Real Madrid a cheltuit 795 de milioane de euro în sezonul 2018/2019.

    Manchester United vrea să reducă din cheltuieli. Ole Gunnar Solkjaer promite să nu repete greşelile pe care le-a făcut Mourinho în perioada în care a antrenat-o pe United.

    Tehnicianul norvegian a reuşit să scape de salariul uriaş al lui Alexis Sanchez, aproape 600 de mii de euro pe săptămână şi nu plănuieşte să ofere salarii exorbitante jucătorilor pe care îi transferă.

    Şi la Real Madrid se taie salariile.

    În aprilie, jucătorii, antrenorii şi conducătorii au acceptat reduceri salariale cuprinse între 10-20%. Mai mult decât atât, campioana Spaniei plănuieşte să şi dea cât mai mulţi jucători. Hakimi a plecat la inter pe 54 de milioane de euro, iar James Rodriguez si Gareth Bale sunt şi ei aproape să plece de pe Bernabeu.