BusinessMagazin

Tag: fost ministru

  • Marius Carabulea a fost numit secretar general adjunct al Guvernului

    Marius Carabulea a activat, în perioada 2013-2014, în Ministerul Muncii, în funcţia de consilier personal al fostului ministru delegat pentru Dialog Social, Doina Pană.

    Ulterior, Carabulea s-a transferat la Ministerul Dezvoltării Regionale unde a fost consilier principal. În iulie 2017, a devenit consilier de stat în aparatul de lucru al primului-ministru.

    Carabulea preia postul de secretar general adjunct de la Roxana Bănică, aceasta fiind promovată, vineri, ca secretar general al Guvernului, în locul lui Mihai Busuioc, desemnat preşedinte al Curţii de Conturi.

  • Valize cu milioane de dolari, ascunse în casa unui fost ministru. Poliţiştii au avut nevoie de 14 ore ca să numere toţi banii

    Anchetatorii au avut nevoie de 14 ore pentru a număra toţi banii şi au folosit şapte dispozitive bancare de numărat, scrie correio24horas.com.br

    Cei 51 de milioane de reali (16,3 milioane de dolari) erau în bancnote de 50 şi 100 de reali, împărţiţi în vreo 20 de valize şi cutii. Descinderea a fost efectuată în cadrul operaţiunii “Comoara pierdută”, declanşată marţi dimineaţă.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

     

  • Puiu Haşotti şi-a dat demisia din PNL

    Membru al Partidului Naţional Liberal din 6 ianuarie 1990, Puiu Haşotti a demisionat, luni, din partid.

    ”Unele atitudini politice ale PNL fie nu le pot înţelege, fie nu sunt de acord cu ele”, a anunţat, miercuri, motivul demisiei Puiu Haşotti.

    Haşotti a spus că PNL-ul de astăzi ”nu mai seamănă cu cel în care m-am înscris eu”.

    El a ţinut să precizeze că nu are de gând să se înscrie în altă formaţiune politică.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Relu Fenechiu, ELIBERAT condiţionat după trei ani şi jumătate de închisoare. Decizia e definitivă

    Potrivit instanţei, a fost respinsă ca nefondată contestaţia procurorilor la decizia Judecătoriei Vaslui, de eliberare condiţionată a lui Relu Fenechiu, iar decizia Tribunalului este definitivă.

    Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, încarcerat la Penitenciarul Vaslui, poate fi eliberat condiţionat, potrivit deciziei Tribunalului Vaslui.

    Relu Fenechiu a fost condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul “Transformatorul” şi la 3 ani şi 10 luni în dosarul “Siveco”, după ce şi-a recunoscut faptele. Pedepsele au fost contopite, astfel că, potrivit magistraţilor vasluieni Fenechiu ar fi avut de ispăşit 5 ani şi 6 luni de închisoare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Care este singura ţară de care se teme Stat Islamic

    Moshe Ya’alon s-a referit la un incident în care un grup afiliat Stat Islamic de lângă Înălţimile Golan a avut un schimb de focuri cu forţele israeliene, în noiembrie, anul trecut.

    Zona este un platou stancos în sud-vestul Siriei, care a fost parţial confiscată de Israel în timpul Războiului de şase zile din 1967 şi ulterior anexată.

    “A existat un caz în care Daesh a deschis focul şi apoi şi-a cerut scuze”, a declarat Ya’alon în cadrul unui eveniment, în timpul căruia a fost  întrebat despre politica Israelului asupra Siriei.

    Militarii israelieni au atacat grupul jihadist Khalid ibn al-Walid cu bombardamente şi foc de rezervă, ucigând patru dintre ei, transmite The Times of Israel.

    Aceasta a fost prima ciocnire directă dintre forţele israeliene şi militanţii Stat Islamic, după ce grupul terorist a deschis focul asupra unei patrule militare din partea israeliană, a spus un purtător de cuvânt militar.

    Khalid ibn al-Walid, care s-a afiliat cu ISIS în mai 2016, a confiscat teritoriul, inclusiv un oraş şi mai multe sate de la graniţa cu Siria, într-un atac surprinzător în luna februarie a acestui an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea „nazistului cel bun”, singurul prieten al lui Hitler. Cum a reuşit să scape de spânzurătoare şi să strângă o avere

    Albert Speer, născut în 1905, s-a implicat destul de tânăr în afacerile tatălui său, ce era specializat în arhitectură. Însă viaţa sa a luat o turnură aparte în 1933, când l-a cunoscut Adolf Hitler, ce a fost impresionat de manierele politicoase ale tânărului Speer şi răspunsurile sale directe şi precise. Ulterior, a fost cooptat de Hitler şi angajat pentru a-i renova cancelaria din Berlin. Nu a durat mult până când Speer a devenit o prezenţă constantă alături de Hitler la toate evenimentele. Pe de altă parte, era la rândul său un narcisit, ambiţios fără limite şi nu avea prieteni, fiind distant chiar şi faţă de soţia şi cei şase copii.

    Speer a devenit, aşadar, prieten bun cu Hitler şi unul dintre puţinii oameni care îi cunoşteau gusturile, pretenţiile şi i le respectau întru totul. La rândul său, Furherul i-a recunoscut deseori talentul extraordinar de oraganizator al proiectelor sale  şi loialitatea pe care i-o arăta. Printre „proiectele” sale se numără  deportarea a peste zeci de mii de evrei – un eufemism pentru cei trimişi în lagărele morţii. Dintre aceştia, mulţi erau obligaţi să muncească până la epuizare, cu o dietă de 1.100 de calorii pe zi.

    S-a arătat foarte surprins când a fost judecat, după căderea regimului, însă a reuşit să-şi creeze o apărare genială – a acceptat întreaga responsabilitate pentru acţiunile sale, dar a pretins că nu ştia nimic despre uciderea în masă a evreilor. Calmul său de neclintit şi comportamentul educat, ce contrasta puternic cu fanaticii nazişti, a impresionat juriul, care l-a scăpat de spânzurătoare şi i-au dat 20 de ani de închisoare.

    După eliberarea sa, în 1966, Speer şi-a publicat memoriile. Cititorii s-au arătat foarte curioşi de detaliile fascinante ale vieţii private a lui Hitler, iar volume sale au cunoscut un succes fenomenal. De asemenea, Speer a câştigat o avere din încasările acestora. Autoportretizarea sa,  ca „The good nazist”  (Nazistul cel bun), a absolvit de vină o întreagă generaţie de germani, ce purtau eticheta de „nazişti”. „Dacă un membru al cercului cel mai intim al lui Hitler nu ştia despre Holocaust, cum ar fi putut şi o persoană obişnuită?”, a fost ideea insuflată de Speer.

     

  • Iordache: Pragul valoric la abuz poate fi majorat la 400.000 lei

    „Se poate menţine pragul de 200.000 de lei sau se poate mări, chiar 400.000. Au fost discuţii în acel moment cu specialiştii. Acest 200.000 nu e întâmplător. Noi am plecat de la suma de 2 milioane, suma maximă, care este prevăzută în Codul penal şi am zis că 10% din acea sumă maximă să reprezinte un prag minim. Aşteptăm şi noi proiectul care este la ministerul Justiţiei, în funcţie de ce prag sau ce consultări vor face şi dumnealor, dar clar este că trebuie stabilit un prag”, a spus joi Iordache.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iordache, despre banii confiscaţi din campanie: Partidul nu poate plăti o sumă pe care nu a avut-o

    “În condiţiile în care un competitor, fie că discutăm de un primar, un consilier local sau un parlamentar, depune o sumă mai mare decât cea care este prevăzută de lege, în actuala prevedere banii respectivi nu îi mai sunt returnaţi, primeşte amendă, dar se confiscă şi suma de la partid. Prin acest amendament, încercăm să precizăm că partidul nu poate plăti o sumă pe care nu a avut-o. Ce să confisc de la partid, în condiţiile în care această sumă nu a fost depusă la partid? Am retrimis acest raport în comisie ca, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), să reglementăm mai bine această situaţie apărută în practică, adică, dacă un competitor depăşeşte suma maximă admisă, fără nicio îndoială să nu o primească înapoi, să şi primească şi amendă, dar nu ai de unde confisca de la partid pentru că acei bani nu au fost depuşi în contul partidului”, a declarat, pentru MEDIAFAX, deputatul PSD Florin Iordache, fostul ministru al Justiţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a trecut Florin Iordache de la “altă întrebare” la conducerea Camerei Deputaţilor

    Probabil că şefii PSD s-au bazat pe ideea că apele s-au mai liniştit, altfel nu înţeleg cum fostul ministru al justiţiei, îndeobşte cunoscut drept „Altă întrebare!”, a ajuns unul dintre primii oameni în stat.

    Ce-i drept, e o funcţie pe care Iordache a mai ocupat-o, dar nu ştiu câtă lume putea să îl aleagă de pe o foaie cu 10 poze înainte de spectacolul de pe 31 ianuarie. Prin urmare, dacă n-aveai nimic cu el anul trecut, sunt şanse mari să ai anul ăsta.

    Lăsând la o parte decizia, nu ştiu ce speranţe şi-au făcut unii sau alţii, dar eu mă aşteptam ca Iordache să aibă acelaşi comportament arogant. Vorba unui prieten de-al meu: „Din Bulă nu faci Harry Potter”.

    Şi revin, Florin Iordache este acum unul dintre primii oameni în stat. Sigur, Constituţia se referă doar la preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor ca posibili înlocuitori ai primului om în stat; dar nu e greu de priceput că adjuncţii lor sunt tot pe lista aia, doar că ceva mai jos.

    Din noua şi vechea lui funcţie, Florin Iordache ar fi putut să aleagă calea înţeleaptă şi să se facă nevăzut. Dar infatuarea şi aroganţa îţi dau mai multe aripi decât un Red Bull, aşa că deputatul PSD s-a întors la subiectul lui preferat.

    Săptămâna lui Iordache a început cu critici la adresa celui care a preluat portofoliul Justiţiei, Tudorel Toader. Iordache nu înţelege, pare-se, de ce Toader amână discuţiile legate de modificarea articolelor 301 şi 308 din Codul penal, cele ce fac referire la abuzul în serviciu. Sau poate chiar nu înţelege, nu vreau să acuz pe cineva de falsitate.

    Fostul ministru al justiţiei vrea neapărat să demonstreze – doar el ştie de ce – necesitatea unui prag pentru abuzul în serviciu. La întâlnirea colegială de la Sinaia, alături de şefii PSD, el s-a arătat convins că Parlamentul o să-şi facă treaba şi o să stabilească limita în cauză. „Noi am stabilit atunci 10 la sută din acel prag maxim de 2 milioane. Că e 200.000 sau mai puţin, asta se poate discuta”, a mai spus Iordache. Când se poate discuta rămâne la stadiul de „altă întrebare”.

    Sar câteva idei şi ajung de fapt la cea mai mare problemă pe care o are azi România. Sistemul politic a ajuns format dintr-o dreaptă care se împiedică la fiecare pas şi nu e în stare să găsească un singur liberal serios, un partid care se vrea reformator dar se rezumă la circ şi la Nicuşor Dan şi o stângă condusă de oameni cu dosare penale.

    Nu cred că partidele noi sunt soluţia acum şi nu cred nici în organizaţii născute din proteste; ca să construieşti un partid politic îţi trebuie oameni politici la bază, sau cel puţin oameni cu studii solide pe zona asta care să ştie ce şi cum trebuie făcut. Tot cu partidele noastre rămânem, dar speranţa stă în oamenii tineri, din spate – şi cunosc mulţi oameni tineri, capabili, care ar putea să reformeze partidele dacă ar fi lăsaţi. E valabil pentru formaţiuni de stânga, centru sau dreapta.

    Şi nu trebuie să ne rezumăm doar la cei înscrişi deja în partide: sunt destui tineri implicaţi în afaceri, cu o experienţă în capitalismul adevărat care valorează mai mult decât cursurile la seral urmate la Ştefan Gheorghiu. În ei stă viitorul sistemului politic din România, indiferent de orientarea spre măsuri liberale sau conservatoare.

    Teodor Meleşcanu, actualul ministru de externe, făcea parte din guvernul Văcăroiu în perioada ’92-’96. Petre Daea, ce conduce astăzi ministerul Agriculturii, era ministru al aceleiaşi instituţii şi în anul 2004. Pavel Năstase, actualul ministru al educaţiei, era în anul 2002 secretar de stat în ministerul Afacerilor Interne, fiind director general al Institutului Naţional de Administraţie (INA). Şi exemplele pot continua.

    Cât timp o să vedem că aceleaşi feţe sunt mutate dintr-o parte în alta, nu ar trebui să ne mire că oamenii sunt neîncrezători. Sau că Florin Iordache ar putea reveni, într-o bună zi, ca ministru al justiţiei.

    Am crezut, sincer, că mişcările de stradă de acum două luni au reuşit să inducă o oarecare teamă partidelor politice, sau măcar jenă. Nu e cazul; dacă datoriile adunate în timpul campaniei nu s-au putut plăti acum, se va găsi un moment bun în cei trei ani şi jumătate de guvernare rămaşi.

  • Fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, audiat la Parchetul General în dosarul OUG 13

    Întrebat dacă a dat explicaţii în faţa procurorilor, fostul ministrul a spus: “nici nu confirm, nici nu infirm, nu comentez în niciun fel”.

    Parchetul General a anunţat în 13 martie, după motivarea Curţii Constituţionale, că ancheta privind OUG 13 continuă pentru sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, fals intelectual, favorizarea făptuitorului şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte.

    La finele lunii februarie, DNA a dispus declinarea dosarului privind OUG 13 la Parchetul General în legătură cu o parte din acuzaţii. Procurorii au clasat atunci cauza în ceea ce priveşte infracţiunea de folosirea influenţei de lider al unui partid politic. În acest dosar, la DNA au fost audiaţi ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, Graţiela Gavrilescu, la acea vreme ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, secretarul general al guvernului, Mihai Busuioc, procurorul Constantin Sima, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei şi Oana Hăineală, procuror şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, cu toţii având calitatea de martor.

    Judecătorii CCR arătau, în motivarea deciziei de existenţă a unui conflict juridic între DNA şi Guvern, că DNA şi-a arogat competenţe şi a excedat cadrul legal, acţiunea sa de verificare a OUG 13 fiind una abuzivă.