BusinessMagazin

Tag: fonduri

  • Cum a obţinut cel mai mare escroc al secolului XX peste 242 de milioane de dolari folosindu-se de „magie neagră”. Nu a petrecut nicio zi în închisoare

    De-a lungul anilor, a învârtit pe degete bănci, judecători, femei, şi sute de milioane de dolari. Povestea lui Foutanga Babani Sissoko, unul dintre cei mai mari escroci ai  secolului XX, este demnă de scenariul unui film, potrivit BBC.

    Povestea sa a început în august, 1995, odată cu vizita lui Sissoko la sediul central al Băncii Islamice din Dubai (DIB). După ce l-a convins pe managerul băncii să îi acorde un credit pentru o maşină, l-a invitat pe acesta să ia prânzul împreună. În timpul întâlnirii, Sissoko i-a spus lui Mohammed Ayoub că are puteri magice, şi că ar putea dubla orice sumă de bani.

    Cu toate că magia neagră este considerată blasfemie şi este interzisă în islam, Ayoub nu a rezistat tentaţiei şi la următoarea întâlnire i-a adus lui Sissoko o sumă de bani, pe care acesta, într-adevăr, a dublat-o. Încântat, managerul a căzut în plasă şi a continuat să îi furnizeze escrocului sume uriaşe, provenite, bineînţeles, din fondurile băncii.

    Când, într-un final, s-a aflat despre problemele financiare ale băncii, Sissoko era deja departe, în New York, unde, în noiembrie 1995, a pus la cale o nouă escrocherie. Şarmant, având reputaţia de „playboy”, acesta a cucerit o casieriţă a băncii Citibank, cu care s-a căsătorit, cu toate că mai avea şi alte soţii. În urma unei investigaţii a DIB împotriva Citibank, s-a descoperit că peste 151 de milioane de dolari au fost transferaţi fără autorizaţie corespunzătoare. Cazul a fost ulterior abandonat.

    Sissoko a decis să-şi urmeze visul de a-şi întemeia o companie de transport aerian pentru Africa de Vest, pe care a numit-o Air Dabia, după satul din Mali în care se născuse. Totuşi, în momentul în care a încercat să cumpere două elicoptere folosite la războiul din Vietnam, oferind o mită de 30.000 de dolari unui funcţionar, acesta l-a raportat, iar Interpolul a emis un mandat pentru arestarea lui Sissoko. Acesta a fost prins în Geneva, unde încerca să deschidă un nou cont bancar.

    Baba Sissoko a fost extrădat în S.U.A, dar nu a executat nicio zi de închisoare, deoarece a fost eliberat pe cauţiune, contra unei sumei de 20 de milioane de dolari, o sumă-record la acea vreme pentru statul Florida. Avocaţii săi au fost răsplătiţi cu automobile Jaguar şi Mercedes, achiziţii care, pentru Sissoko, erau la ordinea zilei. Acesta s-a remarcat, de asemenea, şi pentru acţiunile sale cartitabile. La un moment dat, el a donat 413.000 de dolari unei trupe de liceeni. Avocatul H. T. Smith îşi aminteşte că, într-o zi, l-a văzut pe Sissoko conducând prin cartier şi oferind bani oamenilor fără adăpost. „Mă gândeam că se aseamănă cu o variantă modernă a lui Robin Hood, deoarece nu înţeleg de ce ai fura bani pe care apoi să-i dai. Nu are sens”, spune acesta.

    Banca din Dubai încă îl căuta şi voia ca africanul să plătească. Sissoko ar fi furat de la banca din Dubai echivalentul a 242 de milioane de dolari. El a fost judecat în absenţă în Dubai şi a fost condamnat la trei ani de închisoare, dar Sissoko nu a ajuns niciodată la puşcărie deoarece între 2002 şi 2014 a fost un membru al parlamentului Mali, ceea ce îi oferea imunitate, iar în ultimii patru ani a fost protejat de autorităţile din Mali deoarece ţara nu avea niciun acord de extrădare cu nicio altă ţară.

    Întrebat de BBC dacă mai este bogat, Sissoko a zis că nu mai este bogat, ci sărac. Sfidând Interpolul, Sissoko a fost 20 de ani “pe fugă”, risipindu-şi banii. Nu poate părăsi niciodată Mali, dar este un cost mic având în vedere că nu a petrecut nicio zi în închisoare deşi a furat 242 de milioane de dolari folosindu-se de magia neagră.

  • Unde s-au dus banii noştri: Fondurile de pensii Pilon II şi-au majorat expunerea pe acţiuni la bursă cu 300 mil. lei. MedLife, Petrom şi BRD sunt cap de listă

    Cele mai căutate companii listate la Bucureşti de administratorii Pilon II, ca pondere în capitalul social, sunt MedLife (21,36%), Bursa de Valori Bucureşti (16,2%), Transgaz (16,14%), Banca Transilvania (14,05%), Electrica (13,85%).

    Administratorii fondurilor de pensii Pilon II, cu active de 51 mld. lei şi 7,3 milioane de par­ticipanţi, au majorat expu­ne­rea la bursa româ­neas­că cu 4,2% în al doilea semestru din 2018 la 7,3 mld. lei, potrivit datelor agregate de ZF din cele mai re­cente rapoarte semestriale ale fondurilor şi pe baza datelor BVB.
    Spre comparaţie, în iunie 2018, investiţiile Pilonului II în acţiuni listate la Bucureşti erau de 7 mld. lei, însă acest lucru nu înseamnă că Pilonul II a realizat achiziţii de 300 mil. lei la bursă în ultimele şase luni ale anului, ci doar că valoarea portofoliului acestora a urcat pe fondul procesului de acumulare de acţiuni.

    Bursa românească s-a depreciat cu 8,7% în S2/2018, dinamică determinată de Ordonanţa 114, ceea ce înseamnă că în mare parte ad­mi­nis­tratoriii fondurilor Pilon II, investitori pe termen lung pe piaţa de capital, au profitat de scăderile preţului acţiunilor de la finele anu­lui pentru achiziţia de acţiuni, în special în sectorul bancar.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Alexandra Copos de Prada, CEO { Ana Pan }

    •   S-a alăturat echipei Ana Pan în 2013, după
    10 ani petrecuţi în Statele Unite, perioadă în care s-a inspirat din ultimele concepte de cafenele şi bistrouri din New York, Boston şi Philadelphia.
    •   Spune că de la vârsta de 9 ani a început să lucreze vara în diverse departamente ale companiilor familiei sale, lucru care a ajutat-o să înţeleagă pasiunea antreprenorială a părinţilor săi, munca asiduă, dar şi satisfacţiile pe care ţi le dă conducerea propriei firme.
    •   După ce a dat licenţa în arte în cadrul Princeton University, a urmat un master în administraţie publică la Harvard University şi un MBA în cadrul Wharton Business School, University of Pennsylvania.

    Cifră de afaceri Ana Pan şi Ana Baking Co. (2017): 26 mil. lei
    Număr de angajaţi: cca 200

  • Catalogul Internetului de altădată

    Million Dollar Homepage, creat de Alex Tew în 2005, era un site care oferea un milion de pixeli de spaţiu publicitar pentru suma de 1 dolar/pixel cu o comandă minimă de 100 de pixeli. În ianuarie 2006, pixelii disponibili deja se epuizaseră, printre clienţi nu­mă­rându-se Yahoo! sau publicaţia britanică The Times. Site-ul există şi azi şi încă mai are vizitatori, scrie BBC, dar între timp a devenit un fel de catalog al internetului care a fost, având în vedere că aproximativ 40% dintre site-urile care-şi făceau reclamă acolo nu mai există în prezent, în timp ce altele şi-au schimbat numele după ce au fost vândute.

  • Un business extrem de simplu, la care sigur nu v-aţi gândit, dar INCREDIBIL de profitabil. O tânără de 24 de ani din Buzău deja face 300.000 de lei din asta

    Roxana Coclea (24 de ani) din Buzău a renunţat la jobul consultant fiscal din corpo­ra­ţie în 2017 cu gândul de a-şi gestiona singură timpul, fiind propriul şef şi angajat.
    Astfel, a accesat fondurile de 44.000 de euro ale programului Start-Up Nation şi a pus pe picioare un business cu servicii profesionale de curăţenie.
     
    După aproape un an de activitate, veniturile companiei Rxc Quality Solutions SRL, administrată de antreprenoare, au fost de peste 60.000 de euro (300.000 de lei). Compania are 25 de angajaţi.
     

  • Jumătate dintre voi vreţi să deveniţi antreprenori. Dar să vă ajute statul

    Ce spuneţi în sondaje:
    – unu din doi dintre voi, din zona urbană, care aveţi internet şi care sunteţi salariaţi, aţi vrea să deveniţi antreprenori (nici nu ştiţi ce vă aşteaptă).
    – doar doi din zece dintre voi apreciaţi activitatea companiilor mari (mi se pare o cifră foarte mică. Şi dacă nu vă plac companiile mari, atunci care sunt modelele voastre?)
    – 36% dintre voi aţi vrea să vă construiţi un business de la zero.
    – 33% dintre voi aţi vrea să vă faceţi un business pornind de la hobbyul vostru (de aia avem atât de multe afaceri cu dulceaţă, tricouri, cofetării, consultanţă).
    – numai 14% dintre voi aţi vrea să începeţi o afacere pornind de la o franciză sau să preluaţi afacerea familiei (mi se pare o cifră foarte mică şi îngrijorătoare. În loc să luaţi o afacere de undeva şi să o duceţi mai sus, preferaţi să începeţi un business de la zero, pe o piaţă care este destul de bine aşezată? În aceste condiţii, părinţii sau familia voastră nici nu ar trebui să-şi bată capul să vă implice în business, ci mai degrabă să vândă afacerea).
    – 74% dintre voi consideraţi că principalul obstacol în business este impredictibilitatea fiscală (aici aveţi dreptate) şi nivelul ridicat al taxelor (aici nu aveţi dreptate, pentru că, din punctul de vedere al taxelor pe companii sau PFA, România are o fiscalitate destul de redusă. Taxe mari sunt pe forţa de muncă).
    Acest sondaj a fost realizat de iVox pentru Raiffeisen Bank, care a lansat a doua ediţie a proiectului Factory prin care oferă 50.000 de euro start-up-urilor.
    Ce spuneţi într-un alt sondaj – Barometrul start-up-urilor –, realizat de Impact Hub împreună cu EY şi Startarium:
    – 70% dintre voi (antreprenori de start-up-uri) credeţi că mentalitatea şi teama de eşec, educaţia precară, impredictibilitatea fiscală şi situaţia politică sunt principalele motive pentru care antreprenorii au dubii în privinţa înfiinţării unei afaceri în România.
    – 79% dintre antreprenorii de start-up-uri se finanţează din fonduri proprii, din fondurile primite de la familii şi prieteni şi din fondurile de la stat. Fondurile de la bănci sunt dorite, dar bancherii nu prea finanţează microîntreprinderile, de-aia nu sunt aşa iubiţi.
    Ca să crească, economia României are nevoie mai întâi de companii mari (primele 1.000 de companii din România fac jumătate din cifra de afaceri totală), dar şi de companii mici, creative, care să se strecoare prin business şi poate câteva dintre ele, în ani, să intre în această ligă.
    Dar antreprenorii tineri au nevoie de cineva care să-i ţină de mână în business, care să le dea educaţie, care să le dea bani, care să le dea business şi piaţă. Şi principalul lucru pe care-l doresc este ca statul să-i ajute.
    Este un fel de antreprenoriat de stat. Până la urmă, nu este nimic rău în asta.
    Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, părerea a jumătate din numărul salariaţilor care vor să se facă antreprenori este că în România nu se pot face afaceri pentru că statul nu vrea acest lucru, iar companiile mari controlează tot.
    Foarte multă lume este furioasă pe România, pe mediul social, politic şi de afaceri din România, şi de aceea mulţi vor să plece.
    Nu am întâlnit foarte mulţi români care să aibă businessuri mari în afară. Cred că dacă le-ar fi făcut în România, ar fi ajuns mult mai mari.
    Toţi vrem capitalism, dar să fie un capitalism care să aibă grijă de noi, să ne dea de toate, astfel încât să putem să ajungem milionari.
    Cei mai mari liberali pe care îi ştiu au lucrat şi lucrează la stat (vorba unei glume din Times New Roman – 25 de lucruri despre anii ’90: „Singurul liberal care nu lucra la stat, exact ca şi acum, era Viorel Cataramă”).
    Mihai Mironică, comentatorul de sport de la Pro TV, rezumă cel mai bine într-un editorial situaţia de astăzi (Vrem bani publici ca să devenim milionari), editorial despre nemulţumirile Simonei Halep şi ale lui Gică Hagi legate de România: „Poţi scoate oamenii din comunism, dar nu şi comunismul din oameni”.
    Dacă statul vă ajută să fiţi antreprenori şi capitalişti, este bine. 

  • Care este procedura de retragere din Pilonul 2 de pensii şi ce se întâmplă cu fondurile acumulate la administratorii privaţi

    Încetarea plăţii contribuţiilor către fondurile de pensii administrate privat are loc din luna în care a fost depusă cererea. Modelul de cerere este inclus în documentul publicat marţi în Monitorul Oficial. 

    Activul personal al participantului care a solicitat retragerea de la fondul de pensii administrat privat rămâne în administrarea fondului privat de pensii până la deschiderea dreptului la pensia privată.
     
     
    Casa Naţională de Pensii, ca instituţie de evidenţă, pe baza datelor şi informaţiilor conţinute în rapoartele primite de la administratori, corelate cu informaţiile existente în baza de date a asiguraţilor în sistemul public de pensii, actualizează în Registrul participanţilor elementele de identificare ale acestora referitoare la codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, numele şi prenumele, domiciliul, încetarea calităţii de participant, precum şi retragerea de la fondul de pensii administrat privat.
     

  • Creşterea economică europeană, expusă riscului în lipsa fondurilor necesare pentru a stimula inovaţia

    Într-un complex mic, într-un cartier aflat de-a lungul Dunării din centrul oraşului Belgrad, Strawberry Energy asamblează „Smart Park Bench”, o structură din lemn şi oţel cu staţii de încărcare pentru telefonul mobil şi Wi-Fi alimentat de la un panou solar. Această inovaţie prinde la public, însă nu cel din ţara de origine. Startup-ul cu 15 persoane este înregistrat în Marea Britanie, unde a obţinut investiţii, în Londra fiind mai multe produse ale companiei decât în întreaga regiune balcanică.
     
    Treizeci de ani după ce comunismul a căzut în Europa de Est, eforturile unor astfel de companii demonstrează drumul lung pe care ţările şi economiile trebuie să îl parcurgă pentru a-şi atinge adevăratul potenţial.
     
    În calea succesului stau atât lipsa pregătirii angajaţilor cât şi a finanţării interne private, precum şi începerea târzie a acordării sprijinului guvernamental necesar pentru a transpune cunoştinţele din teorie în practică.
     
    Cercetarea şi dezvoltarea, ca procent din PIB, sunt sub media Uniunii Europene în fiecare stat Est, cu excepţia Sloveniei. Bloomberg Innovation Index din 2019, care clasifică ţările pe categorii precum cercetarea, brevetarea, educaţia superioară şi productivitatea, plasează statele foste comuniste din Europa pe ultimele locuri, alături de Portugalia, Grecia, Malta şi Cipru.
     

  • Activele nete ale celor 206 fonduri deschise şi închise: 41 miliarde lei, la finalul lunii ianuarie

    Ieşirile nete ale lunii ianuarie au totalizat 381 de milioane de lei (81,1 milioane de euro).

    Activele nete ale celor 78 de fonduri deschise locale au scăzut în luna ianuarie faţă de sfârşitul anului trecut cu 1%, respectiv până la nivelul de 19,2 miliarde de lei (4,06 miliarde de euro).

    Aceste fonduri au înregistrat în luna ianuarie ieşiri nete de 333,7 milioane de lei (70,9 milioane de euro), fiind vizate fondurile reunite sub categoria „alte fonduri”, cu o scădere de 187 de milioane de lei, cele de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix, o scădere de 118 milioane de lei, cele diversificate, cu o scădere de 17,8 milioane de lei, cele cu capital garantat, cu o scădere de 9,2 milioane de lei, şi cele de randament absolut, cu o scădere de 3,9 milioane de lei, în vreme ce fondurile de acţiuni au beneficiat de intrări nete de 2,2 milioane de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Covoare pentru tigri

    Aşa stau lucrurile şi în cazul iniţiativei Tomorrow’s Tigers a World Wide Fund for Nature, care are ca scop obţinerea de bani pentru proiectul de dublare a numărului de tigri aflaţi în libertate între 2010 şi 2022, următorul an al Tigrului din zodiacul chinezesc, scrie Financial Times.

    Au fost contactaţi în acest sens o serie de artişti, printre care Gary Hume, Rose Wylie, Raqib Shaw, Kiki Smith sau Anish Kapoor, care să creeze covoare inspirate de cele tibetane cu tigri, având libertatea să le interpreteze cum doresc.

    Creaţiile acestora au fost apoi transpuse în ediţii limitate disponibile pe site-ul instituţiei care le-a solicitat pentru sume cuprinse între 10.000 şi 25.000 de lire sterline.