BusinessMagazin

Tag: fond de investitii

  • BlackRock, cel mai mare fond de investiţii din lume, crede că angajaţii nu se vor întoarce niciodată 100% la birou

    Larry Fink, CEO-ul celui mai mare manager de active din lume, crede că angajaţii din cadrul BlackRock nu se vor întoarce niciodată în totalitate la birou, scrie CNBC.

    „De fapt, cred că se vor întoarce aproximativ 60-70% în cazul în care angajaţii vor lucra la birou prin rotaţie” spune Fink.

    BlackRock ajunge în prezent active de 7.400 de miliarde de dolari, iar compania a înregistrat anul trecut venituri de 14,5 miliarde de dolari.

    „Va fi o nouă forţă de muncă. Vom fi martorii unei noi paradigme, şi cred că va fi una mai bună.”

    Companiile de pe întreg teritoriul planetei şi-au trimis angajaţii acasă la începutul primăverii pentru a încetini răspândirea virusului SARS-CoV-2, Fink numind faptul că putem lucra de acasă „una dintre cele mai mari descoperiri ale umanităţii”.

    Totuşi, CEO-ul crede că unele sarcini sunt executate mai bine în cadrul unui birou şi există câteva dezavantaje când angajaţii lucrează de acasă.

    „Societăţile nu sunt făcute pentru a lucra la distanţă, iar societatea este cea care ne leagă şi uneşte ca organizaţie. Nu sunt sigur cât de bine o ducem în ceea ce priveşte cultura organizaţională. Însă la nivel operaţional, ne descurcăm fantastic.”

     

  • Aşa NU: Ce greşeli să nu faci când ceri o finanţare

    Alexandru Bogdan, CEO Roca X

    „Fără o analiză bazată pe cifre, care să susţină un diferenţiator clar în piaţă, o idee măreaţă, oricât de vizionară ar fi aceasta, rămâne în termeni financiari nevandabilă.”

    „E un mare dezavantaj când CEO-ul companiei, care imprimă start-up-ului direcţia, e nepregătit în ceea ce priveşte analiza de piaţă. Un antreprenor care nu ştie să descrie competiţia sau percepţiile din piaţă, care nu poate trasa un forecast (prognoză – n. red.), nu e conştient de provocările cu care se confruntă, porneşte din start cu stângul şi trage în jos şi şansele companiei la finanţare.

    Fără o analiză bazată pe cifre, care să susţină un diferenţiator clar în piaţă, o idee măreaţă, oricât de vizionară, rămâne în termeni financiari nevandabilă”, este de părere Alexandru Bogdan, CEO al fondului de investiţii cu capital de risc Roca X. Printre cele mai importante criterii analizate de fondul pe care îl conduce în momentul în care se ia decizia de a finanţa un start-up se numără: scalabilitatea businessului pe pieţe internaţionale, claritatea strategiei de go to market (modul în care o companie aduce un produs pe piaţă; în general, acest proces include un plan de afaceri care conţine publicul ţintă, planul de marketing şi strategia de vânzare – n. red.) şi, mai ales în aceste momente, fezabilitatea pe termen mediu şi lung sau rezilienţa la criză. „Ne uităm la afacerile disruptive la început de drum: tinerii antreprenori cu idei revoluţionare din zona de tehnologie, în stadiu de MVP (produs minim viabil) sau prototip, cu viziunea de a avea un impact în societate şi cu pasiunea pentru a transforma această dorinţă în realitate.”

    Cristian Munteanu, fondator şi managing partner al Early Game Ventures

    „Cei mai mulţi dintre antreprenorii români nu au prezentat niciodată start-up-ul lor unui fond de investiţii. Este normal să nu fie deja experţi în aşa ceva. Nu le cerem să fie experţi în prezentări, ci să fie experţi în ceea ce face start-up-ul lor.”
    Cristian Munteanu, fondator şi managing partner al Early Game Ventures, fond de investiţii de tip venture capital, spune că, aşa cum se întâmplă în orice industrie aflată la început de drum, şi pe piaţa fondurilor de investiţii actorii principali au nevoie de o perioadă de adaptare şi de educare. „Cei mai mulţi dintre antreprenorii români nu au prezentat niciodată startup-ul lor unui fond de investiţii.

    Este normal să nu fie deja experţi în aşa ceva. Nici noi, de altfel, nu le cerem să fie experţi în prezentări, ci să fie experţi în ceea ce face start-up-ul lor.” În orice caz, adaugă el, sunt câteva lucruri care merită îmbunătăţite de către antreprenori atunci când vin la o întâlnire. „Înainte de orice, să vină pregătiţi: să ştie cu cine se întâlnesc, în ce investeşte fondul, de ce sumă de bani au nevoie, eventual să ştie şi cât din compania lor sunt dispuşi să dea la schimb investitorului pentru capitalul pe care îl primesc. Să fie pregătiţi să răspundă la întrebări precum «Ce faceţi cu banii?», «Cât timp vă ajung?», «Cum o să arate compania voastră după ce aţi cheltuit banii?».” În ceea ce îi priveşte pe reprezentanţii EGV, criteriile analizate la un start-up care li se adresează pentru o finanţare sunt: echipa, problema pe care o adresează compania, value proposition (valoarea pe care o companie promite să o livreze clienţilor în cazul în care aleg să cumpere produsul lor – n.red.), produsul, go to market, tracţiune, competiţie, model de business şi strategie de fundraising. „După cum observaţi, produsul este doar unul din cele şapte lucruri; asta pentru că antreprenorul nu trebuie să construiască un produs, trebuie să construiască un business”, subliniază Munteanu. Potrivit lui, dintre toţi factorii care i-ar determina să refuze acordarea unei finanţări, cel mai important este lipsa de dedicare a fondatorilor. „În cazul acesta, nici măcar nu începem o discuţie de investiţie. Dedicare înseamnă dorinţa de a lucra 100% pentru start-up, lăsând orice altceva deoparte. De asemenea, fondatorii trebuie să fie oameni raţionali şi rezonabili, să poţi discuta cu ei şi să accepte feedback. În al doilea rând, nu investim în idei mici. Ca VC, căutăm să investim în idei care transformă industrii; să găseşti un loc de parcare cu o aplicaţie de mobil nu transformă mare lucru.”


    Dan Mihăescu, partener fondator GapMinder Venture Partners

    „Un sfat aplicabil tuturor jucătorilor din acest ecosistem este să se înconjoare de persoane cu abilităţi complementare şi cu un nivel al competenţelor mai mare decât al fondatorilor.”

    „Nimeni nu este perfect, dar cel mai des întâlnit caz este cel în care echipa de antreprenori nu poate expune suficient de clar viziunea şi paşii pe care îi are de făcut pentru businessul său în următoarele două trimestre, adică «mâine». Mai recent, de când a început această criză la nivel macro, aş adăuga lipsa de înţelegere a cadrului în care operăm toţi acum. Dar şi aici este o curbă de învăţare. Iar noul cadru este «You need to be in business in order to grow your business!» (Trebuie să fii în business pentru a-ţi creşte businessul. – n. red.)”, spune Dan Mihăescu, partener fondator al fondului de venture capital GapMinder Venture Partners. Potrivit lui, dincolo de potenţialul produsului pe care vor să îl dezvolte şi de sclabilitatea acestuia, de stadiul în care se află în acest proces, este foarte important, poate cel mai important, ca start-up-urile să aibă o echipă solidă. „Mulţi sunt tentaţi să neglijeze acest aspect pentru că nu are de-a face cu esenţa businessului şi cred că entuziasmul poate compensa orice alte potenţiale lipsuri. Nicio echipă nu seamănă cu alta, dar un sfat aplicabil pentru toţi jucătorii din acest ecosistem este să se înconjoare de persoane cu abilităţi complementare şi cu un nivel al competenţelor mai mare decât al fondatorilor.”
    Mihăescu spune că factorii care ar determina decizia reprezentanţilor GapMinder de a refuza acordarea unei finanţări sunt, de pildă, lipsa unei echipe solide şi faptul că reprezentanţii start-up-ului nu sunt suficient de flexibili sau experimentaţi să integreze tehnologia pe care o au în spatele businessului într-un model de afacere care poate creşte la nivel internaţional, aspect urmat de semne de tipul: dimensiune potenţială a businessului relativ mică, sub 100 de milioane de euro, o tehnologie care este foarte uşor de replicat sau un spaţiu extrem de aglomerat de competitori.


    Adrian Vasile, partener fondator al Black Sea Fund I Cooperatief U.A. (Olanda)
    „Ataşamentul prea mare faţă de activul pe care l-au adus până la acel palier de performanţă îi împiedică pe anumiţi întreprinzători să facă saltul la următorul nivel, întârziind sau ratând luarea unor decizii strategice.” 

    În opinia lui Adrian Vasile, partener fondator al Black Sea Fund I Cooperatief U.A. (Olanda), fond de private equity înfiinţat în 2019, „ataşamentul prea mare faţă de activul pe care l-au adus până la acel palier de performanţă îi împiedică pe anumiţi întreprinzători să facă saltul la următorul nivel, întârziind sau ratând luarea unor decizii strategice precum: extinderea naţională/regională/globală, preluarea unor competitori, extinderea capacităţii de producţie, abordarea digitală a clientelei, întărirea managementului pentru a delega şi a se degreva de o parte din responsabilităţile operaţionale, decizii care ar permite fondatorului să se concentreze pe execuţia iniţiativelor strategice şi ar da companiei un plus de maturitate printr-o mai mare autonomie operaţională delegată managementului”. El spune că printre criteriile care i-ar determina pe reprezentanţii Black Sea Fund să ofere o finanţare unei companii se numără: „Deschiderea, motivaţia şi capacitatea întreprinzătorului de a fructifica beneficiile parteneriatului cu fondul nostru având ca măsură stabilirea unui raport de încredere pe termen lung în calitate de coacţionari; meritele cazului de creştere a afacerii din industria respectivă în următorii 5 ani şi un istoric de creştere profitabilă a veniturilor”. În cazul în care cel puţin unul din criteriile de mai sus nu e îndeplinit, investiţia va fi refuzată.


    SIMONA GEMENEANU, PARTENER MORPHOSIS CAPITAL

    „Alegerea unui consultant experimentat şi de încredere este foarte importantă pentru succesul unei tranzacţii.”

    Reprezentantă tot a unui fond de private equity, Simona Gemeneanu, partener Morphosis Capital, este de părere că, atunci când o companie cere finanţare, nu vorbim neapărat de o serie de greşeli pe care reprezentanţii acesteia le fac, ci mai degrabă de o lipsă de informaţie relevantă la nivelul antreprenorilor referitor la ce este un fond de investiţii, ce şi cum finanţează, care sunt etapele unui proces de M&A (mergers and acquisitions – fuziuni şi achiziţii, n. red.) şi ce pregătire este necesară în prealabil – lucruri care în mod normal sunt explicate antreprenorilor de către un consultant pe partea de vânzare. „De aceea, alegerea unui consultant experimentat şi de încredere este foarte importantă pentru succesul unei tranzacţii”, notează ea. Potrivit Simonei Gemeneanu, cele mai importante criterii de evaluare a unei oportunităţi sunt, din punctul de vedere al reprezentanţilor Morphosis, chimia şi energia fondatorului, performanţa financiară, scalabilitatea produsului/ conceptului, impactul în societate şi dinamica pieţei (mărimea pieţei, oferta competitorilor, bariere de intrare şi avantaje competitive). Care ar fi însă factorii care i-ar determina să refuze o cerere de finanţare? „În primul rând, când nu suntem aliniaţi ca interese şi viziune asupra pieţei şi oportunităţii de scalare. Dar bineînţeles că mai sunt şi alte criterii, cum ar fi dependenţa de un client sau furnizor ori senzitivitatea foarte mare la schimbări legislative.”

    Rudolf Vizental, CEO Roca Investment

    „Percepţia multor antreprenori este că nu au alte probleme în afară de lipsa banilor. Adevărul e că, după ce compania trece de un anumit nivel al dezvoltării, devine tot mai greu de unul singur şi, de cele mai multe ori, provocarea principală nu este lipsa banilor.”

    Potrivit lui Rudolf Vizental, CEO al platformei de investiţii şi management ROCA Investment, cel mai dificil pentru antreprenori este să înţeleagă diferenţa dintre o soluţie de finanţare clasică şi o asociere cu o companie de private equity, cum este cea pe care executivul o conduce. „Într-o economie dominată de businessuri antreprenoriale şi familiale, asocierea este o barieră psihologică rigidă, care trebuie înţeleasă corect din start. Percepţia multor antreprenori este că nu au alte probleme în afară de lipsa banilor. Adevărul e că, după ce compania trece de un anumit nivel al dezvoltării, devine tot mai greu de unul singur şi, de cele mai multe ori, provocarea principală nu este lipsa banilor.” Un alt aspect la fel de important, adaugă Vizental, este diferenţa între bani împrumutaţi şi bani capital. „Deşi fac parte din aceeaşi categorie, a resurselor financiare, se comportă foarte diferit”, notează el. La ROCA Investments, când vine vorba de acordarea unei finanţări IMM-urilor care au ajuns într-o etapă de maturitate şi au un produs care a fost validat de către piaţă, dar care se află într-un impas, sunt analizate trei criterii fundamentale: „Cel mai important este să împărtăşim aceleaşi valori cu antreprenorul cu care urmează să ne asociem. De asemenea, este esenţial să înţelegem perspectivele dezvoltării produsului, scalarea businessului. După care înţelegem care poate fi contribuţia noastră, valoarea pe care o putem aduce la dezvoltarea proiectului. Lipsa unuia din aceste criterii ne determină să nu continuăm negocierile.”


    Matei Dumitrescu, vicepreşedinte TechAngels

    „Când vine vorba despre nivelul finanţării pe cap de locuitor, suntem undeva sub mijlocul clasamentului european.”

    În paralel cu activitatea fondurilor de investiţii din piaţă, la fel de importantă este şi cea a asociaţiilor de investitori privaţi, cea mai reprezentativă fiind TechAngels, în care sunt înscrişi în jur de 70 de angel investori. Matei Dumitrescu, vicepreşedinte TechAngels, spune că sunt multe lucruri pe care antreprenorii ar trebui să le facă şi să le spună ca să obţină o finanţare din partea investitorilor, dar pentru asta spune că sunt create acceleratoarele sau programele de mentorat. „Una dintre cele mai mari greşeli este să vii nepregătit”, spune el. Alte greşeli frecvent întâlnite sunt: minimizarea competiţiei sau insuficienta cercetare în legătură cu aceasta, precum şi proiecţii financiare prea optimiste, ambele reprezentând semnale de alarmă care determină investitorii să se retragă.
    Potrivit lui, piaţa fondurilor de investiţii din România este în creştere de la an la an. „La nivel al finanţării pe cap de locuitor, suntem undeva sub mijlocul clasamentului european, însă la nivel de fonduri de investiţii, în ultimii ani am văzut apariţia unui număr semnificativ de jucători.” 

  • Noua eră a datingului online

    „Am decis să investesc în XO pe de o parte pentru că mă atrag afacerile cu potenţial disruptiv, care aduc ceva cu adevărat nou pe segmentul lor. În plus, Ştefan Dragic, băiatul meu, care are 21 de ani şi este şi el implicat în DMoonshot, m-a asigurat că noua aplicaţie va fi un hit în rândul tinerilor de vârsta lui”, a declarat Sacha Dragic, cofondatorul şi acţionarul principal al grupului Superbet, în informaţiile trimise Business MAGAZIN referitoare la cel mai recent pariu al său.


    El investeşte, prin intermediul fondului de investiţii cu capital de risc (VC) DMoonshot, 300.000 de euro în aplicaţia de dating şi jocuri XO. Printre numele care au pariat alături de el pe noua aplicaţie se numără şi fondul american UP2398, lansat de Pierre Omidyar, fondatorul eBay.
    XO este creaţia a trei antreprenori americani – Andy Ross, Danielle Fankhauser şi Nicholas Reville, care au acumulat anterior experienţă  în crearea şi lansarea de jocuri pentru telefon.
    Lansată în versiune beta în noiembrie 2019, la Toronto şi oficial luna aceasta în toată lumea, aplicaţia îşi propune o abordare nouă – cea a jocurilor pe telefon, doi dintre fondatori fiind de altfel creatori de astfel de jocuri.
    Aplicaţia permite realizarea unor activităţi online între utilizatori, cum ar fi: desenul realizat de un utilizator şi denumirea acestuia de un altul. XO îşi propune astfel să ofere o soluţie asupra conversaţiilor de tatonare prin care încerci să convingi pe celălalt că merită o întâlnire în viaţa reală, potrivit declaraţiilor celor care au folosit aplicaţii de genul acesta anterior.
    În ceea ce priveşte algoritmii care stabilesc compatibilităţile, creatorii spun că au fost concepuţi pentru a asigura maximă incluziune şi vizibilitate pentru toate orientările sexuale şi categoriile de utilizatori.  „Ideea de a crea XO ne-a venit când Nicholas şi Andy au lansat un joc care, în mod special, a reuşit să antreneze foartă multă conversaţie în jurul lui”, povesteşte Dani Fankhauser. Or, în cazul aplicaţiilor de dating, mai toţi utilizatorii deplâng tocmai faptul că cel mai greu este să porneşti o discuţie cu cineva complet necunoscut şi apoi să converteşti conversaţia digitală într-o întâlnire faţă în faţă. Drept urmare, cei doi s-au gândit să îmbine jocul cu datingul.
    Cei care au lansat aplicaţia au colaborat cu fondatorul eBay şi în 2018, când au reuşit să atragă o finanţare similară ca în cazul XO, în valoare de 1,2 milioane de dolari, într-o rundă de investiţii condusă de acelaşi fond UP2398 al  lui Pierre Omidyar.

    Fondatorii aplicaţiei sunt:


    Nicholas Reville, care este directorul executiv al companiei şi care a condus până acum mai multe firme de software, printre care şi agenţia de inovaţii digitale Space Inch. A creat aplicaţii care au ajuns la peste 35 de milioane de descărcări la nivel mondial.

    Andy Ross, directorul tehnic (CTO), este absolvent al facultăţii de electronică din cadrul Universităţii Columbia şi lucrează de peste zece ani cu aplicaţii pentru consumatori complexe. Anterior a fost CTO la acelaşi Space Inch. Ross a contribuit şi la crearea mai multor clipuri care s-au viralizat, înregistrând audienţe online record – peste 500 de milioane de vizualizări.

    Dani Fankhauser, directorul de marketing pentru XO, este scriitoare şi investitor din San Francisco, cu o experienţă de peste un deceniu în crearea şi dezvoltarea unor branduri de tehnologie.

    Pierre Omidyar este  cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari. El este inginer software, antreprenor şi filantrop şi a fondat în 1995 eBay (Auction Web, numele iniţial), iar la 31 de ani devenea miliardar, odată cu listarea eBay pe bursa americană, în 1998. În 2004, împreună cu soţia, Omidyar a pus bazele grupului Omidyar Network, prin care finanţează diverse ONG-uri şi proiecte filantropice. Din 2010, grupul este implicat şi în jurnalismul online. În 2013, Omidyar a anunţat crearea First Look Media, un fond de investiţii cu capital de risc dedicat proiectelor jurnalistice.

    Sacha Dragic este acţionarul principal al grupului Superbet, cea mai mare companie de pariuri sportive din România, cu operaţiuni directe în Polonia, birouri în alte şase ţări şi o cifră de afaceri de aproape 250 de milioane de euro în 2019. Tot de anul trecut, compania a atras ca acţionar minoritar Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume. Ca investitor, Dragic operează prin două vehicule – fondul de private equity Mozaik Investments, alături de Roland Haas şi Vlad Buşilă, prin care cei trei au achiziţionat anul trecut 35% din lanţul de cafenele 5 to Go şi fondul cu capital de risc DMoonshots, care finanţează start-up-uri şi unde este partener cu Ştefan Dragic şi Branka Paicu. În portofoliul DMoonshot se află deja investiţia de jumătate de milion de euro în Medicai, o platformă care permite colaborarea multidisciplinară între doctori şi pacienţii, şi cea de 300.000 de dolari în XO.

    CONTEXT:
    La nivel mondial, numărul celor care folosesc aplicaţiile de dating va depăşi anul acesta 300 de milioane, iar 75% dintre ei au sub 30 de ani, 90% sub 40 de ani, indică cercetările care evaluează piaţa aplicaţiilor de dating la peste 4 miliarde de dolari, potrivit studiilor citate de reprezentanţii companiei. 

    DECIZIE:
    Fondul de investiţii românesc cu capital de risc (VC) DMoonshot participă cu 300.000 de dolari la finanţarea unui start-up american de tehnologie. În rândul finanţatorilor se numără şi Pierre Omidyar, fondatorul eBay, cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari.

    CONSECINŢE:
    Potenţialul de venituri pentru aplicaţiile de dating este ridicat, în contextul în care liderul pe piaţa americană, Tinder (parte a grupului Match Group), considerat aplicaţia Milenialilor, a avut încasări anul trecut de 1,2 miliarde de dolari (o creştere de 43% faţă de 2018) şi peste 50 de milioane de utilizatori la nivel global. Monetizarea aplicaţiei se face prin intermediul abonamentelor premium. Reprezentanţii companiei nu au în acest moment o previziune de venituri, dar au deja câteva sute de clienţi plătitori.

  • Fondul de investiţii Neogen Capital investeşte 500.000 euro în tehnologia de automatizare a proceselor prin robotizare dezvoltată de start-up-ul unuia dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri români din Silicon Valley


    Fondul de investiţii Neogen Capital investeşte 500.000 euro în tehnologia de automatizare a proceselor prin robotizare (RPA – Robotic Process Automation) dezvoltată de MissionCritical. Startup-ul care creează roboţi software pentru automatizarea mai rapidă a proceselor din companii este evaluat la peste 5 milioane de euro după această rundă de finanţare.  Investiţia va fi alocată în principal pentru dezvoltarea platformei de RPA şi mărirea echipei operaţionale.

    Cu tehnologia creată de MissionCritical, companiile au posibilitatea să „recruteze”, pe lângă resurse umane, şi forţă de muncă digitală accesibilă sub formă de roboţi software reutilizabili. Această tehnologie bazată pe inteligenţă artificială are rolul de a executa rapid diverse procese repetitive care pot fi standardizate şi automatizate, cu scopul de a economisi timp pentru angajaţi şi a le permite acestora să se concentreze pe activităţi mai complexe.

    “Tratăm cea mai importantă problemă a industriei de RPA tradiţional – investiţii ample şi un orizont de timp incert până în momentul în care eficientizarea proceselor începe. Aşteptările clienţilor sunt total diferite, aceştia îşi doresc să poată automatiza procese de business într-un timp scurt, iar modelul nostru de business vine în ajutorul acestora, accelerând utilizarea roboţilor software în companii”, spune Mario Popescu, CEO MissionCritical.

    De la resurse umane, la departamentul financiar sau la cel de marketing, tehnologia RPA este folosită în aproape toate funcţiunile unui business. Cu ajutorul acesteia, companiile pot configura un robot sau un software pentru manipularea datelor, pentru declanşarea unor răspunsuri automate, sau pentru comunicarea cu alte sisteme digitale. Printre companiile care folosesc deja soluţiile MissionCritical se numără Ana Hotels, Athénée Palace Hilton, Courtyard by Marriot sau Xerox România. În acelaşi timp, compania are parteneriate strategice cu Bit Soft, Bittnet, Microsoft şi Neogen.

    “Asistăm la o schimbare dramatică a procesului de muncă aşa cum îl ştiam până acum. Companiile vor supravieţui prin eficientizarea proceselor adaptându-se din mers şi punând la treabă în mod cât mai eficient şi creativ toate resursele: umane şi digitale. Bariera digital – nedigital este din ce în ce mai subţire. Ca să supravieţuieşti trebuie să foloseşti tehnologia”, a precizat Călin Fusu, CEO Neogen.

    ”Viziunea noastră este să eficientizăm şi să automatizăm procesele de lucru ale companiilor. Bazându-ne pe Machine Learning şi Artificial Intelligence, deschidem drumul unei noi industrii, mai simplu de înţeles, care va revoluţiona modul în care noi, oamenii, suntem obişnuiţi să muncim”, completează George Haber, partener şi membru al board-ului MissionCritical, responsabil de dezvoltarea companiei în Asia şi SUA.

    Născut în Oradea, el a plecat din România la finele anilor ’70, iar după ce a studiat în Israel a plecat în SUA, unde a construit mai multe companii, dintre care prima a contribuit la tehnologia din spatele discurilor DVD. De la exitul de 80 mil. $ din primul său start-up, CompCore, i se şi trage lui Haber supranumele de „părintele DVD-ului”, potrivit ZF.
     

  • Fondul de investiţii Neogen Capital investeşte 500.000 euro în tehnologia de automatizare a proceselor prin robotizare dezvoltată de start-up-ul unuia dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri români din Silicon Valley


    Fondul de investiţii Neogen Capital investeşte 500.000 euro în tehnologia de automatizare a proceselor prin robotizare (RPA – Robotic Process Automation) dezvoltată de MissionCritical. Startup-ul care creează roboţi software pentru automatizarea mai rapidă a proceselor din companii este evaluat la peste 5 milioane de euro după această rundă de finanţare.  Investiţia va fi alocată în principal pentru dezvoltarea platformei de RPA şi mărirea echipei operaţionale.

    Cu tehnologia creată de MissionCritical, companiile au posibilitatea să „recruteze”, pe lângă resurse umane, şi forţă de muncă digitală accesibilă sub formă de roboţi software reutilizabili. Această tehnologie bazată pe inteligenţă artificială are rolul de a executa rapid diverse procese repetitive care pot fi standardizate şi automatizate, cu scopul de a economisi timp pentru angajaţi şi a le permite acestora să se concentreze pe activităţi mai complexe.

    “Tratăm cea mai importantă problemă a industriei de RPA tradiţional – investiţii ample şi un orizont de timp incert până în momentul în care eficientizarea proceselor începe. Aşteptările clienţilor sunt total diferite, aceştia îşi doresc să poată automatiza procese de business într-un timp scurt, iar modelul nostru de business vine în ajutorul acestora, accelerând utilizarea roboţilor software în companii”, spune Mario Popescu, CEO MissionCritical.

    De la resurse umane, la departamentul financiar sau la cel de marketing, tehnologia RPA este folosită în aproape toate funcţiunile unui business. Cu ajutorul acesteia, companiile pot configura un robot sau un software pentru manipularea datelor, pentru declanşarea unor răspunsuri automate, sau pentru comunicarea cu alte sisteme digitale. Printre companiile care folosesc deja soluţiile MissionCritical se numără Ana Hotels, Athénée Palace Hilton, Courtyard by Marriot sau Xerox România. În acelaşi timp, compania are parteneriate strategice cu Bit Soft, Bittnet, Microsoft şi Neogen.

    “Asistăm la o schimbare dramatică a procesului de muncă aşa cum îl ştiam până acum. Companiile vor supravieţui prin eficientizarea proceselor adaptându-se din mers şi punând la treabă în mod cât mai eficient şi creativ toate resursele: umane şi digitale. Bariera digital – nedigital este din ce în ce mai subţire. Ca să supravieţuieşti trebuie să foloseşti tehnologia”, a precizat Călin Fusu, CEO Neogen.

    ”Viziunea noastră este să eficientizăm şi să automatizăm procesele de lucru ale companiilor. Bazându-ne pe Machine Learning şi Artificial Intelligence, deschidem drumul unei noi industrii, mai simplu de înţeles, care va revoluţiona modul în care noi, oamenii, suntem obişnuiţi să muncim”, completează George Haber, partener şi membru al board-ului MissionCritical, responsabil de dezvoltarea companiei în Asia şi SUA.

    Născut în Oradea, el a plecat din România la finele anilor ’70, iar după ce a studiat în Israel a plecat în SUA, unde a construit mai multe companii, dintre care prima a contribuit la tehnologia din spatele discurilor DVD. De la exitul de 80 mil. $ din primul său start-up, CompCore, i se şi trage lui Haber supranumele de „părintele DVD-ului”, potrivit ZF.
     

  • Sfârşitul unei ere. Anunţul făcut de ”regele birourilor” din România

    Fondatorul fondului de investiţii Globalworth şi-a vândut toate acţiunile pe care le deţine miliardarului ceh Radovan Vitek, care ajunge astfel unul dintre cei mai mari proprietari de birouri din România.

    Miliardarul ceh Radovan Vitek a devenit al treilea cel mai mare acţionar al Globalworth, prin achiziţia portofoliului de acţiuni direct de la Ioannis Papalekas, CEO-ul şi fondatorul companiei, care iese astfel din acţionariatul fondului de investiţii, dar păstrează funcţia de conducere. Pentru pa­che­tul de acţiuni CPI Property Group a plătit circa 280 mil. euro.

    Tot ieri a mai vândut şi Dimitris Raptis, CEO-ul adjunct al Globalworth, 40% din acţiunile pe care le deţine, iar Eli Alroy, director nonexecutiv al companiei, a vândut întreg portofoliul de 1,1 mil. acţiuni.

    Dezvoltatorul ceh controlat de miliardarul Radovan Vitek mai are în portofoliu şapte proiecte în România, dintre care cinci în Bucureşti, toate din domeniul rezidenţial în stadiu de proiect şi două în Iaşi, dintre care unul este Felicia Shopping City.

    Ioannis Papalekas a ajuns în 20 ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară românească. El şi-a început acti­vitatea la sfârşitul anilor ’90 – începutul anilor 2000, prin închirierea unor apartamente din zona Bulevardului Unirii. Apoi a dat lovitura cu construcţia şi vânzarea unui sediu de birouri pentru Bancpost, parte a grupului EFG.

    În continuare, principalul acţionar al Globalworth sunt sud-africanii de la Growthpoint Properties, cu 29,4% din acţiuni, urmaţi de dezvoltatorul german Aroundtown cu 21,9% şi CPI Property Group cu 16,8%.

    Al patrulea cel mai mare acţionar este fondul de investiţii israelian Altshuler Group cu 6,2%, iar pe locul al cincilea este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    Dacă anul acesta în acţionariat au intrat cehii, anul trecut Aroundtown SA, cu sediul central în Luxemburg, cea mai mare companie imobiliară din Germania şi a patra cea mai mare din Europa, şi-a dublat procentul deţinut din acţiunile Globalworth şi a ajuns să deţină aproape 22% din acţiunile celui mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia. Spre comparaţie, la nivelul lunii martie, când au intrat în acţionariat, au cumpărat iniţial un pachet de 11,8%.

    Aroundtown are un portofoliu evaluat la peste 13 miliarde de euro şi 6,6 milioane de metri pătraţi de proprietăţi imobiliare. Din portofoliul nemţilor 56% din portofoliu reprezintă birourile, urmat de 28% hoteluri, 10% logistică şi 6% retail. Dezvoltatorul german deţine cele mai multe proprietăţi în Berlin (20% din portofoliu), Munchen şi Frankfurt.

  • Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG. „Mi-a luat câteva luni doar ca să mă invite la sediu”

    Timişoreanca Cristina Berta Jones a fost nevoită să-şi termine liceul în SUA, fără să-şi fi propus acest lucru, şi, spune ea, fără să aibă prea mulţi bani. După 22 de ani, ca Chief Operating Officer al fondului de investiţii Naspers, este responsabilă de tranzacţii de miliarde de euro. Ea l-a convins pe Iulian Stanciu să vândă eMAG.

    „S-au întâmplat toate cu mare noroc, din punct în punct am reuşit să-mi găsesc următoarea şansă, la fiecare cotitură. A fost mult noroc. Câte s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost acel moment!”, povesteşte românca, ce a realizat tranzacţii de peste 5 miliarde de dolari în cei şase ani de când se află la fondul de investiţii Naspers.

    Cristina Berta Jones nu şi-a dorit de mică să fie investitor, ci se vedea medic, iar dacă anumiţi profesori ai Colegiului Naţional Bănăţean din Timişoara ar fi acţionat diferit, cu siguranţă că viaţa româncei ar fi fost alta, spune ea privind în urmă. A plecat la jumătatea clasei a XI-a în Statele Unite ale Americii, cu o bursă din partea fundaţiei Soros, vreme de şase luni. La întoarcere, a avut parte de o surpriză. „Domnişoară, cât dumneavoastră aţi fost în SUA cu aşa-zisele studii şi v-aţi distrat, noi aici am făcut carte. Cum vă închipuţi dumneavoastră că vă întoarceţi şi noi vă trecem în următorul an?”, a fost sentinţa dată de profesori, povesteşte acum. Îmbrăcată simplu, cu o rochie neagră elegantă, Cristina Berta Jones vorbeşte cumpătat căutându-şi cuvintele româneşti, pe care le foloseşte mai rar, acum, în viaţa de zi cu zi. Are vocea uşor răguşită şi când vorbeşte despre trecut se uită în sus, apoi revine cu privirea asupra mea.

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI

  • Vânzarea unui pachet de acţiuni din Enel România: un fond de investiţii al Deutsche Bank şi unul al Macquarie sunt în pole-position

    Un fond de investiţii al băncii germane Deutsche Bank şi unul administrat de Macquarie, societate care gestionează active de 387 miliarde de dolari şi care are birouri în SUA, Australia, Asia şi Europa, s-ar afla pe lista scurtă a ofertanţilor pentru achiziţia filialelor Enel din România, potrivit unor informaţii ale ZF.

    În 2016, Macquarie a pierdut în faţa Allianz Capital Partners achiziţia a 30% din E.ON Distribuţie, arată datele ZF.

    Procesul de vânzare a activelor Enel România ar fi coordonat de francezii de la BNP Paribas, arată datele ZF, iar agenţia de presă Thomson Reuters notează că tranzacţia s-ar ridica la circa 1,1 miliarde de euro.

    Mai multe fonduri de investiţii s-au aratăt interesate de activele pe care Enel le are în România, scoase la vânzare prin acţionarul minoritar Fondul Proprietatea, iar potrivit unor informaţii ale ZF, atenţia acestora s-a îndreptat şi către un pachet din deţinerea majoritară a italienilor.

    Fondul Proprietatea evaluează la 1,35 miliarde de lei participaţiile pe care le are la Enel România, potrivit in­formaţiilor din cel mai recent raport trimestrial.

    La finele lunii noiembrie, la Capital Markets Day, Francesco Starace, CEO-ul Enel, cel mai mare grup de utilităţi din Europa, a fost întrebat de jurnaliştii români în ce stadiu se află vânzarea participaţiilor din România.

    „Nu avem vreo «vacă sfântă» în acest domeniu de activitate. Orice poate fi vândut, cu condiţia ca noi să fi terminat de implementat măsurile de eficientizare şi de creştere a com­paniei.“

    Cea mai valoroasă deţinere a Fondului la Enel este la E-Distribuţie Muntenia, acolo unde controlează un pachet de 12%, în valoare de circa 425 milioane de lei.

    Pe partea de deţinere din capital social, FP are 24% din E-Distribuţie Dobrogea.

    Grupul italian de utilităţi Enel a încheiat 2018 cu venituri de 1,28 mld. euro în România, în creştere faţă de nivelul de 1,18 mld. euro din 2017, în timp ce EBITDA a scăzut uşor de la 232 de milioane de euro la 230 de milioane de euro anul trecut.

    liviu.popescu@zf.ro

  • Fondul de investiţii Earlybird, care a descoperit UiPath face o nouă investiţie în România: Compania IT FintechOS, fondată de Teodor Bildăruş şi Sergiu Neguţ, atrage o nouă finanţare, de 14 milioane de dolari

    FintechOS, start-up-ul desprins din compania locală Softelligence, specializat în dezvoltarea de soluţii de transformare digitală pentru industria financiară, a atras o nouă finanţare, de 14 mil. dolari, în scopul continuării creşterii hiper-accelerate şi a dezvoltării ulterioare a platformei.

    Finanţarea a fost condusă de Digital East Fund al Earlybird Venture Capital, unul dintre primele fonduri de investiţii care au pariat pe UiPath – primul unicorn din industria locală de IT şi OTB Ventures, cu participarea de tip follow-on a investitorilor existenţi Gapminder Ventures şi Launchub.

    ”Această companie schimbă paradigmele. Este transformativă pentru industria serviciilor financiare şi, posibil, pentru alte industrii, în viitor. Viziunea sa şi tehnologia de ultimă generaţie ajută băncile şi companiile de asigurări să accelereze dramatic implementarea de noi modalităţi complet automatizate prin care acestea interacţionează cu clienţii lor sau cu propriii angajaţi sau ecosisteme”, explică Dan Mihaescu, Partener Fondator al GapMinder, fondul de investiţii care în 2018 a condus runda de tip Seed, care s-a ridicat la 2 milioane de dolari.

    Fondată în 2017 de Teodor Blidăruş şi Sergiu Neguţ, compania are acum clienţi în peste 20 de ţări de pe trei continente. Veniturile sale anuale recurente au crescut cu 450% în 2019. Capitalul suplimentar obţinut prin noua rundă de finanţare va fi utilizat pentru a continua ritmul rapid de creştere a companiei şi pentru extinderea operaţiunilor sale în Europa, dar şi în Asia de Sud-Est şi Statele Unite. De asemenea, FintechOS va investi în continuare puternic în dezvoltarea mai multor aplicaţii, servicii şi soluţii financiare accesibile instant, pentru a facilita accesul la servicii cu valoare adăugată şi personalizate pe multiple canale

  • Fondul de investiţii ROCA preia 30% din acţiunile platformei de food delivery Yellow.Menu într-o tranzacţie de 300.000 de euro

    Platforma de investiţii şi management ROCA, destinată companiilor româneşti în dificultate, anunţă preluarea a 30% din acţiunile Yellow Restaurant SRL, companie care deţine şi operează platforma de food delivery şi aplicaţia Yellow.Menu., într-o tranzacţie de 300.000 de euro.

    Decizia investitorului vine ca urmare a performanţelor înregistrate pe piaţa de delivery la nivel european, şi ca urmare a trendului crescător în care acestea se încadrează,  indicând un potenţial de dezvoltare şi în viitor.

    „Dintre cele trei segmente din piaţa de food – restaurante clasice, agregatori şi businessuri integrate de livrări, ultimul a atins rezultate remarcabile în ultimul deceniu. Am intrat ca parteneri în Yellow.Menu datorită acestor cote înalte de performanţă pentru nişa delivery şi credem că putem aduce plus valoare atât în companie cât şi la nivel de piaţă. Investiţia ROCA este dedicată în totalitate dezvoltării şi avem siguranţa că se va capitaliza într-un timp scurt”, explică Alexandru Tănase, Manager Investiţii ROCA.

    Odată cu intrarea în această companie, ROCA se alătură antreprenorilor români Velenza Iulian, fondatorul şi dezvoltatorul WorldClass Fitness, şi Florin Stoian, fondator şi dezvoltator al aplicaţiei de taxi Star Taxi.

    “Din prima zi de la lansare Yellow.Menu şi-a dorit să aducă o noua abordare în piaţa de food delivery, unde tehnologia alături de cei mai pricepuţi chefi să ofere o experientă culinară unică. Considerăm că am reusit acest lucru, iar acum împreuna cu Platforma Roca, vom duce această experientă şi mai departe, dorind să fim o soluţie zilnică pentru clienţii noştri prin dezvoltarea de produse şi servicii noi.” completează Florin Stoian fondator si CEO al Yellow.Menu.

    Compania înglobează10.000 de clienţi activi în aplicaţie şi dispune de o bază de date de 2.500 de reţete unice. Sistemul informatic dezvoltat in-house integrează atât activitatea de producţie cât şi de livrare – distribuţie.

    Yellow Restaurant a raportat afaceri de 2,7 mil. lei în 2018, nivel aproape similar cu rezultatul obţinut în anul anterior şi pierderi de 192.017 lei, faţă de o pierdere de 428. 616 lei în 2017, arată datele de la ministerul de Finanţe.

    Compania intenţionează să deschidă în viitorul apropiat o locaţie nouă în Cluj Napoca.

    Piaţa furnizorilor de take-away a atins valoarea de 24,8 mld. euro la nivel european în perioada 2010-2017, reprezentând o creştere cu peste 12%, potrivit datelor Euromonitor, în contextul unei scăderi de 7,5% pe piaţa restaurantelor clasice.

    Conform aceleiaşi surse, piaţa de delivery a înregistrat o îmbunătăţire de 30% caracterizată prin creşterea cererii pentru produse de calitate, dar şi o concurenţă redusă în acest sector.