BusinessMagazin

Tag: Florin Talpes

  • Sfaturi pentru mine tânăr. Florin Talpeş, Bitdefender: O mare lecţie pe care viaţa mi-a dat-o este că învăţatul în echipă e mult mai important decât învăţatul individual

    Nu mă gândesc la „dacă aş fi făcut altfel“ decât pentru a învăţa. Parcursul din urmă nu poate fi schimbat, putem influenţa doar ce urmează. Eu am început ca întreprinzător la 34 ani, iar soţia mea la 27. În esenţă am un singur sfat pentru tinerii întreprinzători (cei care abia îşi termina studiile), iar sfatul meu e legat de „cunoştinţele profesionale“. Să mă explic.

    Când noi am început, în 1990, vreme de cinci ani, deci o bună parte din „cei şapte ani de acasă“ de formare ca întreprinzător, nu am avut echipă de vânzări proprie. Iar marketing nici atât. Aveam o singură idee de bază: să facem totul pentru ca serviciile noastre să mulţumească utilizatorii, clienţii noştri. Creşterea noastră în acei ani s-a bazat în primul rând pe referinţele clienţilor: numărul de proiecte cu un acelaşi client creştea, clienţii noştri vorbeau altor clienţi, sau la un moment cei cu care lucram la client se angajau într-o altă companie şi ne contractau din noua lor companie. Focusul nostru aproape 100% era pe ce se întâmplă după ce câştigi un client/utilizator nou, acela era ADN-ul nostru. E adevărat că, în acei ani, marketingul şi vânzările nu prea făceau parte din ADN-ul întreprinderilor româneşti, nu prea exista nici sistemul de educaţie orientat spre înţelegerea pieţei şi cum să o cucereşti. Iar accesul la surse de formare din Vest, acolo unde marketingul şi vânzările se dezvoltau ca discipline cheie pentru business, era limitat şi încă nu era clar. Am început să creăm o adevărată echipă de vânzări/marketing după 5 ani de antrepenoriat.

    Astăzi, pentru a reuşi,  trebuie să ai de la bun început atât un produs/serviciu bun (care să aducă cu adevărat valoare utilizatorului/cumpărătorului), dar mai ales un bun proces de marketing şi vânzare. Cred că, în competiţia acerbă de azi, şansele de reuşită scad simţitor daca nu le ai pe ambele în acelaşi timp.

    În România, în antreprenoriatul axat pe dezvoltarea de produse proprii (de obicei e vorba de absolvenţii de facultăţi tehnice), de obicei domină cultura „tehnică“, orientată pe produs/serviciu. Cultura de business (să înţelegi piaţa, să ştii cum să o cucereşti) e mai puţin prezentă. Când noi am început, nu am luat cărţi de referinţă în business/marketing (care existau în Vest dar nu prea erau cunoscute în România), nici nu am fost la cursuri în afara României, în consecinţă traseul nostru a fost mai lung, învăţarea s-a produs mai încet şi cred că şi dezvoltarea întreprinderilor nu a fost acolo unde ar fi putut să fie. Am avut însă şansa unei competiţii mai mici, a multor pieţe la început de drum, mediu care ne-a permis să învăţăm într-un timp mai lung. Astăzi nu mai ai acest lux. Astăzi trebuie să ai un bagaj minim de cunoştinţe pe un portofoliu întreg de teme de business, altfel la tot pasul ai şanse mari de a greşi fatal. Nu uitaţi că pe piaţă sunt aţintite multe priviri care au în spate forţă financiară, competenţe foarte competitive de marketing, sales etc. Cu ei concuraţi. Văd mulţi tineri care citesc mult literatură motivaţională (cum să fii de succes, cărţi despre mari întreprinzători etc.). E foarte bună, dar cel puţin la fel de importantă e învăţarea legată de profesie, pe materii care fac parte din business. Literatura motivaţională ajută prea puţin dacă nu ai cunoştinţe adânci profesionale.

    Cum poţi să îţi formezi azi, ca tânăr întreprinzător, un minim bagaj, dar competitiv, de cunoştinţe de business? Astăzi literatura accesibilă se găseşte din plin; uneori sunt şi cursuri bune în România; dar există o sumedenie de platforme cu cursuri pe internet gratuite şi foarte bune, gen Coursera, Edx, Udacity sau Udemy (ultimul nu e gratis, dar accesibil). Marketingul începe să devină o ştiinţă, fiind într-o evoluţie foarte rapidă, care reprezintă un atu foarte puternic în faţa competitorilor. Întrucât sunt multe teme care pot să pară că sunt 
într-un haos, greu de înţeles, şi încă nu am văzut o colecţie de cărţi scoasă de un editor care să umple aceste sertare, recomand tinerilor să folosească un framework pentru marketing, de exemplu pragmatic marketing (dar sunt şi altele), în care principalele probleme sunt puse ca într-o bibliotecă cu sertare, fiecare sertar adresând o temă-cheie, suma temelor-cheie acoperind în mare toate marile probleme legate de înţelegerea pieţei şi cum câştigi piaţa. Având imaginea de ansamblu, poţi identifica rapid o problemă din viaţa reală şi să treci repede la „cum o pot rezolva cât mai bine“.

    Recomand unui tânăr întreprinzător să citească rapid cărţi de bază de business, să aibă o mică bibliotecă (10-20 de cărţi) pe teme profesionale de business, câte o carte în fiecare mare sertar/temă de business. Cu o investiţie de 200 de dolari, poţi avea bibliotecă cu cărţile de bază de referinţă pentru business. Ca recomandări punctuale: cărţi de management ale clasicului Peter Drucker (de exemplu cartea Classic Drucker), de marketing ale clasicului Philip Kotler (de exemplu Marketing 3.0), cărţile lui David Meerman Scott (The New Rules of Marketing and PR sau The New Rules of Sales and Services); mai nou, literatura pe inbound marketing (de exemplu Inbound Marketing de Brian Hulligan), literatura de content marketing (cum să generezi leaduri de vânzări) şi mai ales pentru cei care se adresează pieţei de consumatori casnici, neuromarketing. Cartea despre cum să înţelegi piaţa de Anne Beall, Strategic Market Research. Biblia despre outbound sales a lui Ross & Tyler, Predictable Revenue. De asemenea, despre metrics şi analytics (de exemplu Paul Farriss et al, Marketing Metrics). Există deja foarte multă informaţie despre marketing şi vânzări, iar întreprinzătorii care nu au o vedere de ansamblu şi cunoştinţe de bază îşi cresc dramatic şansele de eşec.

    Tot legat de cunoştinţele de bază, o mare lecţie pe care viaţa mi-a dat-o este că, pentru un întreprinzător, învăţatul în echipă e mult mai important decât învăţatul individual. Iar în echipă înveţi mult mai repede.

    Când începi, deşi ar fi bine ca echipa de început să aibă pe cineva cu cunoştinţe avansate de marketing şi sales, de cele mai multe ori nu se întâmplă aşa. Dacă sunt mai mulţi întreprinzători în echipă, e nevoie ca cineva (poate fi întreprinzătorul, dacă e singur) să îşi asume rolul de „business“ (marketing şi sales) şi să fie cineva care are aptitudini pentru aşa ceva, chiar dacă încă nu are cunoştinte temeinice. De multe ori, când piaţa oferă cu zgârcenie oameni cu cunoştinţele şi competenţele de business de care ai nevoie şi recrutarea eşuează/patinează continuu, e mai rapid să creezi o echipă care să înveţe împreună cu tine acel domeniu (de exemplu cum generezi leaduri de vânzare prin inbound marketing).

    Cum accelerezi un asemenea proces de învăţare? Dezbateri regulate cu echipa pe problemele întâlnite, făcând apel la cărţi, articole, bloguri şi chiar la cei mai învăţaţi, în mod gratuit sau nu; un lucru de admirat la medici este mecanismul prin care ei învaţă continuu: în lumea lor, în echipa dintr-o tură, se discută cazurile pe care le au zi de zi şi soluţiile pe care le-au gândit; e de fapt un proces de învăţare în care e implicată întreaga echipă, zi de zi; oare de ce în celelalte meserii nu facem acelaşi lucru? E atât de simplu şi eficient, vă sfătuiesc să faceţi la fel.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Florin Talpeş, locul al şaselea

    Compania sa este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional, fiind totodată cel mai exportat produs românesc după volum.

    În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale ale peste jumătate de miliard de utilizatori de pe toate continentele.

    Florin Talpeş face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Ce greşeli a făcut în afaceri Florin Talpeş, creatorul celui mai exportat produs românesc

    Florin Talpeş este cunoscut mediului de afaceri românesc pentru cei 20 de ani în care a clădit un business renumit nu doar în România, ci şi în afara graniţelor – Bitdefender.

  • Bitdefender anunţă numirea lui Mihai Guran în funcţia de Regional Operations Sales Director

    Mihai Guran are peste 19 ani de experienţă în domeniul vânzărilor şi managementul proceselor de vânzare de echipamente şi soluţii IT, în companii precum IBM, Dell, HP sau Romsys. În ultimii ani Mihai Guran a condus echipe multiculturale, care au obţinut creşteri semnificative ale vânzărilor şi ale cotelor de piaţă, atât direct cât şi prin dezvoltarea reţelelor de vânzare.

    Florin Talpeş, CEO Bitdefender, a declarat că “Mihai Guran vine cu o importantă experienţă în domeniu câştigată atât pe piaţa locală, dar şi în proiecte internaţionale, iar misiunea lui şi a echipei pe care o conduce este de a împinge Bitdefender spre  o poziţie cheie în cele mai mari pieţe din lume, cu focus pe soluţiile de securitate pentru medii virtualizate şi Cloud”.

    Bitdefender este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional. În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale ale 500 de milioane de utilizatori, iar tehnologiile antivirus Bitdefender se clasează pe primul loc la nivel mondial în urma testelor specializate realizate de organisme independente de profil, printre care AV Test şi AV-Comparatives.

  • Creatorul Bitdefender: Cel mai mare obstacol al antreprenorilor români este teama de eşec

    Kauffman Firm Survey, care a studiat antreprenoriatul în SUA, arată că puţin peste 10% din totalul întreprinzătorilor care sunt la prima afacere au sub 30 de ani. E acceptat ca un fapt comun că perioada de vârf pentru antreprenoriat nu este sub 30 ani, cum poate s-ar crede, ci între 35 şi 44 ani. La oricare vârstă între 36 şi 46 ani potenţialul de antreprenoriat e de cel puţin două ori mai mare faţă de orice vârstă de până în 28 ani. Peste 80% dintre întreprinderi sunt deţinute de întreprinzători cu vârsta de peste 35 ani. Numărul întreprinderilor deţinute de întreprinzători până în 24 ani reprezintă doar 1,5% din total, deci un număr foarte mic. Numărul întreprinderilor deţinute de întreprinzători de peste 55 ani este la fel de mare ca şi cel deţinut de întreprinzători până în 34 ani. Iar antreprenoriatul în serie merge la vârste şi mai mari, cu vârful între 40 şi 50 de ani.
    În România nu pare să fie o situaţie aparte. Dacă însă ne uităm la media IMM-urilor la mia de locuitori, vedem din studiile publicate în ultimii ani că suntem la 50% din media UE.

    Deci problema nu este a distribuţiei pe vârste a între-prinzătorilor, destul de asemănătoare ţărilor mature din punct de vedere antreprenorial, ci a nivelului scăzut de antreprenoriat al românilor.

    În România, începând cu sistemul de educaţie, se construieşte o cultură a penalizării erorii, în loc ca eroarea să fie privită ca un mijloc principal al persoanei de a învăţa şi de a se autodezvolta. Mulţi dintre noi îl clasifică pe cel care are un eşec un proscris. În şcoală, greşelile se pedepsesc de multe ori în loc să construim o cultură a încercării, a obţinerii unui rezultat prin încercări, chiar dacă sunt de cele mai multe ori nereuşite. Consider că teama de nereuşită e o cauză a ratei scăzute de antreprenoriat.

    Apoi, educaţia oferită de sistemul de învăţământ este abstractă, teoretică, cu puţin caracter practic, neorientată către meserie sau către viaţa reală; or, ca să întreprinzi, ar trebui să înţelegi cât de cât un domeniu din economie, din viaţa socială. Lucrul acesta se întâmplă abia după ce începi să lucrezi într-o organizaţie; învăţământul nu promovează ideea de proiecte care să fie gândite şi executate de elevi pentru şcoală, pentru comunitatea în care trăiesc.  Lipseşte aproape cu desăvârşire educaţia „economică“, adică cea comercială, care pune bazele înţelegerii pieţei, a nevoilor pieţei, a proiectării produselor/serviciilor noi, a marketingului, distribuţiei etc. Aceste lucruri ai şansa să le înveţi lucrând într-o organizaţie. Am văzut acum doi ani manuale de aşa-zis antreprenoriat după care se predă în şcoli: acestea de fapt învăţau elevii cum se lucrează într-o mare companie; nicidecum nu era vorba de nevoile, stadiile prin care trece un start-up; iar cei care predau erau profesori de şcoală la o altă specialitate, care ar fi vrut să ajute. Din păcate, antreprenoriatul nu poate fi predat bine de cei care nu au fost întreprinzători în viaţa lor, sau care nu au fost măcar consultanţi pentru diferiţi întreprinzători.

    Această educaţie nu e oferită nici măcar în învăţă-mântul superior. Studii recente arată că, din punctul de vedere al calităţii managementului, nu există nicio diferenţă între absolvenţii de învăţământ superior şi cei fără studii superioare. Şcoala românească asigură într-o măsură neglijabilă cunoştinţele necesare pentru ca un absolvent de liceu să înfiinţeze o afacere.

    Florin Talpeş este fondatorul BITDEFENDER, cel mai exportat produs românesc.

  • Creatorul Bitdefender: România oferă cu zgârcenie profesionişti cu experienţă internaţională în vânzări şi marketing

    Florin Talpeş este fondatorul BITDEFENDER, cel mai exportat produs românesc.

    Florin Talpeş: În ultimii trei ani, am dominat cele mai importante topuri de cybersecurity, de exemplu în AV-TEST – Germania, din 15 teste în ultimii trei ani, am iesit de 13 ori pe locul întâi şi de două ori pe locul al doilea. De aceea primul punct pe agenda mea e ca în 2014, în principalele pieţe internaţionale, să ne consolidăm poziţia de lider tehnologic în cybersecurity,  însoţită de creşterea cotei noastre de piaţă. De exemplu, ţintim ca brandul Bitdefender să devină sinonim cu cele mai bune soluţii de securitate a data centerelor (furnizori de servicii de cloud): am început să fim percepuţi ca oferind pieţei tehnologii unice, cu valoare adăugată mare atât pentru securizarea furnizorilor de orice fel de servicii cloud, cât şi pentru securizarea utilizatorilor acestor servicii. Urmărim ca în 2014 să consolidăm această poziţionare în câteva dintre cele mai importante pieţe: SUA, Germania, Marea Britanie şi Franţa.

    Alt punct-cheie e completarea cu profesionişti de calibru a echipei de sales şi marketing atât în headquarter, cât şi pe principalele pieţe din lume în care acţionăm direct. Dat fiind faptul că am ales până acum să ne poziţionăm ca o companie cu headquarter-ul (cu majoritatea echipei de strategie şi de management) în România, am preferat să folosim români. Modelul acesta are limitele lui, piaţa românească oferind cu zgârcenie profesionişti care să aibă experienţă internaţională bogată pe sales şi marketing. Iar formarea unor oameni cu mare potenţial ia timp. Aici e provocarea pe are o avem. Suntem în căutarea unor oameni de calibru, iar prima noastă opţiune ar fi să fie români, care să construiască cu noi mai departe brandul Bitdefender, pentru a îl împinge ca jucător-cheie în cele mai mari pieţe. Suntem o echipă cu o reputaţie de inovatori, de best-of-breed, care aducem deja în piaţă tehnologii din valul următor de inovare în domeniul cybersecurity, şi avem nevoie de oameni la fel de talentaţi pe partea de business development, pentru a trece la nivelul următor, pentru a duce cu succes în piaţă aceste inovaţii vizionare venite din România.

    Un al treilea punct (dintr-o listă mai lungă) e semnarea unor parteneriate strategice prin care tehnologiile şi soluţiile Bitdefender devin parte integrată din ecosistemele leaderilor mondiali în virtualizare, infrastructură cloud.

  • Florin Talpeş, despre concurenţa în tehnologie: “Trebuie să moară nouă firme ca una să reuşească”

    Florin Talpeş este al doilea cel mai admirat CEO din România în clasamentul realizat de revista BUSINESS Magazin.  

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră ca antreprenor în ultimii cinci ani? Aţi avut momente dificile? 

    Sunt unul dintre cei care au trecut prin căderea dot-com-urilor la începutul anilor 2001, care a fost echivalentul în domeniul IT al crizei din 2008-2009. Atunci lovitura cea mai mare a fost pe partea de cash-flow, o parte din clienţii noştri, în general start-up-uri, au intrat în faliment nemaifiind finanţate, iar odată cu dispariţia lor s-a evaporat şi posibilitatea de ne încasa facturile neplatite.

    Florin Talpeş: În actuala criză am învăţat lucruri noi. Segmentele de piaţă, verticalele trec prin perioade de explozie/euforie, după care urmează perioade de aşezare şi de declin, perioade care sunt grele pentru jucătorii acelei pieţe. Am învăţat că o situaţie grea poate fi privită întotdeauna ca o oportunitate. Că reuşita este posibilă,  chiar şi atunci când întreaga piaţă căreia i te adresezi pare să nu permită aşa ceva. Şi atunci când ea e aşezată sau în declin. Important e să priveşti lucrurile altfel decât o fac jucătorii ceilalţi, să înţelegi mai bine decât ei nevoile potenţiale din acea piaţă, să încerci să aduci altă valoare cumpărătorilor.

    Printre momentele grele aş enumera cele legate de cash-flow: am avut proiecte în care timpii de încasare (distant dintre momentul în care am cheltuit şi momentul în care am încasat) au fost şi de 2 ani. Dar îmbunătăţind colecţia, restructurând cheltuielile, cu focalizarea lor pe dezvoltarea business-ului, am trecut cu bine.

    Personal mă simt întărit, mai puternic în atitudine, în modul în care privim lucrurile astăzi decât în 2009.

    2. Credeţi că perioada de criză economică a reaşezat mediul de business pe principii mai sănătoase? De ce?

    Florin Talpeş: Piaţa liberă avea déjà mecanisme de igienizare, chiar dacă nu erau perfecte, e vorba de insolvenţă (ca tratament de însănătoşire) şi instituţia falimentului (trecerea în nefiinţă). Dar ele nu au fost privite corect în piaţă până acum: insolvenţa era echivalată cu falimentul, cu eşecul şi deci nu era privită ca o şansă/gură de aer dată întreprinzatorului pentru a reveni la o dezvoltare sanatoasa, pe propriile picioare. Iar cel care intra in faliment era privit ca o paria. Nu includ aici insolvenţele şi falimentele premeditate, folosite pentru a insela partenerii (mecanism folosit mai ales de “baietii destepti” in relatia cu statul).

    Astazi cred ca insolvenţa incepe sa fie privita la adevarata ei valoare. Iar falimentul incepe sa nu mai fie privit ca sfarsitul vietii unui intreprinzator, sa nu mai fie stigmatizat. In domeniul meu, high-tech, stim clar ca pentru ca o companies sa aiba mare success, e nevoie ca 9 sa se inchida in 3-5 ani de la infiintare. Iar cei 9 au potentialul de a fi in viitor acel 1 care va reusi.

    3. Care credeţi că este principalul motiv pentru care comunitatea de business vă admiră?

    Florin Talpeş: Poate pentru faptul ca mă încăpăţânez să demonstrez că se poate reuşi “big time” pe plan mondial plecand din Romania, folosind inteligenta romaneasca, intr-un domeniu bazat pe inovatie tehnologic=. Prin onestitate, deschidere, profesionalism, respectandu-l pe celalalt, prin spirit de echipa, printr-o lupta dreapta. Cred ca asta ne da speranta tuturor, ne da speranta ca toti putem reusi..

    4. Cum definiţi admiraţia?

    Florin Talpeş: Admir pe cineva daca actiunile lui/ei/atitudinea/modul in care gandeste se potrivesc cu aspiratiile mele.

    5. Pe cine admiraţi? În businessul local, în cel internaţional, dar şi în general?

    Florin Talpeş: Pe cei care îşi asumă riscul să înceapă în piaţa liberă ceva pe cont propriu (într-o echipă sau nu), să initieze un proiect în cadrul unei companii.

    Ii admir pe cei care se dedica cu pasiune si energie unui proiect pe care ei il initiaza sau la care adera. 

    Sunt mii de oameni pe care ii stiu care sunt in aceste categorii, incepand cu colegii mei. Pe toti ii admir cu adevarat.

     

  • Florin Talpeş

    Florin Talpeş este cunoscut mediului de afaceri românesc pentru cei 20 de ani în care a clădit un business renumit nu doar în România, ci şi în afara graniţelor.

    Florin Talpeş a debutat în software în 1990 ca cercetător la Institutul pentru Tehnică de Calcul. Ulterior, a pus bazele firmei de software Softwin, unde a început să dezvolte aplicaţii pentru companii din Franţa şi apoi să acopere şi cererea din partea educaţională. Florin Talpeş este omul care a pus bazele Bitdefender, furnizor de soluţii de securitate IT, cu o cotă de circa 30% pe piaţa locală şi de 2% pe plan mondial.

    „N-am să încep chiar cu începutul. Am terminat matematici chioare şi după doi ani de profesorat la un liceu de industrie uşoară din Sighişoara am ajuns în Institutul de Tehnică de Calcul din Pipera. Noi astăzi numim Pipera Silicon Valley, dar atunci habar nu aveam ce înseamnă Silicon Valley.” Aşa începe povestea creatorului Bitdefender Florin Talpeş, nu doar unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România, ci şi al doilea cel mai admirat antreprenor din România, potrivit anuarului Business Magazin „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO”.

    Anul 1990 l-a prins aşadar în informatică, programând şi scriind algoritmi în domeniul prelucrării imaginilor, iar la acel moment mărturiseşte că „habar nu avea” ce înseamnă un plan de afaceri şi cum se conduc doi oameni. „Modul în care am pornit noi este unul complet atipic faţă de ceea ce se întâmplă astăzi. Dar noi am beneficiat de faptul că ne-am dezvoltat odată cu piaţa şi asta ne-a făcut să greşim şi să învăţăm din greşeli. Viaţa nu îţi permite să faci atât de multe greşeli. De regulă, dacă faci o greşeală, o plăteşti repede.„ Un alt avantaj a fost prăbuşirea pieţei româneşti şi a celei din statele CAER de la acea vreme, cauzată de schimbările politice, iar mulţi programatori din România nu mai aveau piaţă de desfacere, ceea ce a determinat o reorientare către statele vestice. Ţinta numărul unu: Franţa. Compania şi-a crescut afacerile din primii cinci ani pe seama pieţei din Hexagon, deşi francezii erau printre cei mai dificili clienţi cu care s-au întâlnit în materie de standardele de calitate cerute. Experienţa de acolo a fost de real folos pentru că firma nu avea experienţă internaţională în Occident, iar în regimul comunist cultura era diferită faţă de noile reguli. La început de ‘90, Talpeş se aştepta ca România să se schimbe mai repede în noul sistem capitalist: „Îmi amintesc că atunci când Brucan a zis că ne trebuie 20 de ani m-am enervat foarte tare. A fost o enervare mare în familie. Mă gândeam că în cinci ani se rezolvă totul”, spune Florin Talpeş, care miza pe încrederea sa în competenţele din software pentru accelerarea businessului. Primii angajaţi au fost colegii de la Institutul de Tehnică de Calcul, iar legătura cu producătorul de software din Franţa s-a făcut prin nişte cunoştinţe care aflaseră că respectiva companie, dezvoltator de jocuri pe calculator, stagna de câteva luni pe unul dintre produse şi nu reuşea să înainteze.

    „Ne-am dus şi ne-au spus că, dacă le rezolvăm problema, într-o lună semnăm primul contract. După două zile de stat în Paris ne-am întors la ei cu soluţia. Am venit nesperat de repede”, povesteşte Talpeş. Prima factură a fost de câteva mii de franci francezi, dată fiind lipsa abilităţilor de a negocia. Neclare erau şi situaţiile financiare, iar firma nu putea să îşi deschidă nici conturi în bănci: „Toţi banii erau cash. Prima oară când a trebuit să aducem 100.000 de franci ne-am speriat, cu banii în pungă, în geantă. Nu ştiam cum ieşim cu ei din Franţa sau cum intrăm în România”.

    “Bitdefender a apărut abia în 2001 în urma unei greşeli pe care am făcut-o. Nu ne-am protejat marca pe piaţa nord-americană. Pe vremea aceea, credeam că dacă deţii domeniul e suficient. Aveam domeniul avx.com, predecesorul Bitdefender, dar când am dat drumul produselor pe piaţa americană ne-am trezit cu o procedură juridică”, îşi aminteşte astăzi Florin Talpeş. O companie din SUA cu afaceri de miliarde din domeniul electronic considera că românii le încalcă brandul, iar businessul lui Talpeş s-a văzut cheltuind peste o sută de mii de dolari pe serviciile avocaţilor, bani care de altfel trebuia să meargă înspre dezvoltarea afacerii. Pentru ca scenariul să nu se repete şi în alte ţări, dar şi din cauza literei V din numele AVX – „V venea de la virus, dar atunci eram deja mai mult decât un antivirus, lucram deja în zona de securitate”-, Talpeş a început să se gândească la unul nou. Nu a fost o decizie uşoară, deoarece AVX avea deja un istoric de cinci ani, perioadă în care se investise în construirea brandului. Înregistrarea mărcii Bitdefender a durat nouă luni, dar decizia a fost una potrivită pentru că, spune omul de afaceri, este important să te protejezi în principalele pieţe de pe mapamond. „Bitdefender a fost un efort de echipă. Meritul meu este mic, meritul este al echipei. De multe ori decizia e simplu de luat şi am simţit-o cu toţii. A venit aşa (pocneşte din degete)”, spune  Florin Talpeş.

    La 12 ani de atunci, Bitdefender este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional. În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale ale 500 de milioane de utilizatori, iar tehnologiile antivirus Bitdefender se clasează pe primul loc la nivel mondial în urma testelor specializate realizate de organisme independente de profil, printre care AV Test şi AV-Comparatives.

    Anul 2012 a adus noi mutări pe tabla de şah a fondatorului Bitdefender. Cel mai cunoscut antivirus românesc din lume se îndreaptă către zonele cu cel mai mare potenţial de creştere într-un domeniu puternic lovit de criză. Florin Talpeş vede segmentul B2B şi Orientul Îndepărtat drept motoarele principale de creştere pentru afacerea sa.

    Lecţii pentru tineri manageri de la Florin Talpeş şi Bogdan Dumitru, CTO al Bitdefender:

  • Povestea produsului românesc cumpărat de peste 500 de milioane de oameni

    “Bitdefender a apărut abia în 2001 în urma unei greşeli pe care am făcut-o. Nu ne-am protejat marca pe piaţa nord-americană. Pe vremea aceea, credeam că dacă deţii domeniul e suficient. Aveam domeniul avx.com, predecesorul Bitdefender, dar când am dat drumul produselor pe piaţa americană ne-am trezit cu o procedură juridică„, îşi aminteşte astăzi Florin Talpeş. O companie din SUA cu afaceri de miliarde din domeniul electronic considera că românii le încalcă brandul, iar businessul lui Talpeş s-a văzut cheltuind peste o sută de mii de dolari pe serviciile avocaţilor, bani care de altfel trebuia să meargă înspre dezvoltarea afacerii. Pentru ca scenariul să nu se repete şi în alte ţări, dar şi din cauza literei V din numele AVX – „V venea de la virus, dar atunci eram deja mai mult decât un antivirus, lucram deja în zona de securitate”-, Talpeş a început să se gândească la unul nou. Nu a fost o decizie uşoară, deoarece AVX avea deja un istoric de cinci ani, perioadă în care se investise în construirea brandului. Înregistrarea mărcii Bitdefender a durat nouă luni, dar decizia a fost una potrivită pentru că, spune omul de afaceri, este important să te protejezi în principalele pieţe de pe mapamond. „Bitdefender a fost un efort de echipă. Meritul meu este mic, meritul este al echipei. De multe ori decizia e simplu de luat şi am simţit-o cu toţii. A venit aşa (pocneşte din degete)”, spune Talpeş.

    La 12 ani de atunci, Bitdefender este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional. În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale ale 500 de milioane de utilizatori, iar tehnologiile antivirus Bitdefender se clasează pe primul loc la nivel mondial în urma testelor specializate realizate de organisme independente de profil, printre care AV Test şi AV-Comparatives.

    CÂND VIAŢA ÎŢI PERMITE SĂ GREŞEŞTI

    „N-am să încep chiar cu începutul. Am terminat matematici chioare şi după doi ani de profesorat la un liceu de industrie uşoară din Sighişoara am ajuns în Institutul de Tehnică de Calcul din Pipera. Noi astăzi numim Pipera Silicon Valley, dar atunci habar nu aveam ce înseamnă Silicon Valley.„ Aşa începe povestea creatorului Bitdefender Florin Talpeş, nu doar unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România, ci şi al treilea cel mai admirat antreprenor din România, potrivit anuarului Business Magazin „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO”.

    Anul 1990 l-a prins în informatică, programând şi scriind algoritmi în domeniul prelucrării imaginilor, iar la acel moment mărturiseşte că „habar nu avea” ce înseamnă un plan de afaceri şi cum se conduc doi oameni. „Modul în care am pornit noi este unul complet atipic faţă de ceea ce se întâmplă astăzi. Dar noi am beneficiat de faptul că ne-am dezvoltat odată cu piaţa şi asta ne-a făcut să greşim şi să învăţăm din greşeli. Viaţa nu îţi permite să faci atât de multe greşeli. De regulă, dacă faci o greşeală, o plăteşti repede.„ Un alt avantaj a fost prăbuşirea pieţei româneşti şi a celei din statele CAER de la acea vreme, cauzată de schimbările politice, iar mulţi programatori din România nu mai aveau piaţă de desfacere, ceea ce a determinat o reorientare către statele vestice. Ţinta numărul unu: Franţa. Compania şi-a crescut afacerile din primii cinci ani pe seama pieţei din Hexagon, deşi francezii erau printre cei mai dificili clienţi cu care s-au întâlnit în materie de standardele de calitate cerute. Experienţa de acolo a fost de real folos pentru că firma nu avea experienţă internaţională în Occident, iar în regimul comunist cultura era diferită faţă de noile reguli. La început de ‘90, Talpeş se aştepta ca România să se schimbe mai repede în noul sistem capitalist: „Îmi amintesc că atunci când Brucan a zis că ne trebuie 20 de ani m-am enervat foarte tare. A fost o enervare mare în familie. Mă gândeam că în cinci ani se rezolvă totul”, spune Talpeş, care miza pe încrederea sa în competenţele din software pentru accelerarea businessului. Primii angajaţi au fost colegii de la Institutul de Tehnică de Calcul, iar legătura cu producătorul de software din Franţa s-a făcut prin nişte cunoştinţe care aflaseră că respectiva companie, dezvoltator de jocuri pe calculator, stagna de câteva luni pe unul dintre produse şi nu reuşea să înainteze.

    „Ne-am dus şi ne-au spus că, dacă le rezolvăm problema, într-o lună semnăm primul contract. După două zile de stat în Paris ne-am întors la ei cu soluţia. Am venit nesperat de repede”, povesteşte Talpeş. Prima factură a fost de câteva mii de franci francezi, dată fiind lipsa abilităţilor de a negocia. Neclare erau şi situaţiile financiare, iar firma nu putea să îşi deschidă nici conturi în bănci: „Toţi banii erau cash. Prima oară când a trebuit să aducem 100.000 de franci ne-am speriat, cu banii în pungă, în geantă. Nu ştiam cum ieşim cu ei din Franţa sau cum intrăm în România”.

    Bogdan Dumitru, actualul CTO al companiei, a fost între primii cinci angajaţi de la vechiul AVX. Se întâmpla în 1997 şi îşi aminteşte că nu a fost nevoie să fie convins să vină în companie pentru că lucra de doi ani la astfel de proiecte şi îşi dăduse seama că nu s-ar putea descurca pe cont propriu. „Ironia face că am vrut să lucrez cu altcineva din industrie, dar nu mi-a plăcut colectivul„, spune Dumitru, care a primit la început un salariu de 80 de dolari, faţă de zece dolari, cât era atunci bursa sa de studiu. Întâlnirea dintre Dumitru şi Talpeş a durat cinci minute: „Prima oară m-au pus să dau un test cu un personaj dubios care m-a întors trei ore pe toate feţele„. A trimis CV-ul în plic, după ce l-a tipărit la o imprimantă cu ace şi a fost ulterior sunat. Negocierea a fost simplă: „Domnul Talpeş a spus cât e salariul, iar eu am spus: «OK. Mulţumesc»”.

  • Omul de afaceri care a fost păcălit cu un milion de dolari de un escroc cu papion

    „A fost prima păcăleală pe care am luat-o de la un partener cu papion, care m-a dus la Ritz în Paris. Ştia să construiască imaginea. Am avut vânzări foarte interesante pe piaţa americană şi n-am văzut niciun cent”, spune Florin Talpeş. Un minus de un milion de dolari dintr-un foc. După acel moment, Talpeş a decis să renunţe la varianta partenerului exclusiv şi să îşi deschidă propriile sale firme cu angajaţi locali, cu ajutorul unor consultanţi: „Eu încă am probleme să-mi dau seama dacă un american care vrea să lucreze în vânzări va performa sau nu. Prima draperie pe care trebuie s-o dai deoparte este perdeaua după care se ascunde, ceea ce poate fi foarte greu”. Primul lucru pe care l-a făcut după eşecul cu americanul de la Ritz – „ar trebui să fiu supărat nu doar pe americani, ci pe toate popoarele Pământului” – a fost să angajeze o companie de executive search pentru a putea găsi personal în fiecare dintre ţările în care există filiale.

    La 13 ani de atunci, Bitdefender este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional. În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale ale 500 de milioane de utilizatori, iar tehnologiile antivirus Bitdefender se clasează pe primul loc la nivel mondial în urma testelor specializate realizate de organisme independente de profil, printre care AV Test şi AV-Comparatives.