BusinessMagazin

Tag: Fitness

  • Penitenciar cu sală de fitness şi teren de fotbal. Condamnat: “E ca o pensiune de 3 margarete

    Agenţia MEDIAFAX v-a prezentat în ultimele luni, în cadrul campaniei #DIZGRAŢIAŢII, o radiografie a situaţiei din penitenciare. Problemele văzute de CEDO în rapoarte sunt şi mai grave la faţa locului.

    În aceste condiţii, este imposibil ca spaţiul pe care fiecare deţinut trebuie să îl aibă, de patru metri pătraţi, să fie respectat.

    “Cam distruge tot puşcăria… Da, reeducaţi suntem, ne învaţă, că avem şi psihologi şi sociologi şi asistenţi familiali, dar ne omoară când ajungem la instanţe. Comisia la penitenciar ne pune «liberi» şi când ajungi la instanţă se uită la tine, mai vede cicatrici, ba că eşti blond, ba că eşti brunet sau şaten şi îţi dă amânare trei luni, şase luni, 10 luni, mult… Amânările ne omoară, ne omoară psihic, te îmbolnăveşti!”, spune resemnat Jean Stanciu, condamnat la peste 5 ani de închisoare pentru furt, încarcerat la Penitenciarul Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • World Class România ajunge la 50.000 de membri prin intermediul celor 31 de cluburi de fitness la nivel naţional

    La sfârşitul anului 2016, compania a înregistrat o cifră de afaceri în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, cu o creştere de 15% comparativ cu anul precedent.  În acelaşi an, World Class România a investit mai mult de cinci milioane de euro în inaugurarea a trei cluburi noi şi modernizarea a nouă centre de fitness dintre cele existente. Tot anul trecut, compania a achiziţionat Club Moving, extinzând astfel portofoliul de cluburi şi ajungând la un total de 31 de centre de healh & fitness în România. Cei 50.000 de membri activi au acces la peste 60.000 de programe şi clase de fitness anual, 20 de piscine şi peste 48.000 metri pătraţi.   

    „ 2017 este anul care va avea un rol important în demersurile noastre de a educa şi inspira cât mai mulţi oameni să trăiască sănătos şi să fie mai activi, mai des. Suntem încrezători în piaţa locală de fitness şi cu siguranţă vedem o evoluţie în ceea ce priveşte gradul de conştientizare al oamenilor asupra unui stil de viaţă sănătos. World Class oferă cele mai bune servicii şi cel mai înalt nivel de expertiză la nivel de instructori, facilităţi şi programe de fitness, pentru ca membrii noştri să poată beneficia de cel mai bun mediu de health&fitness din România“, a declarat Kent Orrgren, CEO World Class România.                         

    În anul 2017, compania se va concentra pe consolidarea rezultatelor înregistrate în anul precedent şi estimează o creştere a cifrei de afaceri cu 10%.     

  • Acum 100 de ani era maşinărie „de tortură” iar acum sute de milioane de oameni plătesc să o folosească

    Un studiu din 2016 al Sport & Fitness Industry Association (SIFA) arată că peste 50 de milioane de americani au folosit banda de alergat cel puţin o dată în ultimul an. Dacă vedeţi acest instrument de mişcare monotonă ca pe un obiect de tortură, ar trebui să ştiţi că nu sunteţi departe de adevăr, arată un material semnat The Washington Post. O formă arhaică a benzii de alergat moderne, pe care o cunoaştem cu toţii, a fost folosită la 1800 de către britanici ca pedeapsă pentru prizonierii leneşi.

    „Nu pot să-mi scot din cap ideea că acum plătim pentru nişte maşinării ce în urmă cu 100 de ani reprezentau cele mai severe pedepse pentru deţinuţi, apropiate de pedeapsa cu moartea”, a declarat Vybarr Cregan- Reid, un profesor al Universităţii din Kent (Marea Britanie). Englezii au scos înafara legii acest tip de pedeapsă la începutul secolului XX, fiind considerată prea crudă şi neobişnuită.

    Cu toate acestea, maşinăriile care au evoluat din acele aparate de tortură reprezintă astăzi aporape 40% dintre cele 3,5 miliarde de dolari cât valorează industria de echipamente de fitness vândute în retail, în America de Nord. Preţul acestora variază între 300 de dolari şi ajung până la 10.000 de dolari. Banda de alergare este, aşadar, un exemplu concret al modului în care munca, timpul liber şi tehnologia a evoluat în ultimii 200 de ani.

  • Compania românească Vector Watch a fost preluată de cel mai mare producător de dispozitive purtabile din lume

    Reprezentanţii Vector Watch au anunţat pe site-ul companiei că au  vândut compania către Fitbit, liderul de piaţă pe segmentul de fitness wearables. Reprezentanţii companiei au confirmat informaţia publicată pe site. Potrivit lor, tehnologia şi echipa Vector Watch vor fi integrate în compania americană. 
     
    “Suntem fericiţi să anunţăm că echipa Vector Watch şi platforma software se alătură Fitbit. Credem că este un punct important în istoria noastră şi aşteptăm să începem să lucrăm la noi produse, incorporând tehnologia şi cunoştiinţele Fitbit în domeniu”, se arată pe site-ul companiei.
     
    Această preluare nu va afecta produsele existente, asigură reprezentanţii companiei, dar în acelaşi timp, noi caracteristici nu vor fi adăugate ceasului Vector Watch.
     
    La solicitarea Business Magazin, reprezentanţii companiei nu au dat mai multe detalii legate valoarea tranzacţiei.
     
    Smartwatch-ul din oţel al Vector Watch  a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei. Vector a atras anul acesta nu doar atenţia media internaţionale, ci şi pe cea a investitorilor. În noiembrie, compania a anunţat obţinerea celei de-a treia finanţări, în valoare de 5 milioane de dolari, rundă de investiţii condusă de Gecad Group, cu 2 milioane de dolari, urmat de fondul 3TS Catalyst România cu 1,6 milioane de dolari şi de investitorii privaţi Mihai Popescu şi cofondatorii eMag Radu Apostolescu şi Bogdan Vlad, care au adus o finanţare de 1,4 milioane de dolari companiei. Anterior, grupul Gecad a mai investit 2,5 milioane de euro în producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch, devenind astfel cel mai important acţionar al companiei.
     
    Radu Georgescu, partener fondator al grupului, declara într-un interviu acordat ZF că start-up-ul Vector Watch va fi prima sa investiţie care va ajunge un „unicorn“ – adică va obţine o evaluare de un miliard de dolari – şi că infuzia recentă de capital va susţine dezvoltarea produsului şi extinderea biroului companiei din zona Bay Area, Statele Unite ale Americii.
     
    -ştire în curs actualizare-

  • Compania românească Vector Watch a fost preluată de cel mai mare producător de dispozitive purtabile din lume

    Reprezentanţii Vector Watch au anunţat pe site-ul companiei că au  vândut compania către Fitbit, liderul de piaţă pe segmentul de fitness wearables. Reprezentanţii companiei au confirmat informaţia publicată pe site. Potrivit lor, tehnologia şi echipa Vector Watch vor fi integrate în compania americană. 
     
    “Suntem fericiţi să anunţăm că echipa Vector Watch şi platforma software se alătură Fitbit. Credem că este un punct important în istoria noastră şi aşteptăm să începem să lucrăm la noi produse, incorporând tehnologia şi cunoştiinţele Fitbit în domeniu”, se arată pe site-ul companiei.
     
    Această preluare nu va afecta produsele existente, asigură reprezentanţii companiei, dar în acelaşi timp, noi caracteristici nu vor fi adăugate ceasului Vector Watch.
     
    La solicitarea Business Magazin, reprezentanţii companiei nu au dat mai multe detalii legate valoarea tranzacţiei.
     
    Smartwatch-ul din oţel al Vector Watch  a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei. Vector a atras anul acesta nu doar atenţia media internaţionale, ci şi pe cea a investitorilor. În noiembrie, compania a anunţat obţinerea celei de-a treia finanţări, în valoare de 5 milioane de dolari, rundă de investiţii condusă de Gecad Group, cu 2 milioane de dolari, urmat de fondul 3TS Catalyst România cu 1,6 milioane de dolari şi de investitorii privaţi Mihai Popescu şi cofondatorii eMag Radu Apostolescu şi Bogdan Vlad, care au adus o finanţare de 1,4 milioane de dolari companiei. Anterior, grupul Gecad a mai investit 2,5 milioane de euro în producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch, devenind astfel cel mai important acţionar al companiei.
     
    Radu Georgescu, partener fondator al grupului, declara într-un interviu acordat ZF că start-up-ul Vector Watch va fi prima sa investiţie care va ajunge un „unicorn“ – adică va obţine o evaluare de un miliard de dolari – şi că infuzia recentă de capital va susţine dezvoltarea produsului şi extinderea biroului companiei din zona Bay Area, Statele Unite ale Americii.
     
    -ştire în curs actualizare-

  • Chiar dacă românii fac mai puţin sport decât majoritatea europenilor, piaţa de fitness s-a dublat în ultimii 3 ani

    Plusuri anuale de 20-25% este ritmul de creştere pe care îl evaluează World Class pentru întreaga piaţă, referindu-se la segmentul de servicii fitness. Aşteptările continuă curba de creştere abruptă din ultimii ani: din 2012 până în 2015, piaţa s-a dublat. Şi pe baza acestor aşteptări şi-a construit şi planul de atac asupra pieţei, mărind reţeaua anul acesta cu 13 cluburi. Cu o cotă de piaţă pe care o estimează la 30%, World Class România va încheia 2016 cu un plus de 45% faţă de rezultatele de anul trecut şi mizează tot pe extindere.

    Dacă în urmă cu câţiva ani un abonament la un centru de fitness era încadrat în plaja de servicii premium din pachetele salariale, un apetit tot mai mare au acum şi clienţii cu venituri medii.

    Veniturile mai mari sunt unul dintre principalele motoare de creştere ale afacerilor cu servicii de fitness, iar interesul sporit pentru sport se regăseşte în rândul tot mai multor români, din toate categoriile de vârstă, declară Irina Roşu, partner, executive director şi CFO al World Class România. Cu toate acestea, doar 4-5% dintre români sunt adepţi ai practicării fitnessului; spre comparaţie, interesul pentru sălile de profil este mai mare în alte ţări: 10% în Spania, 12-13% în ţările din vestul Europei sau 15-20% în ţările scandinave. În România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea, însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar. „Piaţa de fitness din România creşte, în medie, cu 25% anual, chiar dacă tot acelaşi procentaj rămâne nefiscalizat, constituind piaţa gri. Numărul centrelor de sport este în creştere, chiar dacă doar 6% din totalul populaţiei practică sport. Suntem la coada Europei, un procentaj mai scăzut fiind înregistrat de Cehia şi Polonia, ambele cu 5%, şi respectiv Bulgaria, cu doar 2%”, spune Andrei Creţu, cofondator al Benefit Seven şi deţinătorul 7card – concept de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.

    Reprezentanta World Class are însă aşteptări optimiste pentru viitor, referindu-se la un ritm de creştere a pieţei cu circa 20-25% pe an; iar în această ecuaţie World Class ar deţine un rol crucial, conform spuselor sale, deoarece reţeaua deţine circa 30% cotă de piaţă (conform estimărilor interne ale companiei) şi se aşteaptă la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro până la sfârşitul acestui an. Reţeaua operează 31 de centre de fitness la nivel naţional, în cadrul cărora circa 45.000 de membri au acces la aproximativ 60.000 de şedinţe derulate anual pentru adulţi şi copii; compania are 425 de antrenori certificaţi internaţional. Divizia locală a operatorului de fitness deţine 20 de centre în Bucureşti, trei în Cluj-Napoca şi câte unul în Timişoara, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău, Cluj şi Otopeni.

    În prima parte a anului, grupul a achiziţionat competitorul principal, Club Sport Fitness Moving, ce a adus în portofoliu nouă cluburi cu acoperire în toată ţara: Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău şi Cluj. A urmat dezvoltarea organică a trei noi cluburi: două în Bucureşti (World Class Militari, World Class ParkLake) şi un club în Constanţa. „Acestea, împreună cu modernizările din alte nouă cluburi ale reţelei de centre de fitness, au însemnat un efort investiţional de peste 5 milioane de euro”, spune Irina Roşu, care nu face referire şi la valoarea achiziţiei. Reţeaua a bifat planurile creionate la finalul anului trecut, când era vizată deschiderea altor 13 spaţii în 2016, pe lângă cele 18 pe care le opera la finalul anului trecut.

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • World Class România îşi schimbă şeful. Kent Orrgren, numit în funcţia de CEO

    World Class România, lider de piaţă în industria de wellness autohtonă,anunţă numirea lui Kent Orrgren în funcţia de Chief Executive Officer. Acesta îl înlocuieşte pe Mikael Fredholm, care va continua să facă parte din World Class România, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie.

    Kent Orrgren vine cu mai mult de 25 de ani de experienţă în industria internaţională de wellness. El a deţinut anterior diferite posturi de conducere în cadrul unor lanţuri de centre de fitness de top din Suedia, având un portofoliu vast de proiecte implementate cu succes.

    “Suntem încântaţi să anunţăm numirea lui Kent Orrgren ca vârf de lance al operaţiunilor World Class la nivel naţional. Odată cu extinderea reţelei noastre la mai mult de 30 de cluburi, World Class România a intrat într-o nouă etapă în dezvoltarea sa, care cere să fie sustenabilă şi scalabilă, menţinând în acelaşi timp  serviciile la cele mai înalte standarde”, a declarat Dan Fărcăşanu, director de investiţii al Resource Partners, fondul de investiţii polonez care deţine World Class în România şi Serbia.

    Kent Orrgren va prelua conducerea operaţiunilor de la Mikael Fredholm, care iese, astfel, din prima linie pentru a se concentra asupra unor iniţiative strategice, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie.

    “După 12 ani de modelare a industriei de fitness şi implementare a misiunii World Class de a îmbunătăţi stilul de viaţă al oamenilor din România, poziţionând World Class ca lider incontestabil pe piaţa locală de fitness, voi face un pas înainte şi voi continua să urmez această viziune dintr-un rol strategic în cadrul companiei”, a declarat Mikael Fredholm, membru al consiliului de administraţie, World Class România.

    În urma achiziţiei Club Moving, derulată în prima parte a acestui an, World Class România numără 31 de centre de fitness la nivel naţional.

  • Wearables, mai mult decât ceasuri şi brăţări

    Gadgeturile moderne promit să ne ajute să fim mai sănătoşi, să ne ofere o nouă metodă de distracţie, să ne organizăm mai bine, să navigăm mai uşor şi mai eficient. Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015. Vânzările de produse wearable vor genera venituri de 28,7 miliarde de dolari anul acesta, din care 11,5 miliarde de dolari ar urma să fie vânzările de ceasuri inteligente. Iar previziunile de creştere pe termen mediu arată că valoarea pieţei va creşte de trei până la cinci ori. Însă “wearables”, adică dispozitivele portabile, sunt mai mult decât brăţări sau ceasuri, iar câteva exemple semnalate în acest articol, inclusiv produse realizate de de români, demonstrează asta.

    Chiar de la cele mai rudimentare tipuri de dispozitive wearables, scopul lor principal a fost să aducă utilizatorului un plus de informaţie şi, astfel, ajutor. Atunci când vă gândiţi la wearables probabil că vă apare în minte o imagine cu un smartwatch sau o brăţară de fitness. Însă aceste obiecte pe care le purtăm sunt printre noi de mai mult timp decât am fi tentaţi să ghicim. Gândiţi-vă doar ce beneficii au adus ochelarii: nu numai că au ajutat oamenii să vadă mai bine, ci au avut un rol însemnat în reducerea analfabetismului. Un alt obiect pe care oamenii îl poartă zilnic de ani de zile este bătrânul ceas. Chiar şi primul gadget wearable dotat cu un computer a fost realizat pentru a veni în ajutorul omului, chiar dacă nu neapărat în scopuri nobile. În anii ’60 Ed Thorpe şi Claude Shannon au inventat un calculator cât un pachet de ţigări ce încăpea într-un pantof, care a fost creat special pentru a prezice numerele câştigătoare la ruletă. Iar Steve Mann este cel care a dezvoltat, în anii ’80 şi ’90, mai multe versiuni ale unui prototip de cască inteligentă (headset).

    Avansurile recente în domeniul telecomunicaţiilor, senzorilor, microcipurilor, au deschis noi drumuri şi oportunităţi pentru tehnologia wearable. În trecut, senzorii nu funcţionau foarte bine şi ofereau date inexacte, însă acum circuitele mici, transmisiile wireless şi senzorii pot fi integraţi cu uşurinţă în tot felul de gadgeturi. Conform definiţiei, un obiect wearable este o colecţie de componente care monitorizează stimuli interni sau externi şi care se poartă pe corp.

    Firma de cercetare Gartner preconizează că 274,6 milioane de astfel de dispozitive se vor vinde pe glob în 2016, cu 18,4% mai mult decât în 2015. Vânzările de produse wearable vor genera venituri de 28,7 miliarde de dolari anul acesta; doar ceasurile inteligente promit vânzări de 11,5 miliarde de dolari. „Din 2015 până în 2017, rata de adopţie a smartwatch-urilor va creşte foarte mult datorită Apple, care a popularizat acest gadget. De asemenea, ceasurile inteligente vor avea cel mai mare potenţial de venituri dintre toate produsele wearable. În 2019 vor genera 17,5 miliarde de dolari“, apreiază Angela McIntyre, director de cercetare al Gartner. „Ceasurile inteligente sunt vedetele acestui an, iar popularitatea lor creşte uimitor în România, urmând tendinţa de la nivel european. Pe fondul evoluţiei din ultima perioadă, până la finele lui 2016 mă aştept să se dubleze numărul smartwatch‑urilor vândute de noi“, spune Tudor Ţiboc, fondator şi general manager al retailerului QuickMobile.

    VEDETELE DOMENIULUI

    O altă companie de cercetare de piaţă, Yole Development, preconizează că valoarea pieţei globale de wearables va creşte de la 22 miliarde de dolari în 2015 la nu mai puţin de 90 de miliarde de dolari în 2020, cu o creştere anuală de 35%. Compania se aşteaptă ca peste 134 de milioane de ceasuri să se vândă până în 2020 şi 1,3 milioane de seturi VR/AR (realitate virtuală şi agumentată) până în 2018.

    Şi segmentul de fitness – care include brăţări, ceasuri sport etc. – va creşte susţinut de programele de wellness din SUA, se arată în raportul Gartner. Vânzările de brăţări au crescut în acelaşi ritm ca şi ceasurile, dar vor fi depăşite de smartwatch-uri datorită numărului mai mare de funcţii şi interfeţei mai uşor de utilizat. Cu toate acestea, producătorii de brăţări caută să includă funcţii precum plata mobilă, accesul în anumite zone etc. Pe de altă parte, Juniper Research vede produsele purtabile destinate segmentului de fitness dominând încă cel puţin trei ani piaţa. Abia în 2019 vânzările de smartwatch-uri (130 milioane de unităţi) le vor depăşi pe cele ale brăţărilor (110 milioane de unităţi). Acest lucru se datorează faptului că brăţările au încorporate funcţii precum cele ale smartwatch‑urilor (notificări, primire telefoane), dar la un preţ mai redus.

    Mai mult, Juniper Research vede că aceste dispozitive purtabile vor deveni parte din regimurile de antrenamente ale sportivilor profesionişti. Cât despre gadgeturile pentru sistemul de sănătate, firma de cercetare este de părere că au un potenţial mare de creştere, dar preţul ridicat al acestor dispozitive şi dependenţa de smartphone-uri le vor stopa adoptarea integrală de către sistemele de sănătate. După revoluţia smartphone-ului, primul val de produse de acest gen au fost brăţările de fitness care monitorizează şi adună date despre purtător, iar primele produse de acest fel au apărut în urmă cu 8-9 ani, prin produsele celor de la Jawbone sau FitBit. De fapt, majoritatea senzorilor incluşi într-un smartphone acum se află şi în ceasurile inteligente. „Urmând trendul telefoanelor mobile, scăderea costurilor de producţie, miniaturizarea, ar trebui să ajute ca aceste produse să devină tot mai populare. Noi credem că piaţa wearable va exploda şi va urma exemplul telefoanelor mobile“, este de părere Nick Hunn, CEO al WiFore Consulting, firmă de consultanţă.

     

  • Wolrd Class România deschide un nou club, cu o investiţie de un milion de euro

    Acesta va deţine un o piscină semi-olimpică, o sală de fitness echipată cu aparate de ultimă generaţie, un studio de aerobic şi unul de cycling, cât şi o zonă special amenajată pentru antrenamentele de functional fitness. Peste 20 de antrenori, pregătiţi la standarde internaţionale, vor prelua antrenamentele personale şi cele de group fitness. Pentru relaxare, clubul include o zonă cu saună uscată.

    „Succesul enorm al cluburilor din Titan şi din Mega Mall şi cererea mare pentru serviciile noastre ne-au convins de potenţialul zonei. Astfel am hotărât să deschidem World Class Park Lake. Ne bucurăm că misiunea noastră de a îmbunătăţi radical stilul de viaţă al românilor a creat o nevoie puternică pe piaţa locală. Vom răspunde acestei nevoi şi vom continua extinderea reţelei în următoarea periodă”, a declarat Mikael Fredholm, CEO World Class România.

    Clubul va fi integrat în categoria Silver de abonamente şi va derula săptămânal peste 40 de clase de group fitness. De asemenea, clienţii World Class vor putea beneficia de antrenamente personale, alături de antrenori profesionişti.