BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Banca Transilvania, liderul pieţei bancare locale, pariază şi pe agrobusiness

    ♦ Agricultura a urcat pe locul 3 pe podiumul celor mai creditate sectoare, alături de comerţ şi producţie, cele trei domenii adunând la final de 9 luni/2022 peste o cincime din creditele acordate de bancă.

    Comerţul, producţia şi agricultura sunt cele mai creditate sectoare din portofoliul corporate al Băncii Transilvania, soldul cumulat al împrumuturilor acordate pentru cele trei domenii ajungând la sfârşitul primelor 9 luni din 2022 la peste 14,3 mld. lei, în creştere cu circa 27% faţă de nivelul de la final de 2021.

    Volumul finanţărilor acordate de Banca Transilvania cumulat pentru comerţ, producţie şi servicii reprezintă peste 20% (o cincime) din totalul soldului creditelor nete ale băncii înfiinţate în Cluj. Creditele direcţionate de cea mai mare bancă de pe piaţa locală către comerţ au depăşit 7,4 mld. lei în 9 luni/2022, în creştere cu 29,5% faţă de volumul de la finalul lui 2021.

    Pe de altă parte, producţia, al doilea sector ca volum al creditării în portofoliul Băncii Transilvania, a înregistrat o creştere moderată (sub 7%) în 9 luni/2022 comparativ cu nivelul din decembrie 2021, spre 3,9 mld. lei. Banca Transilvania, liderul pieţei bancare locale după active, cu capitalizare bursieră de peste 14 mld. lei, pariază şi pe agrobusiness, agricultura intrând după 9 luni din 2022 în top, pe locul 3, pe podiumul celor mai creditate sectoare. Se observă că în agricultură banca a oferit finanţări de aproape 3 mld. lei, mai mari cu peste 58% faţă de finalul lui 2021, avansul finanţărilor pentru acest sector fiind printre cele mai mari.

    Printre domeniile finanţate mai mult de banca din Cluj, cu volume ale creditării comparabile, de peste 2,3 mld. lei fiecare, se mai numără şi serviciile şi imobiliarele.

    Creditele nete acordate de Banca Transilvania pentru companii au crescut cu aproape 32% în primele 9 luni/2022, faţă de nivelul de la finalul lui 2021, până la 27,2 mld. lei.

     

  • Ministrul Energiei anunţă că se pot depune proiecte pentru obţinerea finanţării pentru investiţii în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice în baterii. Bugetul total al schemei de finanţare trece de 100 mil. euro

    Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a semnat ordinul pentru aprobarea schemei de ajutor de stat privind sprijinirea investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei electrice (baterii).

    “Bugetul total aferent prezentei scheme este echivalentul în lei a sumei de 103,4 mil.euro, compus din 79,6 mil. euro fonduri europene asigurate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă în cadrul PNRR şi 23,8 mil. euro fonduri naţionale prin aplicarea procentului de supracontractare de 30%”, precizează Virgil Popescu pe contul de FB.

    Solicitanţii eligibili sunt microîntreprinderile, întreprinderile mici sau mijlocii (inclusiv întreprinderi nou înfiinţate), cât şi întreprinderile mari constituite în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau constituite în conformitate cu legislaţia specifică din statul membru a cărei naţionalitate o deţin, ale căror proiecte au fost selectate drept câştigătoare în baza procedurii de ofertare concurenţială, care au înscrise în actul constitutiv activităţi privind producerea şi comercializarea de energie electrică, corespunzătoare diviziunii 35: “Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat” din clasificarea codurilor CAEN rev. 2.

    Ajutorul se acordă în lei sub forma rambursării cheltuielilor efectuate şi nu poate depăşi 167.000 euro per MWh de stocare şi 15.000.000 euro pe întreprindere, pe proiect de investiţii.

    Ofertele se pot depune prin platforma electronică dedicată PNRR până în data de 28 decembrie, ora 18.00, iar durata de implementare a proiectului nu trebuie să depăşească data de 31 decembrie 2025.

     

     

     


     

     

  • Ţările în curs de dezvoltare au nevoie anual de 2 trilioane de dolari pentru schimbările climatice

    Banii vor fi necesari pentru ca ţările sărace să poată renunţa la combustibilii fosili, să investească în energie regenerabilă şi în alte tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon şi să facă faţă impactului fenomenelor meteorologice extreme, potrivit unui raport comandat în comun de guvernele britanic şi egiptean şi prezentat la summitul Cop27 al ONU privind clima.

    Valoarea, care ar acoperi nevoile tuturor economiilor în curs de dezvoltare din lume, cu excepţia Chinei, este cu mult mai mari decât orice finanţare pentru climă care a fost oferită până acum pentru a ajuta ţările sărace.

    “Aproximativ jumătate din finanţarea necesară poate să provină din surse locale, din consolidarea finanţelor publice naţionale şi a pieţelor de capital naţionale, inclusiv din exploatarea unor fonduri locale importante pe care băncile naţionale de dezvoltare le pot mobiliza”, se arată în raport.

    Cu toate acestea, finanţarea externă, precum şi Banca Mondială şi alte bănci multilaterale de dezvoltare, trebuie să joace, de asemenea, un rol-cheie.

    Nicholas Stern, economistul specializat în climă care a scris în 2006 o analiză de referinţă a economiei schimbărilor climatice, a fost unul dintre principalii autori ai raportului. Acesta a declarat: “Ţările bogate ar trebui să recunoască faptul că este în interesul lor personal vital, precum şi o chestiune de dreptate, având în vedere impactul grav cauzat de nivelurile lor ridicate de emisii actuale şi trecute, să investească în acţiuni de combatere a schimbărilor climatice în ţările cu pieţe emergente şi în curs de dezvoltare. Cea mai mare parte a creşterii infrastructurii energetice şi a consumului de energie care se preconizează că va avea loc în următorul deceniu se va produce în ţările cu pieţe emergente şi în curs de dezvoltare, iar dacă acestea se blochează în dependenţa de combustibilii fosili şi de emisii, lumea nu va putea evita schimbările climatice periculoase, care vor afecta şi distruge miliarde de vieţi şi mijloace de trai atât în ţările bogate, cât şi în cele sărace.”

    Finanţarea creşterii economice cu emisii reduse de dioxid de carbon în ţările sărace ar contribui la scoaterea a miliarde de oameni din sărăcie, la crearea de locuri de muncă şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

    De asemenea, banii sunt necesari pentru a ajuta ţările sărace să se adapteze la efectele crizei climatice, de exemplu prin construirea unei infrastructuri mai solide şi a unor măsuri de protecţie, cum ar fi diguri şi sisteme de avertizare timpurie.

    Ţările sărace au primit promisiuni încă din 2009 că, până în 2020, vor primi cel puţin 100 de miliarde de dolari pe an pentru a le ajuta să reducă emisiile şi să facă faţă impactului fenomenelor meteorologice extreme. Însă acest obiectiv a fost ratat în repetate rânduri şi este posibil să nu fie îndeplinit până anul viitor.

  • Veşti negre pentru toţi posesorii de maşini din România care voiau să-şi schimbe maşina. Anunţul făcut de AFM

    Programul pentru casarea maşinilor uzate se amână urmând ca sesiunea de lansare să aibă loc în prima parte a anului 2023, conform unui comunicat al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).

    În plus, Administraţia Fondului pentru Mediu intenţionează să simplifice procedurile de accesare a proiectelor finanţate din Fondul pentru mediu prin descentralizarea unor programe, cu ajutorul primăriilor care se vor implica direct în analiza şi implementarea proiectelor, aşa cum este cazul Programului de casare a autovehiculelor uzate

    În acest context, ghidul Programului privind casarea autovehiculelor uzate va suferi modificări, urmând ca sesiunea de lansare să aibă loc în prima parte a anului 2023.

    Perioada şi modalitatea de depunere a cererilor de finanţare, însoţite de documentaţia aferentă, se vor stabili prin dispoziţia preşedintelui AFM.

    Obiectul Programului constă în finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu acordată pentru fiecare autovehicul uzat cu o vechime egală sau mai mare de 15 ani, în schimbul predării spre casare a acestuia.

     

     

  • Ce se ascunde în spatele celei mai controversate tranzacţii a momentului: Băncile care au finanţat achiziţia Twitter a lui Elon Musk s-au îngropat în datorii de 13 mld. dolari, pe care nu pot să le vândă în piaţă că nu le cumpără nimeni

    Băncile care i-au împrumutat 12,7 miliarde de dolari lui Elon Musk pentru preluarea Twitter, în valoare de 44 de miliarde de dolari, se pregătesc să reţină datoria până la începutul anului viitor, în timp ce aşteaptă ca miliardarul să prezinte un plan de afaceri mai clar pe care să îl poată comercializa investitorilor, potrivit a trei persoane care au cunoştinţă de aceste planuri, scrie Financial Times.

    Cu excepţia unei creşteri neaşteptate a pieţelor de credit în acest an, grupul de creditori, condus de Morgan Stanley, Bank of America şi Barclays, a recunoscut că vor rămâne blocaţi să deţină datoria în contabilitate vreme de mai multe luni şi probabil că vor ajunge să suporte pierderi uriaşe din pachetul de finanţare.

    În ultimele săptămâni, băncile au purtat scurte discuţii cu mai mulţi investitori, în timp ce încearcă să evalueze cererea pentru datorie şi reducerile pe care în cele din urmă vor trebui să le ofere pentru a o descărca. Conversaţiile au fost informale şi unii investitori au spus că li s-a dat impresia că tranzacţia nu va ajunge rapid pe piaţă.

    Se pariază că va fi mai uşor să se apeleze la creditori după ce Musk va prezenta o strategie clară pentru Twitter, inclusiv dimensiunea reducerilor de costuri şi estimări pentru performanţa financiară a companiei în 2023 şi 2024.

    Preluarea Twitter de către Musk, în valoare de 44 de miliarde de dolari, s-a încheiat joi, băncile fiind nevoite să-şi ridice ele însele cele 12,7 miliarde de dolari – cu 200 de milioane de dolari mai mult decât cele 12,5 miliarde de dolari pe care au convenit să le împrumute în aprilie.

    Grupul de bănci, care include şi MUFG, BNP Paribas, Mizuho şi Société Générale, nu a încercat să vândă datoria investitorilor instituţionali înainte de încheierea tranzacţiei, aşa cum este obişnuit, având în vedere disputele legale dintre Musk şi Twitter. Ei se confruntă acum cu una dintre cele mai mari finanţări puse vreodată în stand-by.

    Musk a preluat conducerea companiei după ce l-a concediat pe directorul executiv Parag Agrawal şi a ordonat personalului să lucreze non-stop pentru a explora implementarea taxelor lunare pentru conturile Twitter verificate.

    „Cred că Twitter are mult potenţial”, a spus un cumpărător de datorii. „În cazul Twitter şi Elon Musk, există lucruri materiale pe care le poate face pentru a schimba afacerea.”

    Bancherii Twitter speră că o perioadă de stabilitate a pieţei ar putea atenua pierderile din pachetul de finanţare care s-ar putea întinde la 1 miliard de dolari. Dacă pieţele ar deveni mult mai ospitaliere, ar putea alege să încerce să descarce rapid datoria.

  • Elon Musk le-a transmis bancherilor că plănuieşte să încheie achiziţia Twitter până vineri

    Elon Musk a anunţat luni că va încheia achiziţia Twitter Inc. până vineri, în cadrul unei conferinţe video cu bancherii care ajută la finanţarea tranzacţiei, potrivit unor persoane care cunosc problema, scrie Bloomberg.

    Băncile, care oferă finanţare prin datorii de 13 miliarde de dolari, au terminat de întocmit contractul final de credit şi sunt în proces de semnare a documentelor, unul dintre ultimii paşi înainte de a trimite efectiv numerarul către patronul Tesla.

    Acţiunile Twitter au ajuns până la 53,18 USD, aproape de preţul de achiziţie al lui Musk de 54,20 USD.

    Creditorii de pe Wall Street, conduşi de Morgan Stanley, se pregăteau deja în ultimele săptămâni să finanţeze datoria, a raportat anterior Bloomberg. Dar nimic nu este sigur cu Musk, miliardarul care cu doar câteva săptămâni în urmă căuta să renunţe la înţelegere. Aceste ultime evoluţii sugerează că tranzacţia se va încheia, cel mai probabil, până la termenul limită de 28 octombrie stabilit de instanţă.

    Într-o tranzacţie normală de cumpărare, băncile, noul proprietar şi conducerea companiei s-ar reuni cu investitorii pentru a vinde datoria şi a prezenta afacerea. Dar scrisoarea iniţială de angajament pentru datorii prevedea că partea lui Musk va ajuta până la 30 de zile după închidere şi că Musk va participa cel mult două ore la orice întâlnire cu investitorii.

    Băncile se confruntă cu o serie de pierderi de aproximativ 500 de milioane de dolari din tranzacţie — durere care ar fi realizată odată ce datoria este vândută investitorilor instituţionali. Costul mediu al împrumuturilor a crescut în acest an odată cu accelerarea inflaţiei, cu sporirea temerilor legate de recesiune şi cu demararea turbulenţelor geopolitice, cu mult peste rata maximă a dobânzii de 11,75% pe care băncile i-au promis-o lui Musk pentru cea mai riscantă tranşă a datoriei. Obligaţiunile nedorite cu rating Triple-C se tranzacţionează la aproximativ 15,8% în medie, potrivit datelor indicelui Bloomberg.

    Băncile de pe Wall Street au fost deja nevoite să folosească aproximativ 30 de miliarde de dolari din banii lor în acest an pentru a finanţa împrumuturile pentru achiziţii şi cumpărări pe care nu le-au putut transfera investitorilor. Suma s-ar ridica la peste 40 de miliarde de dolari odată ce băncile finanţează acordul Twitter vineri, aşa cum era de aşteptat.

    Preţul total de achiziţie al Twitter este de 44 de miliarde de dolari. Băncile s-au angajat să ofere finanţarea datoriei în aprilie — când apetitul investitorilor pentru activele riscante era mai puternic.

  • (P) PCF Investment Banking asistă Rodbun în procesul de securizare împotriva creşterilor agresive ale ROBOR prin reconversia integrală în euro a creditului sindicalizat în valoare de 340 milioane de lei

    PCF Investment Banking anunţă finalizarea procesului de structurare, negociere şi implementare a primei tranzacţii importante de reconversie valutară integrală din România pentru finanţarea sindicalizată a companiei Rodbun. Cele 340 milioane de lei din creditul iniţial au fost convertite în 70 milioane de euro, reducând semnificativ impactul creşterii accelerate a ROBOR asupra costului finanţării. Datorită acestei tranzacţii, grupul va economisi anual peste 6 milioane de euro, capital ce poate fi reinvestit în activitatea curentă a organizaţiei.

    „În contextul creşterii galopante a indicelui ROBOR, de la 1,8% în aceeaşi perioadă a anului trecut până la peste 8% în prezent, costul de finanţare în lei al companiilor s-a triplat. Astfel, în condiţiile în care cursul valutar lei-euro a rămas relativ constant, am recomandat grupului Rodbun să realizeze un proces de reconversie intergrală a facilităţilor de credit, beneficiind astfel de ecartul de peste 6,5% dintre nivelul EURIBOR şi cel al ROBOR. Ne bucurăm de încrederea pe care ne-au acordat-o încă o dată în contextul acestei tranzacţii unice în România şi sunt convins că vom colabora în continuare îndeaproape pentru dezvoltarea şi consolidarea companiei”, a declarat Mihai Murgu, Partener la PCF Investment Banking.

    PCF lucrează în calitate de consultant financiar exclusiv al Rodbun încă din anul 2017, când a gestionat primul proces de sindicalizare a expunerilor bancare bilaterale operate de grupul agricol. Valoarea finanţării a crescut succesiv și este susținută în prezent de BCR, CEC Bank, Banca Românească, Raiffeisen Bank și Banca Transilvania.

    „Tranzacţia de reconversie valutară, ce generează economii anuale de peste 6 milioane euro, mitighează semnificativ şocurile generate de contextul macroeconomic curent şi ne ajută să ne păstrăm promisiunea de a susţine interesele fermierilor români, o categorie esenţială pentru dezvoltarea economiei naţionale. Parteneriatul cu PCF, precum şi suportul băncilor parte din sindicatul bancar ce finanţează Rodbun, reconfirmă importanţa alianţei strategice între profesionişti pentru construcţia unui business românesc trainic”, a spus Alexandru Iancu, Preşedinte al Grupului Rodbun.

    Rodbun este o companie-integrator de produse şi soluţii în domeniul agricol, având capital integral românesc, înfiinţată în anul 2002. Rodbun înseamnă o echipă de peste 500 de oameni care, cu seriozitate şi profesionalism, le oferă fermierilor români input-uri de cea mai bună calitate, parteneriate solide pentru valorificarea recoltelor, soluţii moderne de consultanţă, sprijin profesional şi finanţare. Grupul deţine una dintre cele mai puternice infrastructuri logistice din piaţa agro, cu centre logistice regionale, depozite zonale şi capacităţi de depozitare cereale.

    Despre PCF

    PCF Investment Banking este un lider local în domeniul serviciilor de finanţări şi investiţii corporative, specializat în furnizarea de soluţii personalizate pentru clienţii noştri, în conformitate cu cerinţele şi specificul pieţei locale.

    PCF Investment Banking oferă servicii complete de finanţare corporativă, M&A (fuziuni şi achiziţii), atragere de investiţii şi structurare de finanţări complexe. Portofoliul de clienţi acoperă un cadru larg de organizaţii din industrii diferite, care activează exclusiv în sectorul privat. Echipa de management a consiliat cu succes peste 100 de clienţi locali şi internaţionali finalizând tranzacţii a căror valoare totală depăşeşte 1.5 miliarde de euro.

    Despre Grupul Rodbun

    Grupul Rodbun este cel mai mare furnizor de inputuri agricole (seminţe, îngrăşăminte) pentru micii fermieri, cu peste 6.400 de clienţi şi o reţea naţională de 40 de magazine agricole şi fito-farmacii, 100 de agenti de vânzări şi peste 1.000 de promotori.

    Grupul operează 9 ferme, în care se produc seminţe şi se testează tehnologii agricole, lucrând o suprafaţă cumulată de 6.600 de hectare şi operând facilităţi logistice agricole complexe, din care fac parte şi silozuri cu o capacitate de depozitare de circa 73.000 de tone.

     

     

  • Soluţiile verzi nu mai apar doar în discuţii, ci sunt parte din ecuaţia finanţărilor bancare. Care sunt cele mai noi tendinţe în domeniu

    Subiectul schimbărilor climatice a fost dezbătut de-a lungul ultimilor ani de principalii actori internaţionali, dar şi de companii şi de zona bancară. Acum, cu cât planurile şi obiectivele Uniunii Europene privind atingerea unei reduceri cu 50% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030 şi o amprentă de carbon zero până în 2050 se apropie, soluţiile verzi nu sunt doar din în ce mai discutate, ci încep să cântărească şi în ecuaţia finanţărilor.

    „Nu putem aştepta până în al 25-lea an, trebuie să începem azi, de fapt trebuia să fi început de ieri. Când realizăm că soluţiile există, trebuie să le punem în fapte. Aici intervine finanţarea. În România estimăm că de acum până în 2030 este o nevoie de 50 – 100 de miliarde de dolari pentru a putea sprijini economia şi actorii economici. Băncile vor juca un rol important şi am explicat în strategia noastră că vrem să fim unul din lideri pentru ESG (Environment, Social, Governance) în România”, a explicat François Bloch, CEO-ul BRD Groupe Société Générale. 

    El a vorbit despre rolul ESG în afacerile viitorului – şi în România – în cadrul Conferinţei Climate Change Summit, organizată recent. Aceasta a reunit o parte dintre principalii actori internaţionali pentru dezbaterea şi prezentarea situaţiei reale în care ne aflăm în termeni de economie verde. CEO-ul BRD a menţionat, de asemenea, că sistemul bancar din România este lichid şi solid, resursele sunt disponibile, iar proiectele încep să fie dezvoltate.

    În acelaşi timp, CEO-ul BRD a mai adăugat că zona bancară începe deja să migreze de la o zonă pur financiară către o zonă orientată spre consiliere. „Desigur, aceasta necesită multă pregătire pentru personalul nostru. Acum trebuie să adăugăm mai multă analiză pe zona ecologică şi impact social şi trebuie să dezvoltăm un nou model. Aceasta este o schimbare majoră privind modul în care băncile acordă credite”, a mai adăugat el. Pe de altă parte, schimbarea majoră din sistemul financiar bancar şi pregătirea companiilor pentru tranziţia către o economie verde, pe lângă crizele şi evoluţiile macroeconomice cu care se confruntă industriile la nivel global, reprezintă o nouă presiune asupra evoluţiei fiecărei ţări, dar mai ales României.

    „În România estimăm că de acum până în 2030 este o nevoie de 50-100 mld. dolari pentru a putea sprijini economia şi actorii economici.”

    François Bloch, CEO-ul BRD Groupe Société Générale

    Anna Akhalkatsi, Country Manager România şi Ungaria în cadrul Băncii Mondiale, a explicat în cadrul Climate Change Summit, cum şi în eventualitatea unei politici a mediului corecte, cu un nivel redus de carbon şi cu o infrastructură climatică rezistentă, în ţările cu venituri mici sau medii va fi nevoie de investiţii de aproximativ 160 de miliarde de dolari sau 4,5% din PIB-ul acestor ţări. „Dacă nu ajungem la o reducere radicală a emisiilor climatul nostru va continua să se destabilizeze.

    Chiar şi cu acţiuni climatice agresive, tot va fi nevoie să ajutăm ţări, societăţi şi comunităţi vulnerabile să se adapteze. Succesul va fi dificil pentru că provocările sunt complexe. Chiar şi cu o politică a mediului corectă, un nivel redus de carbon şi o infrastructură climatică rezistentă, în ţările cu venituri mici sau medii va fi nevoie de investiţii de aproximativ 160 de miliarde de dolari sau 4,5% din PIB-ul din aceste ţări”, a explicat Anna Akhalkatsi. Ea a mai adăugat că în România, seceta şi temperaturile extreme au contribuit la peste 700 de incendii care au distrus pădurile locale, scăzând producţia hidroelectrică, cauzând pierderi în agricultură şi perturbarea rezervelor de apă.

    Este important de conştientizat că aceste catastrofe sunt departe de a fi naturale, iar arderea combustibililor fosili au dus la eliminarea gazelor cu efect de seră în atmosferă la un nivel care nu a mai fost văzut până acum, destabilizând clima. Acest lucru a dus la un context în care ţările dezvoltate au îndurat de opt ori mai multe dezastre naturale în ultimul deceniu decât în anii ‘80. „Problema schimbărilor climatice, lăsată nesupravegheată, poate duce până la 132 milioane de oameni în sărăcie până în 2030. Până în anul 2050, fără acţiuni urgente, schimbările climate ar putea să ducă la migrarea a 216 milioane de oameni din ţările lor. În această eră nouă, aceste dezastre nu mai sunt naturale”, punctează Anna Akhalkatsi.

    Planul Băncii Mondiale este ca pentru perioada 2021-2025 să pună la dispoziţie 35% din investiţiile totale spre activităţi privind climatul, din care cel puţin 50% să se ducă spre eforturile de adaptare, a mai explicat Anna Akhalkatsi. „În primele şase luni din 2022, mai bine de 31,7 mld. dolari au fost furnizaţi de Banca Mondială la nivel global pentru finanţări pe zona schimbărilor climatice. Planul de acţiune al schimbărilor climatice a ajutat Banca Mondială să devină cel mai mare finanţator din această zonă. Pentru a extinde finanţările disponibile, ne concentrăm pe mobilizarea agresivă a capitalului domestic şi privat şi sprijinim eforturile globale pentru a creşte şi sprijini finanţarea concesională. Aceste fonduri vor spori eforturile în proiecte de energie regenerabilă, rezilienţa clădirilor la schimbările climatice, bonduri verzi şi clădiri verzi”, a mai detaliat Anna Akhalkatsi.

    În ceea ce priveşte România, Anna Akhalkatsi a mai spus că multe dintre aceste zone fac parte dintr-o colaborare puternică între grupul Băncii Mondiale şi România. Astfel, Banca Mondială furnizează sprijin României pentru adaptarea la schimbările climatice şi mai ales pentru securitatea apei. „Experţii noştri ajută Ministerul Mediului pentru a gestiona creşterea riscului privind inundaţiile. România are nevoie să-şi crească capacitatea de stocare a apei. Anul acesta, The International Finance Corporation, divizia privată a grupului Băncii Mondiale, a furnizat un împrumut în valoare de 100 de milioane euro Băncii Transilvania pentru a-şi extinde accesul la soluţiile pentru tratarea apei în România. Acesta a fost primul împrumut de genul acesta în Europa Centrală şi de Est”, susţine Anna Akhalkatsi. Estimările Băncii Mondiale, care coincid cu estimările făcute de François Bloch, sunt că nevoia de finanţare în România ar ajunge undeva la 60 de miliarde de euro până în anul 2030. „Deşi o parte din această sumă ar putea fi finanţată din UE şi fonduri publice, nu putem sprijini această tranziţie fără finanţări din sectorul financiar şi cel privat. În prezent, ponderea finanţărilor verzi din portofoliile băncilor este relativ mică, la 3%, însemnând jumătate din media UE. În acelaşi timp, bănci din România sunt supuse la un nivel ridicat de risc climatic. Circa 50% din portofoliile de finanţare sunt alcătuite din companii care sunt vulnerabile riscurilor din schimbările climatice. Bonduri verzi, finanţările verzi, fondurile verzi au pavat drumul ca investitorii să injecteze bani în proiecte sustenabile”, a mai adăugat Anna Akhalkatsi.

     

     

    „În prezent, ponderea finanţărilor verzi din portofoliile băncilor este relativ mică, la 3%, însemnând jumătate din media UE. În acelaşi timp, bănci din România sunt supuse la un nivel ridicat de risc climatic. Circa 50% din portofoliile de finanţări sunt alcătuite din companii care sunt vulnerabile riscurilor din schimbările climatice.”

    Anna Akhalkatsi, Country Manager România & Ungaria, Banca Mondială

    Valoarea finanţărilor de care are România nevoie este semnificativă, planurile sunt mari, timpul este scurt, iar schimbările şi reorientările strategiilor pentru toate industriile bat la uşă, context în care Linda Zeilina, fondator al The International Sustainable Finance Center, a spus în cadrul Climate Change Summit că energia regenerabilă merge mână în mână cu digitalizarea, iar această zonă ar trebui prioritizată. „Cred că ne confruntăm cu două provocări, macro şi micro. În zona macro vedem un număr de ani cu inflaţie mare, o volatilitate politică mare şi incertitudini mari. Acestea sunt lucrurile cu care sistemul financiar nu este de acord, iar investitorii sunt reticenţi în a pune bani în lucruri incerte. Ne confruntăm şi cu o situaţie geopolitică polarizată. Într-un astfel de mediu este crucial să ştim ce vrem să realizăm în următorii trei ani pentru a nu pune în pericol obiectivele pentru anul 2030, respectiv finanţarea tranziţiei sau a transformării. Energia regenerabilă merge mână în mână cu digitalizarea şi eficienţa, deci trebuie prioritizată. De asemenea, trebuie să semnalăm că această zonă a schimbării climatice este o direcţie spre care vrem să ne îndreptăm şi să o avem pe agendă.” 

    Ea a mai explicat că în prezent, există modele de business profitabile, care crează multe emisii de dioxid de carbon, dar în final acest lucru nu înseamnă că nu sunt profitabile. „Acesta este de fapt peisajul. De fapt ar fi nevoie de recompense pentru cei care reuşesc să reducă emisiile de carbon sau care încearcă să o facă. Cheltuielile de capital care se duc într-o direcţie pozitivă ar trebui recompensate. În acelaşi timp, într-un an sau altul va trebui să confruntăm externalităţile negative. Realitatea este că şi în Europa nevoile primare trebuie îndeplinite până a putea discuta despre schimbările climatice. Cred că modul în care ne gândim la sistem se schimbă”, susţine ea.

    „Ne confruntăm şi cu o situaţie geopolitică polarizată. Într-un astfel de mediu este crucial să ştim ce vrem să realizăm în următorii trei ani pentru a nu pune în pericol obiectivele pentru anul 2030, respectiv finanţarea tranziţiei sau a transformării. Energia regenerabilă merge mână în mână cu digitalizarea şi eficienţa, deci trebuie prioritizată.”

    Linda Zeilina Founder, The International Sustainable Finance Center.

    Pentru a avea o imagine de ansamblu mai bună privind efectele schimbărilor climatice şi ce implică acestea mai exact, Kokou Agbo-Bloua, Global Head of Economics, Cross-Asset and Quant Research, Groupe Société Générale, a explicat în cadrul Climate Change Summit că un aspect important este timpul. „Dacă ne uităm la era preindustrială, volumul de emisii de carbon care au ajuns în atmosferă este 2.250 de miliarde de tone. Există un concept denumit buget de carbon. Vorbim de net zero pentru a evita să ajungem la un volum de 3.000 de miliarde de tone de emisii de carbon în atmosferă. Pentru a evita acest lucru mai avem 750 de miliarde de tone de carbon rămaşi. Lumea emite 50 miliarde de tone în fiecare an şi trebuie să reducem această cantitate la jumătate până în 2030, adică în 6-7 ani de acum încolo”, susţine Kokou Agbo-Bloua.

    Reprezentantul departamentului de cercetare din cadrul BRD Groupe Societe Generale a venit şi cu un exemplu. „Pentru a pune acest lucru în perspectivă, în 2020, când lumea era în hibernare, emisiile de carbon au scăzut cu 2,5 miliarde de tone de dioxid de carbon, adică 5%. Ce trebuie să facem în următorii 6 ani este să reducem emisiile cu 3,5 miliarde de tone. Guvernele şi băncile centrale au cheltuit 25.000 de miliarde de dolari pentru a ţine economiile în viaţă. Cu alte cuvinte, în 2030 ne trebuie aproape două pandemii de COVID în fiecare an, una peste alta, pentru a ajunge la nivelul din Acordul de la Paris. Provocarea nu este numai financiară, ci şi legat de ce este posibil din perspectiva legilor fizicii. Trebuie de fapt să decarbonizăm şi cererea”, a mai detaliat Kokou Agbo-Bloua.

    El a mai adăugat că, istoric vorbind, problema pleacă şi de la populaţia lumii, care a crescut de la 1 miliard, la 8 miliarde, iar în următorii ani, până în 2050 se va duce la 10 miliarde de oameni. „Dacă reducem intensitatea emisiilor cu 50%, dar ai de două ori mai mulţi oameni din perspectiva consumului, te întorci de unde ai plecat. Lumea finanţării are un rol, dar este clar că este o problemă socială. Ce poate fi făcut este conştientizarea, care se face deja, iar a doua ar fi o combinaţie între reglementări şi comportament social. De exemplu, când am avut pandemia, nu am creat stimulente pentru ca oamenii să poarte măşti. Am spus că trebuie să poarte măşti şi să stea acasă pentru binele colectiv. Cred că vor fi companii care vor necesita o colaborare colectivă”, explică Kokou Agbo-Bloua.

    El consideră că băncile vor gândi foarte atent privind ce proiecte vor finanţa, iar în viitor, vor fi industrii care vor supravieţui datorită abilităţii de a fi profitabile chiar şi cu taxele asociate emisiilor de carbon care vor veni în anii următori. „Preţul emisiilor de carbon va fi luat în lanţul de distribuţie, ceea ce ar însemna mai puţină globalizare. În acelaşi timp, există fenomenul de greenflation, care este o periodă tranzitorie în care com vedea preţuri mai mari legate de tranziţia economiei. De exemplu, companiile legate de combustibilii fosili, firme de care avem nevoie pentru a construi panourile solare sau sursele noi de energie, vor trebui să facă mai puţine investiţii pentru că au o amprentă de carbon foarte puternică. Astfel, vor ridica preţul pentru comodităţile de care avem neovie”, explică Kokou Agbo-Bloua. El este de părere că băncile pot atenua acel stres, dar şi băncile centrale vor avea un rol de jucat. Kokou Agbo-Bloua a mai adăugat că va fi un mediu în care nu orice companie va putea să supravieţuiască din cauza scumpirilor, dar acel mediu va fi mai sustenabil.

     

    „Băncile vor gândi foarte atent privind ce proiecte vor finanţa, iar în viitor, vor fi industrii care vor supravieţui, pentru că au abilitatea de a fi profitabile chiar şi cu taxele asociate emisiilor de carbon care vor veni în anii următori.”

    Kokou Agbo-Bloua, Global Head of Economics, Cross-Asset and Quant Research, Groupe Société Générale

  • Câciu: România obţine aproape 1,4 miliarde euro pentru proiecte de independenţă energetică

    România obţine aproape 1,4 miliarde euro pentru proiecte de independenţă energetică şi combaterea sărăciei energetice, după adoptarea propunerii RepowerEU în Consiliul Ecofin, anunţă ministrul Finanţelor Adrian Câciu. 

    Miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană au ajuns la un Acord general pe iniţiativa REPowerEU în timpul reuniunii Consiliului Afaceri Economice şi Financiare desfăşurată marţi, 4 octombrie, la Luxembourg.

    ”Adoptarea în Consiliul ECOFIN a propunerii REPowerEU demonstrează ce înseamnă, de fapt, solidaritatea UE şi reacţia rapidă, fermă şi coordonată la crizele suprapuse cu care ne confruntăm. România va fi a şasea beneficiară din UE a noilor fonduri alocate prin RepowerEU, cu o anvelopă de aproximativ 1,4 miliarde euro. Fondurile vor fi asigurate din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente Fondului de Inovare (75%) şi din devansarea licitării certificatelor ETS alocate naţional aferente perioadei 2027-2030 (25%). În timpul negocierilor, suma obţinută de România practic s-a dublat, faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene din luna mai anul acesta, când alocarea era de aproximativ 720 de milioane de euro. În plus, prin Regulamentul aprobat astăzi în Consiliul Ecofin este acceptată o propunere susţinută şi de ţara noastră referitoare la posibilitatea includerii în noul capitol RepowerEU a unor măsuri privind independenţa energetică din PNRR iniţial, în condiţiile recalculării anvelopei de granturi din alocarea iniţială a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Regulamentul oferă, de asemenea, şi posibilitatea combaterii sărăciei energetice prin finanţarea unor scheme de ajutor pentru categoriile defavorizate. În acelaşi timp, se prevede posibilitatea acordării unor prefinanţări pentru statele membre care solicită acest lucru, în marja unui plafon de 1 miliard de euro pentru toate statele UE. Am speranţa că votul de astăzi din Consiliul Ecofin va accelera adoptarea Regulamentului privind RepowerEU şi în Parlamentul European, astfel încât să ne permită mai multe investiţii care să conducă la creşterea independenţei energetice şi la combaterea sărăciei energetice. În acelaşi timp, adoptarea RepowerEU va facilita şi actualizarea rapidă a Planurilor de Redresare şi Rezilienţă” , a spus Adrian Câciu.

    Impactul economic şi financiar al agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, cel de-al doilea raport de evaluare privind implementarea RRF, pregătirea reuniunii miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din G20 şi a reuniunii anuale a FMI, concluziile Consiliului privind finanţarea combaterii schimbărilor climatice în vederea celei de-a 27-a Conferinţe a părţilor a ONU privind schimbările climatice (COP 27), care va avea loc la Sharm El-Sheikh în perioada 6-18 noiembrie 2022 şi rolul fiscal şi non-fiscal al vămilor UE sunt temele care au completat agenda reuniunii Ecofin.

  • Cultura de goji, un fruct cunoscut în Tibet şi China, este eligibilă pentru finanţarea prin fonduri europene din 2023. Costul standard al unei culturi superintensive este de 8.000 euro/hectar

    ♦ Valoarea sprijinului public nerambursabil pentru înfiinţare va fi de maximum 15 mil. euro/proiect, conform datelor din ultima versiune a Planului Naţional Strategic 2023 – 2027.

    Românii manifestă un interes tot mai crescut pentru cultura de goji, fruct de pădure de culoare roşiatică originar din Asia – China fiind principala ţară unde se cultivă pentru consum -, spune Adrian Nicolae, producătorul de fructe goji sub brandul Goji Bio Braşov, cu o experienţă de zece ani pe piaţă. Astfel, începând din 2023, prin noul Plan Naţional Strategic 2023 – 2027 cultura este eligibilă pentru finanţarea prin fonduri europene, iar costul standard al unei culturi superintensive este de circa 8.000 euro/hectar, potrivit calculelor ZF făcute  pe baza datelor din ultima versiune a Planului Naţional Strategic 2023 – 2027.

    „Cei interesaţi de cultura de goji pot aplica pentru o finanţare prin fonduri europene pe submăsura 4.1a – Investiţii în exploataţii pomicole. Aceştia pot înfiinţa plantaţii profesionale de goji sau pot extinde o cultură existentă şi pot achiziţiona echipamente şi utilaje. Încă de acum 3 ani, fructul de goji a devenit autohton prin omolo­garea a două soiuri, iar această oportunitate este formidabilă pentru cei interesaţi“, consideră Adrian Nicolae.

    El este de profesie economist şi deţine o afacere integrată cu fructe goji – pepinieră şi plantaţie – din 2012, în comuna Augustin, situată la 50 de kilometri de Braşov. În 2019, el a investit aproximativ 100.000 de euro în cea de-a doua plantaţie-pepinieră de goji, situată în localitatea Codlea din acelaşi judeţ. Plantaţia se întinde pe 2,5 hectare, iar pepiniera se întinde pe 1,2 hectare. Ulterior a omologat două soiuri de goji ca fiind româneşti după ce au fost adaptate.

    Cultura de goji a devenit tentantă pentru fermierii români în ultimii cinci ani, numărul total al producătorilor trecând pragul de 1.000, potrivit lui Adrian Nicolae.

    „Interesul tot mai crescut pentru această cultură împreună cu oportunitatea de a investi pot stabili poziţia ţării noastre ca important producător de goji românesc în relaţia cu cumpărătorii externi“, afirmă Adrian Nicolae.

    Investiţiile prin Programul sectorial din sectorul apicol sunt împărţite în două categorii.

    Astfel, valoarea sprijinului public nerambursabil pentru proiectele de investiţii de modernizare a culturilor va fi de maximum 3 mil. euro/proiect, iar valoarea sprijinului public nerambursabil pentru proiectele de investiţii de înfiinţare va fi de maximum 15 mil. euro/proiect, conform datelor din ultima variantă a Planului Naţional Strategic.