Tag: fata

  • Banii ieftini încep să doară: tinerii nu fac faţă creşterii chiriilor şi cer naţionalizarea marilor investitori imobiliari şi stoparea creşterii preţurilor apartamentelor

    Conform unui studiu al brokerului imobiliar Knight Frank, citat de The Wall Street Journal, cel mai mare ziar de business din lume, în 32 de oraşe din întreaga lume preţul caselor a crescut cu 24% în ultimii cinci ani, în timp ce venitul real a crescut cu numai 8%.
    Banii ieftini, cu dobânzi aproape de zero, dacă nu chiar cu minus, se plimbă liberi prin întreaga lume în căutare de plasamente care ar putea să le aducă dobânzi mai mari ca la bancă. Investiţiile în real estate au devenit un plasament mult mai rentabil decât câştigul obţinut din chirie sau din creşterea preţului caselor, fiind de câteva ori mai mare decât ţinerea banilor într-un depozit bancar sau în titluri de stat.
    Din acest motiv, preţul apartamentelor în marile oraşe a luat-o razna, iar noile generaţii sunt acum în stradă.
    În Berlin, un avocat al chiriaşilor strânge semnături pentru un referendum prin care primăria capitalei Germaniei să aibă posibilitatea de a naţionaliza investitorii care deţin mai mult de 3.000 de apartamente.
    În ianuarie, primarul Berlinului, Michael Muller, un social – democrat, a propus achiziţia a 50.000 de apartamente de la investitorii privaţi de pe piaţă, în timp ce partidul său a cerut îngheţarea chiriilor pentru următorii cinci ani.
    În Berlin, în semestrul II din 2018 chiriile au crescut cu 9%, conform unor date ale firmei de brokeraj JLL, citate de The Wall Street Journal.
    Salariile în Germania nu au crescut cu mai mult de 3% într-un an.
    Berlinul, Londra, New Yorkul, Chicago şi multe alte metropole au devenit insuportabil de scumpe din punctul de vedere al costurilor locuinţelor.
    Acest lucru începe să frigă foarte tare, iar noile generaţii sunt deja în stradă, cerând stoparea creşterii preţurilor, îngheţarea chiriilor şi chiar naţionalizarea celor care controlează mii şi sute de mii de apartamente. De asemenea, se propune schimbarea regulilor de construcţie în sensul acceptării unor suprafeţe mai mici pentru apartamente sau eliberarea unor suprafeţe unde să poată fi construite locuinţe mult mai rapid, pentru a se satisface cererea.
    Constructorii vorbesc de introducerea altor metode de asamblare a apartamentelor, de tip lego, pentru a opri furia mulţimilor.
    Nicio creştere salarială oferită clasei mijlocii nu va putea face faţă creşterii preţurilor apartamentelor şi ale chiriilor în marile oraşe.
    Capitalismul doare, iar lumea cere măsuri socialiste pentru a face capitalismul mai suportabil.
    În România, programul Prima casă, care a apărut la începutul crizei, a stopat declinul pieţei imobiliare, scăderea preţului apartamentelor cel puţin în principalele oraşe şi a salvat portofoliul imobiliar al băncilor.
    Peste 80% din creditele imobiliare date de bănci au fost Prima casă, ceea ce a făcut ca preţul apartamentelor să crească mult mai încet după căderea de la începutul crizei.
    Fără să vrea, România a găsit o formă prin care preţul apartamentelor a crescut mai puţin, într-un timp atât de rapid.
    În schimb, preţul chiriilor – fiind pe o piaţă liberă – a crescut accelerat, pentru că cei care s-au ferit să-şi cumpere apartamente după 2010 încoace au plusat la închirierea apartamentelor. Bucureştiul fiind o piaţă mult mai mare, cu multe proiecte, nu a consemnat o creştere atât de accelerată a chiriilor faţă de Cluj, o piaţă care a devenit mai scumpă decât Capitala.
    Problema este că aceste creşteri ale preţului apartamentelor – ce puteai lua acum 3-4 ani cu 55.000-60.000 de euro poţi să cumperi acum cu 75.000-85.000 de euro – pot fi suportate şi plătite doar de cei din industria IT, unde creşterile salariale cât şi salariul în sine pot ţine pasul.
    Pentru celelalte categorii profesionale posibilitatea achiziţiei unui apartament este limitată. Chiar şi creşterea chiriilor începe să doară, mai ales că România nu are o lege care să protejeze chiriaşul.
    Dacă în Europa de Vest poţi să stai cu chirie decenii întregi, în România poţi să mori cu contractul de închiriere în mână, pentru că proprietarul, dacă vrea să te scoată din casa lui, te poate scoate în orice moment.
    În mod cert, şi în marile oraşe din România – Bucureşti, Cluj, Timişoara – vom vedea peste câţiva ani proteste, pentru că preţul apartamentelor şi preţul chiriilor vor fi greu de suportat.
    Perioada banilor ieftini, care înseamnă şi dobânzi bancare extrem de mici, va mai ţine cel puţin un deceniu, perioadă în care se vor căuta plasamente unde se pot obţine randamente mai ridicate. Şi cum achiziţia unui apartament şi darea lui în chirie sunt extrem de simple, vom vedea creşteri ale preţului apartamentelor şi ale chiriilor.
    Dacă programul Prima casă se va pierde pe drum, vom vedea cum noile generaţii se vor apropia mai greu de apartamente, ceea ce îi va determina să iasă în stradă.
    Pentru a ţine tinerii în ţară sau pentru a-i atrage într-un oraş, preţul apartamentelor şi chiria trebuie să fie suportabile.

  • Veşti bune pentru consumatori: Proiectul de lege care ar putea schimba total faţa comerţului

    Propunerea legislative cu numărul B71/2019, depus la Senat pe 5 martie, prin care se vrea oferirea unei noi facilităţi consumatorilor pentru perioada în care produsele aflate în garanţie se află în service pentru a fi reparate ca urmare a unei defecţiuni.
     
    Propunere legislativă pentru completarea art.22 din Legea nr.449/2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora prevede introducerea unui nou alineat, în cadrul prezentei lege, care va avea următorul cuprins:
     
    “Pentru produsele de folosinţă îndelungată defectate în termenul de garanţie legală, prentru care unitatea de service a constatat că pot fi reparate, vânzătorul are obligaţia de a pune la dispoziţia consumatorului, în mod gratuit, pre perioada aducerii produsului în stare de utilizare normală, un produs cu caracteristici similare”, conform proiectului depus la Senat.
     
  • După Digi, şi Telekom măreşte preţurile: suntem nevoiţi să majorăm tarifele pentru a face faţă creşterii costurilor

    Preţul pentru fiecare serviciu fix (voce fixă, internet, TV) şi pentru fiecare abonament mobil, pentru clienţii rezidenţiali, va fi majorat cu 0,42 euro, TVA inclus, (0,35 euro, fără TVA), adică aproximativ 2 lei, începând cu 15 aprilie 2019. Această majorare nu se aplică opţiunilor de televiziune, ratelor la telefoane sau chiriilor de echipamente fixe.

    Clienţii business vor primi o notificare scrisă în care sunt anunţaţi, de asemenea, de schimbări aferente contractelor.

    La sfârşitul anului 2018, Telekom Romania a atins pragul comercial de 200.000 de clienţi pentru portofoliul Freedom şi a investit 200.000 de euro în susţinerea a 10 companii româneşti care au schimbat regulile în industriile în care activează.

  • Poate face faţă o bancă mai mică taxei bancare? Idea::Bank are o rentabilitate a activelor sub nivelul taxei pentru bănci, de 0,5%

    „Sper ca, până la urmă, raţiunea să învingă în toată această situaţie (respectiv introducerea taxei pe activele băncilor prin OUG nr. 114/2018 – n.red.). Ca întreg sistemul, suntem la fel de afectaţi. Rentabilitatea activelor în cazul nostru este sub nivelul prognozat de taxe, dar zic că, până la urmă, vom găsi o soluţie, nu numai noi ca bancă, dar toată societatea şi la nivel guvernamental se vor lua soluţii care să nu ducă la astfel de situaţii (falimente ale unor bănci mai mici – n.red.)”, a declarat, marţi, Mioara Popescu, preşedintele executiv al Idea::Bank, în cadrul unui eveniment al băncii la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
     
    Idea::Bank avea active în valoare de 2,1 miliarde de lei, la finele anului trecut, fiind pe locul 22 în topul celor 34 de bănci din România.
     
  • Faţă în faţă cu senatorii

    „Dacă ROBOR a fost manipulat? Răspunsul este «Nu». ROBOR poate fi stabilit doar între bănci, dar nu este o înţelegere de tip cartelar. ROBOR-ul se plimbă doar între 1,5% şi 3,5%, deoarece rata de politică monetară este de 2,5%, iar coridorul simetric este de plus/minus 1% faţă de aceasta. Dacă se plimbă mai sus sau mai jos, se opreşte orice tendinţă de cartelizare şi se absoarbe tendinţa de lichiditate în exces. Probabilitatea să existe o manipulare este mică sau inexistentă” Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

  • PSD, în fierbere. Firea vrea o confruntare faţă în faţă cu Liviu Dragnea: Să nu se mai ascundă după Olguţa, Codrin, Doiniţa

    “Il invit pe Dl Dragnea la o dezbatere publica, cu cifrele si dovezile pe fata, la orice televiziune doreste, oricat de prietenoasa cu el. Sa vada o tara intreaga cine minte si cine spune adevarul. A taiat aproape 25% din bugetul Primariei Capitalei (180 milioane de euro) si spune senin ca bucurestenii nu vor fi afectati, pentru ca a suplimentat repartitia de bani la sectoare.

    O mare manipulare! Dl Dragnea se face ca nu stie ca Primaria Capitalei si cele 6 primarii de sector au prin lege atributii diferite si, deci, facturi de platit diferite. Primaria Capitalei plateste pentru toti locuitorii din Bucuresti : subventia si investitiile pentru transportul public in comun, subventia si investitiile pentru termoficarea distrusa in 30 de ani de subfinantare,dotarile si functionarea celor 20 de mari spitale, iluminatul public, consolidarea blocurilor cu bulina rosie, marile lucrari de infrastructura : poduri, pasaje, supralargiri, marile parcuri, cele 15 teatre etc.”, a scris Gabriela Firea, pe Facebook.
     
    Primarul general al Capitalei îl acuză pe Liviu Dragnea că falimentează, prin legea bugetului, Capitala.
     
    “Ceea ce face acum Dl Dragnea prin Legea Bugetului este falimentul Capitalei Romaniei dintr-un singur motiv : sa se razbune pe mine, pentru ca am avut curajul sa-i spun ca izoleaza tara si distruge echipa politica. Dovedeste ca ii uraste pe bucuresteni, pentru ca ei vor avea cu 25% mai putine servicii publice, daca Bugetul va fi votat in forma actuala de Parlament.
     
    Le garantez locuitorilor din Bucuresti, cu sau fara buletin de Capitala, ca voi lupta cu aceasta monstruozitate de buget, si ne vom adresa tuturor forurilor interne si externe.
     
  • Culmea tupeului : Un vasluian care locuieste într-o casă pusă la dispoziţie de Primărie cazurilor sociale, a sunat la 112 pentru a cere să îi fie curăţată zăpada din faţa porţii, deoarece nu poate ieşi cu maşina

    Reprezentanţii ISU Vaslui au declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că la 112 a sunat un cetăţean care locuieşte în suburbia Rediu pentru a cere să îi fie deszăpezit în faţa porţii, deoarece nu reuşeşte să iasă cu maşina din curte.
     
    „În momentul în care oraşul Vaslui era sub cod galben de ninsori, iar în municipiu zăpada ajunsese aproape la 30 de centimetri, o persoană din suburbia Rediu a muncipiului Vaslui a sunat prin 112 la ISU că nu poate ieşi din curte cu maşina. Dumnealui a spus că în ziua respectivă a trecut maşina de deszăpezit pe drumul principal, pe DN 2F, şi o parte din zăpada de pe lamă i s-a pus în poartă şi nu poate ieşi. Colegul din dispecerat l-a întrebat ce urgenţă are: dacă e bolnav, dacă e cineva bolnav acasă, dacă i-a luat foc sau alte situaţii de urgenţă”, a spus George Onofreiasa, de la ISU Vaslui.
     
  • Ţara care a revoluţionat trasportul. Cum arată şi cu ce viteză circulă cele mai rapide trenuri din lume

    Trenurile de mare viteză au ajuns să circule, astăzi, cu viteze de până la 350 de kilometri pe oră.
     
    Costul unui bilet este similar cu cel al unui bilet de avion, iar durata drumului este de asemenea similară (acest fapt este explicabil prin lipsa controalelor, a timpului de îmbarcare etc.)
     
    În urmă cu câteva decenii, situaţia era cu totul alta, pe măsură ce tot mai puţini călători alegeau trenurile. Totul s-a schimbat însă atunci când Japonia a introdus aşa-numitele trenuri-glonţ.
     
    La finalul anilor ’50, Japonia cunoştea o perioadă de creştere economică. Zona dintre Tokyo şi Osaka devenise extrem de importantă pentru industrie, iar linia ferată care lega cele două oraşe devenise insuficientă.
     
    Guvernul a decis formarea unei echipe care să caute soluţii. Shinji Sogo şi Hideo Shima au reuşit, în ciuda reticenţei afişate de majoritatea oficialilor, să impună proiectul unei linii de mare viteză. Construcţia a început în 1959, cu Shima la conducerea şantierului.
     
    Linia de 515 kilometri a impus construcţia a 67 de tuneluri şi peste 3.000 de poduri.
     
    Inaugurarea a avut loc în 1964, înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice din acel an. Shinji Sogo şi Hideo Shima nu au fost invitaţi, cei doi demisionând cu an mai devreme din cauza dublării bugetului prezentat iniţial, de la 1,8 miliarde de dolari la 3,6 miliarde de dolari.
     
    Linia a fost un succes, devenind un simbol al prosperităţii şi capacităţii tehnologice a Japoniei.
     
    Astăzi, peste 300 de trenuri de mare viteză tranzitează zilnic linia dintre Tokyo şi Osaka, iar durata a ajuns la doar 2 ore şi jumătate (la inaugurarea din 1964, drumul dura 4 ore).
     
    Urmând exemplul Japoniei, ţări precum Franţa, Germania sau China au dezvoltat propriul sistem de căi ferate ultrarapide. La finalul lui 2018, lungimea totală a căilor ferate de viteză existente în lume a ajuns la peste 46.000 de kilometri, jumătate fiind doar în China.
  • Cine este mai puternic: produsul sau brandul?

    Şi aceasta este problema României în business.
    Companiile româneşti, antreprenorii români, au creat produse, au creat servicii, dar au uitat sau nu au mai apucat să creeze şi un brand.
    Suntem mulţumiţi când vedem Made in Romania, dar brandul s-ar putea să nu fie românesc.
    Coca-Cola este poate cel mai bun exemplu de marketing al lumii. Produsul în sine este simplu: apă, zahăr, sirop, sifon. O banală reţetă care însă este prezentată  drept cea mai secretă reţetă a lumii.
    Toată lumea a copiat produsul, conţinutul, dar nu a reuşit să copieze brandul, povestea şi marketingul Coca-Cola.
    La fel este şi în cazul Pepsi-Cola.
    Ikea nu a făcut şi nici nu face mare lucru; vinde nişte mese, nişte scânduri, nişte rafturi la pachet. Produsul este şi made in Romania, dar brandul este Ikea.
    iPhone-ul este unul singur, chiar dacă este produs în China.
    Nu mai are nicio importanţă unde este produs pantoful de sport, atâta timp cât brandul este Adidas sau Nike.
    Americanii au dat producţia produselor Nike ţărilor asiatice, păstrând brandul, marketingul, diviziile de cercetare şi inovare.
    La fel fac toate marile companii ale lumii.
    Cele mai multe îşi fabrică  produsele în altă parte decât în ţara de origine, dar după schiţele, mostrele, reţetele lor.
    În România sunt centre de servicii care discută cu clienţi internaţionali fără ca beneficiarii serviciilor să ştie că vorbesc cu cineva dintr-un birou din Pipera. Clientul a sunat la call center-ul unei companii, al unui brand, şi nici nu are importanţă cine livrează produsul.
    Pentru că nu au avut timp să-şi creeze brandul, să lucreze la partea de cercetare şi dezvoltare a produselor şi serviciilor oferite, companiile româneşti şi antreprenorii români s-au trezit acum că au nevoie de un brand care le aduce o valoare adăugată mai mare.
    Un brand puternic dublează valoarea unei companii şi atrage angajaţii, au spus speakerii prezenţi la proiectul ZF Branduri româneşti, organizat împreună cu Raiffeisen Bank.
    Dacă ai un brand cunoscut, consumatorul îţi solicită produsele, spune Levente Szell, directorul general al Agroserv.
    Cosmin Moldovan, directorul general al Carmangeriei Moldovan, spune: „Când am deschis firma în anul 1993, am ales un nume care era greu de reţinut, iar după 15 ani am făcut rebranding şi am ales să schimbăm numele în Carmangeria Moldovan. Anul acesta ne vom preocupa să ne creăm un brand de bun angajator”.
    Acest număr din Business Magazin este dedicat companiilor care au vrut să-şi prezinte o inovaţie.
    Nu avem pretenţia că sunt cele mai importante inovaţii din România. Nici pe departe, dar vrem să spunem că este un început în demersul nostru de a convinge companiile să-şi prezinte inovaţiile, să le explice, să arate rezultatele obţinute pentru a oferi un exemplu pentru piaţă.
    Lăptăria cu Caimac nu face ceva deosebit, adică vinde lapte. Dar nu orice fel de lapte, şi nu în orice fel de ambalaj.
    Orice schimbare într-un produs sau un serviciu poate fi considerată o inovaţie.
    Berea la PET s-a inventat în România la Bere Mureş, atunci când compania era pusă cu spatele la zid.
    Inovaţia este în faţa noastră, iar sărăcia şi nevoile te fac să fii mai creativ pentru a încerca să ieşi în evidenţă cu bani mai puţini.
    Nimeni nu are banii companiei Coca-Cola, dar oricine poate să facă un suc din anumite plante care să prindă teren şi în final un produs care să fie cumpărat chiar de către Coca-Cola.
    România este considerată o ţară cu ingineri buni, dar care au nevoie să fie puşi într-un sistem care să le permită utilizarea minţii în crearea de produse şi servicii care să aibă utilitate în piaţă.
    Acum 20 de ani, a început un prim val de call centere, a urmat un val de centre de servicii, iar acum urmează un val de centre de cercetare şi dezvoltare.
    Pe baza experienţei câştigate aici, mă aştept ca inginerii şi cercetătorii români să creeze produse şi servicii inovatoare, întâi Made in Romania şi apoi ca brand.
    Companiile româneşti şi-au dedicat ultimii 20 de ani creării companiei şi realizării unui produs sau serviciu.
    Următorii 20 de ani vor fi pentru crearea unui brand, pentru inovare şi cercetare, asta dacă nu vor să iasă din piaţă.
    Şi revin la întrebarea din titlu. Cine este mai puternic: produsul sau brandul? Cine face mai mulţi bani?

  • Noutăţi despre starea de sănătate a lui Michael Schumacher: Am stat în faţa lui, l-am ţinut de mâini şi l-am privit. S-a mai împlinit la faţă

    Ex-pilotul german a fost în comă, a suportat mai multe operaţii şi acum este sub supravegherea specialiştilor neurologi. La domiciliul lui Schumacher, familia a amenajat o adevărată unitate medicală, tratamentul costând peste 130.000 de euro săptămânal.

    “Am stat în faţa lui, l-am ţinut de mâini şi l-am privit. S-a mai împlinit la faţă. Simte că e înconjurat de oameni care-l iubesc, care ţin la el şi care slavă Domnului ţin curioşii departe. În rugăciunile mele îl includ mereu pe Michael Schumacher şi pe familia sa”, a spus Georg Ganswein, conform presei internaţionale.
     
    Recent, Sabine Kehm, managerul lui Schumacher, a explicat de ce fanii pilotului nu primesc prea multe informaţii despre starea sa de sănătate.
     
    Schumacher s-a lovit la cap în decembrie 2013, când era la schi în Elveţia. De atunci nu s-au mai aflat detalii importante despre starea sa, familia limitânu-se la comentarii oficiale generale.