BusinessMagazin

Tag: familie

  • Leadership la feminin

    Cariera Anei Maria Mihăescu a început în domeniul asigurărilor şi a continuat în anii ‘90 în sectorul bancar, unde a urcat treptele ierarhiei până pe poziţii de top management. După o scurtă perioadă petrecută la BRD, Ana Maria Mihăescu a ajuns la EximBank. Ulterior, timp de circa două decenii a condus misiunea în România a International Finance Corporation (IFC), o entitate care face parte din grupul Băncii Mondiale şi este cel mai mare finanţator al sectorului privat în ţările emergente. Din 2011 a fost promovată, ajungând să decidă soarta proiectelor IFC din mai multe ţări europene, respectiv Moldova, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia, inclusiv România. După mulţi ani, în 2017 a plecat de la IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, pensionându-se.
    Fostul regional manager al IFC nu a ieşit însă din peisajul corporatist, ci este de doi ani membru independent în consiliul de supraveghere al Raiffeisen Bank, fiind prezentă şi în boardul altor companii. Şi se ocupă de oameni pe care-i „mentorează”, dându-le sfaturi, şi pe care i-a îndrumat timp de mai mulţi ani.
    A absolvit în 1980 Academia de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. Ana Maria Mihăescu povesteşte că încă din timpul facultăţii a rămas într-un grup de prieteni cu care se întâlneşte şi acum cel puţin o dată pe lună, având şi acum idei de împărtăşit.
    Toată lumea ştie că în spatele oricărui bărbat de succes stă o femeie puternică, dar în spatele fiecărei femei de succes se află un grup de prieteni – principiu validat şi de experienţa personală a Anei Maria Mihăescu, după cum a recunoscut ea recent în cadrul unui eveniment organizat de CFA România.
    Foarte important şi util este să ai prieteni foarte buni, spune Ana Maria Mihăescu şi să trăieşti cu bucurie. „Trăieşte cu bucurie. Acesta este cel mai important lucru. Dar şi nişte prieteni foarte buni vă trebuie. Şi încercaţi să aveţi acest tip de verificări şi de calibrări/echilibrări cu propriile grupuri din care faceţi parte, însă asiguraţi-vă că există unele grupuri/persoane suficient de puternice pentru a vă provoca din când în când.”
    Încrederea în sine şi grija faţă de ceilalţi, sunt principalele caracteristici apreciate de Ana Maria Mihăescu la o fiinţă umană.
    La nivel mondial, pierderea valorilor comunităţii şi a spiritului comunităţii reprezintă o îngrijorare foarte mare, spune Mihăescu.
    Despre job, Ana Maria Mihăescu aduce în discuţie importanţa de a munci cu bucurie. „Cred că este important ca, atunci când cineva merge să lucreze, să meargă cu bucurie. Dacă nu vii cu bucurie în fiecare zi la munca ta, înseamnă că într-adevăr trebuie să încetezi să faci în continuare această muncă, deoarece ceva nu este în regulă în mediul tău şi trebuie modificat. În caz contrar, corpul tău va fi afectat negativ, iar la final vei suporta costurile.”
    Pe la începutul carierei, Ana Maria Mihăescu povesteşte că nu a făcut compromisul de a face politică pentru a putea să fie şefa unei bănci de stat: „Cred că ar fi fost foarte dificil să fac un compromis atât de mare doar pentru a păstra o anumită poziţie în viaţa mea profesională”.
    Cea mai mare parte parte din cariera Anei Maria Mihăescu s-a derulat la IFC, unul dintre acele sisteme corporatiste, care de multe ori sunt complexe. Spune că la un moment dat a decis să nu mai muncească în weekend, să nu-şi mai citească mailurile, transmiţând această dorinţă/decizie superiorilor şi riscând promovarea din acel an. „Am trimis un mail superiorului în care am spus că din acest moment «nu îmi mai citesc e-mailurile în weekend decât dacă este ceva foarte important. Dacă nu văd un SMS pe telefon, nu îmi deschid e-mailurile de vineri seara până luni dimineaţa. Nu văd de ce ar trebui să-mi sacrific din timpul pentru familie şi din timpul în care organismul meu trebuie să se recupereze».” În cele din urmă acest lucru s-a generalizat şi la nivelul organizaţiei. În consecinţă, după o perioadă Ana Maria Mihăescu a fost desemnată responsabilă pentru Departamentul de Diversitate şi Incluziune al instituţiei financiare internaţionale, „ceea ce a fost mai dificil decât realizarea unui plan de investiţii de succes”.
    Unul dintre sfaturile Anei Maria Mihăescu este ca atunci când simţi că ai dreptate, să ai curaj şi să-ţi foloseşti vocea în mod politicos. „Este bine să-ţi asculţi corpul. Mi-am dat seama că dacă nu mă protejez şi dacă nu-mi protejez colegii într-un mediu atât de competitiv, într-un fel mă pedepseşti pe mine însămi şi rezultatele corporaţiei sunt mai mici. Deci este întotdeauna o întrebare dacă accepţi recompense sau provocări.”
    Pe parcursul carierei nu au lipsit situaţiile în care a fost dezamăgită de oameni, dar a găsit portiţa de ieşire. „Condiţia este să o puteţi lua foarte profesional şi nu foarte personal şi să credeţi în ceea ce spuneţi. Contează şi în ce măsură puteţi accepta anumite compromisuri, deoarece există momente în viaţă când trebuie să iei decizii importante. Trebuie să luaţi doar atât cât puteţi lua – deoarece dacă este prea mult nu veţi schimba sistemul, dar vă veţi simţi mizerabil pentru foarte mult timp. Şi este un preţ pe care nu am fost niciodată gata să îl plătesc. Dar, de asemenea, cred că trebuie să înţelegeţi unde aţi făcut greşeli.”
    Unul dintre reperele importante care au inspirat-o pe Ana Maria Mihăescu pe parcursul vieţii este Goethe, care spunea că ar trebui să tratezi fiecare persoană aşa cum ţi-ai dori să fie, nu aşa cum este în realitate, pentru că atunci scoţi ce-i mai bun din acea persoană.
    Principala recomandare pe care o face Ana Maria Mihăescu este ca „atunci când eşti singur – doar tu şi oglinda ta – să fii sincer cu tine însuţi şi să te înţelegi. Iar a doua recomandare ar fi să te iubeşti pe tine însuţi”.
    „Cred că atunci când simţi că lucrezi prea mult şi eşti prea epuizat, opreşte-te, fă ceva ce îţi place cu adevărat şi nu aştepta până când viaţa te va opri, pentru că atunci recuperarea este mult mai dificilă.”

    CV Ana Maria Mihăescu

    Studii
    1975 – 1980
    Academia de Studii Economice Bucureşti
    1971 – 1975
    Liceul Mihai Viteazul Ploieşti

    Experienţă profesională
    2014 – 2017
    International Finance Corporation (IFC) – manager regional
    2011 – 2014
    International Finance Corporation (IFC) – chief resident representative
    1997 – 2011
    International Finance Corporation (IFC) – manager de program şi şef al misiunii în România şi Moldova
    1996 – 1997
    EximBank – preşedinte interimar
    1994 – 1996
    EximBank – vicepreşedinte
    1993 – 1994
    Misiunea World Bank – Bucureşti – ofiţer de Proiect
    1991 – 1992
    EximBank – director general
    1990 – 1991
    Banca Română pentru Dezvoltare – bancher senior, director adjunct
    1980 – 1990
    Administraţia Asigurărilor de Stat (ADAS) – agent de asigurări (junior/senior)

    Ce este IFC, instituţia unde Ana Maria Mihăescu a lucrat aproximativ două decenii
    România a devenit membră a International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale – în 1990. De atunci, totalul investiţiilor IFC în România a depăşit 2 miliarde de dolari (inclusiv împrumuturi sindicalizate). Rolul IFC este să dezvolte sectorul privat în economiile în curs de dezvoltare. În cele circa şase decenii de la înfiinţare, IFC a devenit cel mai mare investitor multilateral din lume în companiile private de pe pieţele emergente. Rolul instituţiilor financiare internaţionale a crescut în contextul crizei financiare şi economice mondiale de după 2008.
    Seiful diviziei de investiţii a Băncii Mondiale nu se deschide pentru orice proiect. Finanţările IFC vizează cu prioritate sectoarele care pot avea un impact benefic la nivelul economiei. Totodată, IFC nu se implică în proiecte mici, pentru că nu doreşte să intre în competiţie cu băncile, ci completează ceea ce poate oferi sistemul bancar.
    În România, la sfârşitul anilor ‘90 portofoliul IFC era dominat de telecomunicaţii, apoi a fost perioada privatizărilor, cu precădere a sectorului bancar, astfel că s-a înregistrat o creştere a ponderii sectorului financiar.
    Ca răspuns la criza financiară şi economică mondială, IFC a lansat la nivel internaţional două fonduri – fondul de capitalizare a băncilor şi facilitatea de trade finance -, ambele disponibile şi pentru România. Facilitatea de trade finance oferă băncilor confirmatoare garanţii parţiale sau integrale pentru acoperirea riscului de neplată al băncilor din ţările emergente pentru astfel de tranzacţii.
    Fondul de capitalizare a fost creat pentru bănci sistemice, care deţin cel puţin 7% din piaţa bancară şi care aveau nevoie de capital adiţional.
    Divizia de investiţii a Băncii Mondiale, IFC, s-a arătat dispusă să ajute băncile să proceseze şi creditele neperformante şi a investit în fonduri ce se ocupă de restructurarea acestora.

  • Cât câştigă în fiecare minut cea mai bogată familie din lume. Pentru ei, timpul chiar înseamnă bani

    70.000 de dolari pe minut, patru milioane de dolari pe oră, 100 de milioane de dolari pe zi: pare incredibil, dar acestea sunt sumele pe care le câştigă cea mai bogată familie a planetei zi de zi.

    Averea familiei Walton, care să în spatele dezvoltării Walmart este în creştere constantă. De altfel, până la punctul în care aţi terminat să citiţi acest paragraf, probabil că a mai crescut cu 23.000 de dolari, potrivit bloomberg.com. Averea familiei Walton a crescut cu 39 de miliarde de dolari, până la 191 miliarde de dolari, de la momentul din iunie 2018, când a ajuns în vârful clasamentului celor mai bogate familii ale lumii.

    Walmart, lanţul de magazine fondat în 1945 de Sam Walton, numără astăzi aproape 12.000 de magazine la nivel global şi generează anual venituri de peste 500 de miliarde de dolari.

    Ben Walton, nepotul de 44 de ani al lui Sam Walton, deţine Zoma Capital, un vehicul financiar care investeşte în sectoarele energiei şi apei. Steuart şi Tom, veri ai lui Ben, au achiziţionat brandul britanic de biciclete Rapha contra sumei de 225 de milioane de dolari.

    Tom deţine şi Ropeswing Group, companie ce operează un lanţ de restaurante care se adresează milenialilor.

    Toate aceste iniţiative investiţionale îi bucură pe consilierii financiari ai familiei Walton, care consideră că diversificarea portofoliului investiţional reprezintă singura metodă prin care averea celei mai bogate familii din lume poate fi asigurată.

    Cu toate acestea, acţiunile deţinute în alte afaceri decât Walmart reprezintă în prezent doar o mică parte din averea totală a familiei. Este totuşi un lucru pozitiv că noile generaţii vin cu idei proprii de afaceri, scriu cei de la Bloomberg, în condiţiile în care aproximativ 3,4 mii de miliarde de dolari urmează să fie transferate către moştenitorii în următoarele două decenii.

     

  • Locul inedit în care vă puteţi refugia când nu vreţi să mai daţi ochii cu restul familiei

    Cine are şopron îl transformă, cine nu, poate să-şi cumpere unul de-a gata care să se potrivească activităţilor care urmează să se desfăşoare în el. Şopronul poate fi amenajat cât de luxos se doreşte şi proiectat de un arhitect sau birou de arhitectură. Se pot şi refolosi o parte din materialele recuperate de la şopronul vechi din grădină împreună cu unele noi la construcţia celui modern. Astfel de construcţie oferă suficientă izolare cât să le permită utilizatorilor să le folosească drept spaţiu de lucru, în timp ce alţii aleg să le folosească drept loc în care să lucreze la punerea în practică a viselor de scriitori, drept atelier de pictură sau muzică ori chiar minisală de fitness. Diverse şoproane sunt echipate chiar şi cu chicinetă şi duş, pentru ca ocupanţii lor să nu mai trebuiască să dea o fugă până în casă când vor să ia masa sau să se spele. Ca arhitectură, unele şoproane păstrează linia tradiţională, în timp ce altele seamănă cu clădirile moderne; indiferent de design, amenajarea unui astfel de spaţiu costă câteva zeci de mii de euro.

  • Cum să vinzi lux în România

    „Piaţa produselor de lux din România este problematică pentru că trebuie să te bazezi pe clienţii interni. Spre exemplu, la Milano, Paris, Praga, Varşovia vin şi foarte mulţi turişti străini care consumă produse de lux, or în România aceşti turişti nu reprezintă nici măcar 1% din vânzare. Nu există o piaţă a turiştilor străini care cumpără branduri de lux în România, de aceea clienţii interni sunt importanţi pentru noi”, spune Shlomi Tetruashvili, cofondator al magazinului multibrand Capodopera by Elis, gestionat de compania Elis Group Impex.
    Anul trecut, acesta a ajuns la afaceri de 2,8 milioane de euro, iar previziunile pentru anul acesta vizează o cifră de peste 4 milioane de euro, potrivit fraţilor Shlomi şi Michael Tetruashvili. Cei doi fraţi administrează şi magazinele DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi din galeria hotelului Marriott din Capitală.

    Într-o piaţă unde puterea de cumpărare este limitată de nivelul salarial, industria fashion de lux a cunoscut o dezvoltare în timp mai puţin sesizabilă, cu multe magazine de lux care se deschideau şi se închideau peste noapte. Fraţii Tetruashvili spun însă că dacă urmezi anumiţi paşi şi dacă ajungi să creezi o relaţie cu clienţii, atunci poţi rezista pe piaţă ani la rând şi te poţi dezvolta armonios.

    „Noi ne bazăm pe clienţii interni, dar pentru a te baza pe ei şi pentru a îi face să se întoarcă trebuie să ai mare grijă cum te comporţi cu ei. Noi nu oferim doar produsul, ci şi servicii de croitorie (dacă au nevoie de modificări la anumite haine), dacă au nevoie să trimitem comenzile în anumite locaţii o facem, vorbim cu ei după ce primesc comanda pentru a ne asigura că este totul bine”, explică Shlomi Tetruashvili. Şi la comenzile online încearcă să afle cât mai multe detalii despre client (înălţime, greutate) pentru a evita retururile. „În România trebuie să oferi o experienţă frumoasă clientului pentru ca el să revină în magazin. Din 100 de clienţi 99 se întorc la noi. Pe asta ne bazăm”, adaugă el. De asemenea, crede că un element important în industria fashion de lux este să ai toate procesele – de distribuţie, furnizare, vânzare, livrare – puse la punct şi să fii transparent cu toţi cei care completează lanţul până la vânzarea finală, inclusiv cu clientul final.

    „Eu lucrez în acest domeniu de 20 de ani. Din experienţa mea pot spune că este foarte important să fii corect şi să ai continuitate, asta se vede pe termen lung, este un lucru esenţial într-o astfel de afacere. Dacă nu ai continuitate, transparenţă şi nu eşti sincer cu clienţii, furnizorii, angajaţii, nu o să meargă niciodată. Totul trebuie să meargă ca uns pentru a putea vinde lux”, explică Shlomi Tetruashvili.
    El oferă exemplul brandului de fashion franţuzesc Louis Vuitton (LV), care, potrivit lui, ştie să vândă lux mai bine decât italienii.

    Pe piaţa locală, brandul este prezent cu un magazin deschis în galeria Marriott, unde se află şi cele două magazine în franciză – DSQUARED2 şi Elisabetta Franchi. „Când trec pe acolo şi mă uit la magazinul LV mă întreb mereu dacă este LV sau Mega Image, pentru că mereu sunt cozi la ei în magazin, lumea cumpără mult de la ei deşi au produse scumpe”, observă Shlomi. De asemenea, importantă este şi experienţa pe care o au cei care vând branduri de lux, pentru că trebuie să ştie cum să abordeze clientul final pentru ca acesta să-i cumpere produsele.
    „Indiferent dacă vinzi o bluză de 30 de euro sau una de 300 de euro, trebuie să ştii cum să abordezi clientul şi cum să îţi vinzi marfa.”
    Două elemente care au avut un impact pozitiv pe piaţa brandurilor de lux din România sunt măririle salariale care au avut loc în ultimii ani – aproape un milion de angajaţi câştigă echivalentul a peste 1.000 de euro brut pe lună, reprezentând 17% din totalul celor aproximativ 5,6 milioane de salariaţi activi, conform datelor Inspecţiei Muncii – dar şi migrarea oamenilor de orice vârstă de pe reţeaua de socializare Facebook pe reţeaua Instagram, spune cofondatorul Capodopera by Elis.

    „Faptul că au crescut veniturile a ajutat mult industria de fashion de lux. Dar tot ce ţine de lifestyle a schimbat foarte mult consumul de lux pe piaţa locală. Acesta este şi motivul pentru care în ultimii doi ani este cerere mai mare la branduri de lux decât la branduri clasice, pe care le găseşti în mall. Dacă înainte lumea era atentă la tot ce înseamnă modele, croieli, calitate, materiale, voiau să îi ajuţi să găsească o cămaşă, un sacou sau o pereche de adidaşi, de doi ani, de când a început lumea să stea mai mult pe Instagram şi de când influencerii schimbă rapid gusturile oamenilor, clienţii vin direct hotărâţi să cumpere anumite articole pe care le-au văzut în postările anumitor trendsetteri pe care îi urmăresc pe Instagram. Acum lumea caută anumite branduri care sunt purtate de trendsetteri. Înainte oamenii se îmbrăcau cu ceea ce li se potrivea”, observă Shlomi Tetruashvili.

    El mai spune că pentru a putea dezvolta un brand de lux trebuie să urmezi tendinţele pieţei şi să creşti împreună cu cerinţele clienţilor, care sunt foarte schimbătoare. De altfel, una dintre problemele industriei fashion de lux este reprezentată de schimbările de trend dese şi rapide, astfel că dacă antreprenorii din spatele businessurilor sunt atenţi doar la cifre şi la a face profit şi nu se mulează după trenduri şi după gusturile consumatorilor, ajung să îşi închidă afacerile şi să se retragă de pe piaţă.

    „În ziua de astăzi, problema în acest business este că moda şi trendul se schimbă foarte repede. Dacă antreprenorii se uită doar la cifre şi nu au un contact stabil cu furnizorii, cu clienţii, cu angajaţii, pierd teren şi ajung la faliment. Trebuie să fii atent la tot lanţul. Înainte nu aveam prea mulţi clienţi în magazin, dar acum sunt zile în care magazinul este plin. Sunt copii de 14-15-16 ani care vin cu părinţii şi cumpără haine de la noi, înainte nu se întâmpla aşa ceva. Asta se întâmplă în ultimii doi ani. Eu cred că totul are legătură cu migrarea persoanelor spre reţeaua de socializare Instagram, care le schimbă perspectiva în ceea ce priveşte moda.”

    Magazinul Capodopera by Elis a fost deschis de familia Tetruashvili în 2002, într-un spaţiu din centrul comercial Bucureşti Mall, când piaţa locală era sărăcăcioasă în tot ceea ce însemna articole de încălţăminte sau îmbrăcăminte de lux. În acel context, Eli Tetruashvili, tatăl fraţilor Shlomi şi Michael, care ulterior au dus businessul mai departe, a avut ideea de a deschide un magazin multibrand în Bucureşti. Eli Tetruashvili a fost croitor şi antreprenor, el croia şi producea haine pe care le vindea mai apoi în propriile magazine de stradă, povesteşte Shlomi Tetruashvili modul în care au descoperit pasiunea pentru acest domeniu. El spune că faptul că tatăl lui a lucrat în domeniu i-a ajutat foarte mult în gestionarea şi administrarea businessului pe care l-au moştenit.

    „În 2002, când am deschis Capodopera, nu erau branduri de lux pe piaţa din Bucureşti. Tatăl nostru a avut ideea de a face acest magazin. Este un business de familie şi aşa sper să rămână, avem şi noi copii mai mari şi sperăm să îl dezvolte frumos. De la tatăl nostru am avut toată expertiza, informaţiile necesare să ducem acest business mai departe şi să îl dezvoltăm.”

    Cofondatorul a povestit că au mutat locaţia magazinului pe Bulevardul Unirii deoarece chiria în mall era mult prea ridicată şi, în plus, un business care vinde branduri de lux nu se pretează să fie localizat într-un mall, pentru că nu acolo sunt potenţialii săi consumatori.
    „Dacă ai un produs mai scump nu poţi să stai într-un mall, pentru că lumea care merge în mall nu cumpără o pereche de adidaşi care costă 400-500 de euro. Nicăieri în lume nu se va întâmpla asta, cu un astfel de produs trebuie să fii pe stradă, acolo se pretează un astfel de business.”
    Astfel, magazinul Capodopera by Elis se află astăzi pe bulevardul Unirii, într-un spaţiu ce se întinde pe 800 mp, din care 100 mp sunt dedicaţi articolelor pentru femei şi restul de 700 mp pentru bărbaţi. „Am văzut că este loc pe piaţa de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru bărbaţi; sunt şanse mari să faci profit mai mare cu produse pentru bărbaţi decât pentru femei, pentru că femeile aveau deja o piaţă a lor. Femeile chiar dacă au sau nu bani au de unde să aleagă, ele pot să se îmbrace de la Zara sau de la alte branduri care nu sunt de lux, dar să aibă un accesoriu mai scump, o geantă care se vede, nu toată ţinuta. În schimb, bărbaţii cumpără mai rar, dar cumpără toată ţinuta de la branduri de lux şi astfel ne-am decis să mergem pe această nişă.”

    De altfel, proprietarii magazinului Capodopera by Elis spun că peste 90% din vânzare are loc în magazin, site-ul generând doar 5% din cifra de afaceri, ceea ce le arată că este loc de creştere şi în mediul online. „Aproape toată vânzarea se face în magazin. Cred că 95% din vânzări au loc în magazin şi doar 5% prin intermediul site-ului, ceea ce înseamnă că este loc de creştere şi în mediul online, şi în cel offline. Avem clienţi care vin în Bucureşti din Constanţa, Sighetu Marmaţiei, Iaşi, Craiova, Târgu Jiu, Timişoara, Sighişoara special pentru a face cumpărături de la noi”, a adăugat Shlomi Tetruashvili.

    Astfel, planurile de dezvoltare ale celor doi fraţi care se află la conducerea companiei vizează investiţii în online şi deschiderea celui de-al doilea magazin multibrand Capodopera by Elis în zona de nord a Capitalei (care are ca termen de livrare şi deschidere anul 2021, printr-o investiţie ce se încadrează între 500.000 de euro şi un milion de euro). Pe termen lung, pentru că aproximativ 50% din vânzări sunt generate de clienţi din alte oraşe decât Bucureşti, cei doi proprietari au în plan să deschidă magazine multibrand şi în alte oraşe din ţară, precum Iaşi, Cluj, Timişoara.

    „Pe termen scurt avem în plan deschiderea magazinului din zona de nord a Bucureştiului – care se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 400 mp – şi să investim în mediul online, iar pe termen mediu şi lung (peste 2-3 ani) avem în plan să mai deschidem magazine multibrand şi în alte oraşe dezvoltate şi depărtate de Bucureşti, precum Iaşi, Cluj, Timişoara”, a spus Shlomi Tetruashvili.

    În ceea ce priveşte trendul pieţei, Shlomi spune că pieţele emergente precum România şi Polonia au potenţial de creştere în continuare, dar sunt şi expuse la mai multe riscuri. Iar în ceea ce priveşte afacerile companiei pe care o gestionează, Elis Group Impex, cei doi antreprenori estimează afaceri de peste 4 milioane de euro la final de an 2019, în creştere cu aproximativ 45% faţă de anul trecut, când compania a înregistrat afaceri de 2,8 milioane de euro.
    „Am încheiat anul 2017 cu 2,2 milioane de euro, în 2018 am înregistrat o cifră de afaceri de 2,8 milioane de euro, iar anul acesta vom ajunge la 4 milioane de euro”, a conchis Shlomi Tetruashvili.

  • Digitalizarea afacerilor, un trend tot mai prezent în rândul moştenitorilor afacerilor de familie. Ionuţ Sas, PwC: Tehnologia digitală este crucială pentru succesul companiilor

    Generaţia următoare a proprietarilor de companii antreprenoriale din Europa Centrală şi de Est (ECE) consideră că adoptarea unor strategii de digitalizare vor aduce valoare afacerilor pe care le vor conduce, potrivit sondajului PwC NextGen Survey 2019 realizat în România, Rusia, Polonia, Bulgaria şi Albania.

    Astfel, aproape 90% dintre participanţii la studiu vor să îşi valorifice cunoştinţele digitale şi să dezvolte o strategie de digitalizare potrivită, iar cele mai relevante tehnologii emergente pentru viitorul companiilor sunt, în opinia lor, Internet of Things (82%), roboţii (57%) şi inteligenţa artificială (54%).

    „Moştenitorii afacerilor de familie sunt nativi digitali şi consideră că tehnologia digitală este crucială pentru succesul companiilor lor. Din acest motiv, doresc să îşi folosească cunoştinţele în domeniul tehnologiei pentru a-şi ajuta companiile să se adapteze în era digitală şi să obţină performanţă. De exemplu, 30% dintre respondenţi, în principal provenind din sectorul producţiei industriale, sunt preocupaţi de faptul că afacerea de familie a rămas în urma competitorilor”, explică Ionuţ Sas, Partener şi Liderul serviciilor pentru afaceri antreprenoriale, PwC România.

    Următoarea generaţie de antreprenori care moştenesc afaceri de familie este preocupată de nevoile în continuă schimbare ale clienţilor (26%), impactul noilor tehnologii (22%) şi concurenţa de pe piaţă (19%). Principalele priorităţi sunt profesionalizarea şi modernizarea practicilor de management (97%), soluţii pentru atragerea şi reţinerea talentelor (90%) şi îmbunătăţirea competenţelor angajaţilor – upskilling (86%).

    În prezent, 53% dintre reprezentanţii noii generaţii din Europa Centrală şi de Est sunt implicaţi în activităţile companiilor lor, procentul fiind sub media globală de 70%. În schimb, 76% estimează că se vor implica în viitor. Astfel, până în 2025, 47% se aşteaptă să preia roluri de directori executivi şi 33% să devină acţionari majoritari.

    PwC NextGen Survey CEE a fost realizat în perioada iunie-august în rândul proprietarilor de afaceri de familie din cinci state ale Europei Centrale şi de Est (Polonia, Rusia, România, Bulgaria şi Albania) cu activităţi în sectoare precum industrie, farmaceutic şi sănătate, retail, transport, logistică, real-estate, construcţii, tehnologie, media şi telecomuicaţii şi servicii financiare.
     

  • Povestea celor doi prieteni care au creat unul dintre cei mai mari jucători de piaţa de multi-level marketing

    Jay Van Andel s-a născut pe 3 iunie 1924 în Grand Rapids, Michigan, în familia lui James şi a Petronillei Van Andel. Părinţii săi, de origine olandeză, imigraseră în America în anul 1909. El a urmat cursurile Universităţii Calvin, absolvind totodată şi Şcoala de Business Pratt din Kansas. În timpul celui de-al doilea război mondial, antreprenorul a servit ca ofiţer în Forţele Aeriene ale Armatei Statelor Unite.

    În primăvara anului 1951 Van Andel a cunoscut-o pe Betty Jean Hoekstra, cu care s-a căsătorit un an mai târziu, pe 16 august. Cei doi au fondat, în 1996, Van Andel Institute, dedicat cercetărilor pentru diverse boli.

    Van Andel a intrat în lumea antreprenoriatului în 1949, alături de un fost coleg de facultate, Marvin DeVos. Pe 9 noiembrie 1959, ei au început un business de tip multi-level marketing, sub numele de American Way Association.

    Richard Marvin DeVos s-a născut pe 4 martie 1926 în Grand Rapids, Michigan, în familia lui Ethel Ruth şi a lui Simon Cornelius DeVos. În paralel cu activitatea antreprenorială, el a scris şi o serie de cărţi, printre care Compassionate Capitalism, Hope From My Heart: Ten Lessons For Life, în care a descris experienţa unui transplant de inimă pe care l-a suferit în 1997, urmat de alte două operaţii, iar în 2014 şi-a scris memoriile într-o carte intitulată Simply Rich. DeVos a deţinut şi cinci echipe de baschet, printre care Orlando Magic, pe care a cumpărat-o în 1991 cu 85 de milioane de dolari. În 2012, revista Forbes l-a numit a 60-a cea mai bogată persoană din SUA, cu o avere estimată la 5,1 miliarde de dolari. DeVos a avut patru copii: Dan, Richard Jr., Cheri şi Doug. El şi soţia sa au fost cunoscuţi pentru actele filantropice din domeniul educaţiei, sănătăţii, artelor şi istoriei, în acest sens ei deschizând o serie de centre de cercetare, educaţie şi sport.

    În 1960 a fost deschisă prima clădire de birouri a companiei, antreprenorii luând totodată decizia de a schimba numele businessului în Amway Sales Corporation. În acelaşi an, cei doi au achiziţionat o cotă de 50% din compania Atco Manufacturing Company din Detroit, schimbându-i numele în Amway Manufacturing Corporation; în 1964, Amway Sales Corporation, Amway Services Corporation şi Amway Manufacturing Corporation s-au contopit, formând Amway Corporation.

    Compania şi-a început expansiunea internaţională în 1962, deschizând un birou în Ontario, Canada, intrând apoi în Australia (1971), Europa (1973), Asia (1974) şi Africa (1997). În 2018, Forbes a clasat Amway pe locul 42 în topul celor mai mari companii private (nelistate la bursă) din SUA, businessul ocupând, în acelaşi an, primul loc în topul primelor 100 cele mai mari companii, realizat de Direct Selling News.

    Van Andel a murit în anul 2004, iar DeVos a murit pe 6 septembrie 2018, în Ada, Michigan, la vârsta de 92 de ani.

    Prezentă în peste 100 de ţări, compania Amway a înregistrat anul trecut venituri de 8,8 miliarde de dolari.

  • Liderii de azi şi afacerile de mâine

    Cristian Hostiuc:
    Cine vrea să fie preşedinte al României peste 30 de ani?
    Lucia Costea: Nu spun nu, dar nu este neapărat un deziderat.
    Alin Chivu: Nu exclud acest lucru, se poate întâmpla şi asta.
    Silviu Zavate: Clar nu.
    Radu Timiş Jr.: Eu m-aş face preşedinte, dar în momentul în care m-aş lăsa de business.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Ce făceaţi în octombrie 2004, când s-a lansat Business MAGAZIN?
    Lucia Costea: În octombrie 2004 eram anul III de facultate, la Limbi şi Literaturi Străine, germană-rusă, la Universitatea Bucureşti şi demaram businessul în care sunt implicată astăzi. Nu aveam pe atunci un vis anume, ştiam doar că sunt o persoană determinată şi ambiţioasă şi aşteptam să îmi văd ce îmi rezervă viitorul – nu mă gândeam neapărat că voi deveni profesoară, având în vedere studiile pe care le urmam, aşteptam să văd perspectivele.
    Radu Timiş Jr.: În 2004 eram în clasa a III-a, învăţam limbi străine. Câţiva ani mai târziu am realizat că vreau să fac parte din businessul de familie.
    Alin Chivu: În 2004 terminam şcoala şi eu, erau deja doi de când se deschisese businessul familiei şi cochetam uşor cu acesta. Făceam dulciuri alături de mama şi bunica de când eram foarte mic.
    Silviu Zavate: În 2004 eram la liceu, cred că în clasa a X-a, şi nu mă gândeam la vreun business, dar aveam de gând să fac ceva de familie, alături de fratele meu geamăn, Radu.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Care este modelul vostru de CEO?
    Lucia Costea: Iulian Stanciu.
    Radu Timiş Jr.: Dragoş Pavăl.
    Alin Chivu: L-am admirat în decursul carierei pe Dragoş Anastasiu.
    Silviu Zavate: Radu Savopol.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Ce defecte trebuie să aibă un CEO care pot fi şi calităţi?
    Lucia Costea: Curaj, asumarea de riscuri.
    Silviu Zavate: Lipsa de empatie.
    Radu Timiş Jr.: Ar fi un defect să nu aibă inteligenţă emoţională, care cred că este cea mai importantă la un lider.
    Silviu Zavate: Să aibă limite.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Ce cărţi de business sau beletristică aţi recomanda?
    Radu Timiş Jr.: Aş recomanda, de exemplu, cartea lui Martin Lindstrom, „Biology – descrie foarte bine comportamentul consumatorului modern.
    Lucia Costea: „Corporate Life Cycles, de Ichak Adizes. Îţi arată etapele prin care trece un business şi cum ar trebui să acţionezi în fiecare dintre acestea şi cum să muţi businessul într-o etapă potrivită.
    Silviu Zavate: „Secretele succesului mi se pare o carte interesantă pe care aş recomanda-o.

    ∫

    Cristian Hostiuc:
    Uitându-vă la ce vedeţi
    voi în jurul vostru, fie în România, fie în străinătate, ce business aţi fi dorit să conduceţi?
    Lucia Costea: Victoria’s Secret.
    Radu Timiş Jr.: Apple sau Mercedes-Benz.
    Silviu Zavate: Brandul lui Tom Ford.
    Alin Chivu: Lenotre Paris (cea mai bună cofetărie din Paris).

    ∫

    Cristian Hostiuc:
    Ce afacere apreciaţi?
    Silviu Zavate: 5 to Go.
    Alin Chivu: Cris-Tim.
    Lucia Costea: Autonom Rent a Car, Dedeman, 5 to Go dacă rămânem în zona locală.
    Radu Timiş Jr.: Dedeman, Fildas, Bog’Art.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Ce business din lumea largă credeţi că aţi fi putut să îl faceţi voi? Să vă fi spus: „ideea asta am avut-o şi eu”?
    Alin Chivu: Yango.
    Lucia Costea: Teilor.
    Radu Timiş Jr.: Eu aş fi dezvoltat probabil un mare retailer comercial, supermarket, hipermarket, ceva 100% românesc, cu desfacere pentru producătorii români.
    Silviu Zavate: Tom Ford.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Unde vă vedeţi peste 15 ani?
    Lucia Costea: Eu mă văd pregătind succesiunea pentru businessul în care sunt azi, dezvoltându-l şi aducându-l la un cu totul alt nivel faţă de unde suntem acum, dar aş vrea să îmi văd copiii în postura în care este Radu astăzi, să preia businessul în care noi am pus suflet şi pe care l-am dezvoltat atât de mult timp.
    Radu Timiş Jr.: Şi eu spun la fel, grupul Cris-Tim va exista şi peste 15 ani şi va fi cel mai mare producător din domeniul alimentar din România şi nu numai, va fi unul din top trei producători alimentari din Europa de Sud-Est.
    Alin Chivu: În următorii 15 ani îmi doresc să consolidăm businessul Casa Victoria ca un business premium în domeniul nostru, vrem să păstrăm calitatea, să evoluăm în continuare, direcţia pe care o avem este una în acest sens. Tot în postura în care sunt mă văd peste 15 ani.
    Silviu Zavate: Peste 15 ani, Zavate va fi cel mai mare brand de menswear din România şi va fi internaţional.

    ∫

    Cristian Hostiuc: Dacă ar fi să vă alegeţi o copertă şi voi aţi fi pe copertă – care ar fi titlul pe care vi l-aţi da vouă?
    Lucia Costea: Pasiunea şi determinarea te pot face un om împlinit.
    Radu Timiş Jr.: Reuşita e în funcţie de numărul de încercări.
    Silviu Zavate: Prima impresie chiar contează.
    Alin Chivu: Calitate şi gust.

    ∫

    Ioana Matei: Ce sfaturi aveţi pentru cei care încep sau au deja o afacere de familie?
    Lucia Costea: Cred că este vorba despre curajul de a începe ceva nou – chiar dacă ai văzut lucrurile acestea în familie, este curajul de a continua cu responsabilitate şi integritate un lucru început şi de a te adapta noilor tendinţe şi de a aduce inovaţie în interiorul afacerii. Să fii aspiraţional şi să vezi unde vrei să duci businessul peste zeci de ani.
    Radu Timiş Jr.: Pentru ca o afacere de familie să aibă succes, succesorii trebuie să creadă în viitorul companiei, să trăiască odată cu ea şi să înţeleagă businessul în profunzimea sa – a fi un bun CEO nu înseamnă să stai toată ziua în birou, trebuie să ştii ce se întâmplă pe toate verigile operaţionale ale companiei şi doar atunci cred că un CEO sau o primă generaţie poate preda businessul către a doua generaţie.
    Silviu Zavate: Cred că este foarte important să crezi în tine şi niciodată să nu te laşi bătut, tot ceea ce faci să faci din pasiune, indiferent de greutăţi.
    Alin Chivu: Este foarte important să crezi în ceea ce faci, să crezi în produsul tău şi să fii onest. Atât timp  cât crezi în produs şi vinzi ceva corect, ai toate şansele să reuşeşti.

  • Un alt fel de ABC

    „Acvatic Bebe Club este o afacere de familie în care am investit mult suflet eu, soţul meu şi tatăl acestuia”, povesteşte Carmen Dumitru, proprietara şi directoarea clubului de înot. Dincolo de suflet însă, familia Dumitru a investit 150.000 de euro, sumă la care s-au adăugat 55.000 de euro în modernizări şi renovări anuale, dar şi în serviciile ulterioare incluse în business – salina, pentru salinoterapie, şi kinetoprofilaxia, adică prevenirea alterării stării de sănătate, prin masaj şi exerciţii fizice. Aşa a apărut, în 2013, primul – şi momentan singurul – spaţiu Acvatic Bebe Club, în Bucureşti, pe strada Delea Nouă, la numărul 15, în apropiere de Piaţa Muncii.
    „Ne dorim să putem oferi acest tip de activitate şi părinţilor din alte oraşe, prin susţinerea partenerilor, deţinători deja ale unor spaţii cu piscină sau dornici să investească în acest sens, dispuşi să primească consultanţă în acest domeniu nişat”, spune Carmen Dumitru.
    Acvatic Bebe Club i-a adus anul trecut o cifră de afaceri de 238.000 de euro, iar în prima jumătate din 2019 veniturile au fost de 134.000 de euro. Clubul de înot pentru copii şi salina funcţionează cu un număr mediu de 18 angajaţi.
    „Sunt studii care arată cum copiii care au început această activitate (înotul – n. red.) de la o vârstă timpurie au un nivel ridicat de creativitate şi dorinţă de explorare, reuşind chiar să performeze în anumite domenii, nu neapărat sportive”, spune fondatoarea Acvatic Bebe Club.
    Un abonament lunar costă între 170 şi 320 de euro, în funcţie de numărul de şedinţe şi intervalul orar în care pot veni copiii la cursuri. Un abonament anual poate ajunge la 3.300 de euro, acesta fiind cel mai scump din ofertă. Temperatura constantă în apă este de 32 de grade Celsius, iar procedurile de predare sunt dezvoltate împreună cu psihologi pentru copii şi personalizate în funcţie de obiectiv. Clubul de înot oferă cursuri pentru bebeluşi cu vârste de 4-36 de luni, dar şi pentru copii de 3-6 ani.
    „Clienţii sunt părinţii care doresc să investească în educaţia alternativă pentru copiii lor, care înţeleg beneficiile practicării acestei activităţi de la o vârstă timpurie şi care doresc să câştige siguranţa acvatică şi dezvoltarea armonioasă a celor mici”, spune Carmen Dumitru.
    Bebeluşii pot veni la „bălăceală” începând cu vârsta de patru luni, iar procedeele de înot pot fi exersate începând de la vârsta de trei ani şi jumătate – patru ani.

    Fructele Pământului – producţie de sosuri picante (jud. Giurgiu)
    Fondator: Andrei Teodorescu
    Investiţie iniţială: 50.000 de euro
    Cifră de afaceri în perioada decembrie 2018 – iulie 2019: 80.000 de lei (17.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti, Timişoara, Iaşi

    Urzeală – atelier de haine cu motive tradiţionale (Bucureşti)
    Fondator: Oana Ivan
    Investiţie iniţială: 35.000-40.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 20.000 de euro
    Prezenţă: online, Bucureşti

    DVI Top Consulting – foodtruckuri (Bucureşti)
    Fondatori: Ioan Guşoi şi alţi doi fondatori
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 420.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Colantări Ieftine – atelier pentru colantarea maşinilor (Bucureşti)
    Fondator: George Mircea
    Investiţie iniţială: 13.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti, cu acoperire naţională

    Liniidelână – producţie de decoraţiuni şi articole vestimentare croşetate (Bucureşti)
    Fondator: Cristina Dănescu
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru
    2019: 8.000-9.000 de euro
    Prezenţă: online (pe site-ul propriu şi pe eMAG)

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste
    1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Doar unul din patru proprietari de afaceri de familie are un plan clar de succesiune

    Doar 26%, adică unul din patru proprietari de afaceri de familie au un plan clar de succesiune pentru a păstra afacerea în familie, arată un studiu realizat de compania de audit şi consultanţă Deloitte la nivel global.

    În urma studiului reiese că menţinerea controlului asupra companiei este unul dintre cele mai importante obiective pe termen lung ale celor care deţin afaceri de familie, însă numai 41% dintre aceştia au încredere în planurile lor de succesiune, potrivit Deloitte Global Family Business.

    „Decalajul dintre obiectivele pe termen lung şi planificarea pe termen scurt în rândul afacerilor de familie poate fi recuperat doar cu ajutorul planurilor de succesiune. Deşi proprietarii percep acest moment ca un eveniment îndepărtat, succesiunea este esenţială pentru stabilitatea afacerii, necesită o planificare amănunţită şi o pregătire solidă, întrucât este un proces de durată. În România, deja lucrăm cu clienţi la pregătirea şi implementarea transferului afacerii de la fondatori către moştenitori”, spune Dinu Bumbăcea, Partener coordonator Consultanţă, Deloitte România, şi liderul programului Deloitte Private, care se adresează companiilor private de toate dimensiunile, inclusiv antreprenorilor locali, IMM-urilor, startup-urilor şi afacerilor de familie.

    Citiţi mai multe pe ZF.ro