BusinessMagazin

Tag: factura

  • Schimbări fulger de la Finanţe. Noi reguli pentru milioane de români. Anunţul făcut de Cîţu

    ♦ Măsura ar creşte veniturile la bugetul de stat cu 2% din PIB, mană cerească în această criză, însă momentan şi alte proiecte de digitalizare a autorităţilor fiscale, printre care programul SAF-T sau casele de marcat cu jurnal electronic, sunt, practic, nefuncţionale.

    Florin Cîţu, ministrul de finanţe, a declarat luni că în prima şedinţă de guvern din această săptămâna va prezenta o propunere de act normativ pentru introducerea facturii electronice în România. Măsura ar aduce 2% din PIB venituri în plus la bugetul de stat. „La şedinţa de guvern de săptămâna aceasta vom avea cred în prima lectură, sau dacă vom avea toate avizele, poate vom aproba, şi ordonanţa care va fundamenta introducerea facturii electronice în România. Factura electronică va elimina evaziunea fiscală instant”, a spus Florin Cîţu, citat de Mediafax.

    El a dat exemplul Italiei, care a crescut veniturile la bugetul de stat cu 2 puncte procentuale din PIB odată cu introducerea facturii electronice.

    „Italia este ţara unde am văzut cele mai bune rezultate. Introducerea facturii electronice a dus la venituri mai mari la buget cu aproape 2 puncte procentuale, asta înseamnă pentru noi 20 de miliarde ( de lei – n. red.) care vor veni în buget prin introducerea acestui sistem”, a mai spus ministrul finanţelor, citat de Mediafax.

    Ministrul nu a menţionat în cât timp se poate realiza implementarea măsurii şi nici care este orizontul de timp în care ar veni în plus la bugetul  de stat cei 2% din PIB. În condiţiile în care bugetul de stat, potrivit Consiliului Fiscal, pleacă cu un deficit de 8% din PIB în 2021, un deficit rigid care provine din cheltuieli fixe precum salarii şi pensii, 2% din PIB ca venituri în plus ar fi mană cerească pentru Finanţe.

    Cu toate acestea, măsuri de digitalizare a Fiscului precum fişierul unic SAF-T sau conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF se lasă aşteptate.

     

  • De la 1 iulie piaţa gazelor s-a liberalizat. Ce înseamnă acest lucru pentru principalii jucători şi pentru consumatori?

    „Avem oferte mult mai bune decât au fost la 1 iulie, nişte preţuri cu 30-40% mai mici faţă de ce era la 1 iulie. Chiar dacă aceste oferte sunt foarte avantajoase, vedem foarte puţini consumatori care au încheiat un contract cu furnizorii”, explică pentru Business MAGAZIN Dumitru Chisăliţă, analist din zona de energie şi preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.
    Aproximativ 95% din totalul de consumatori casnici, adică 3,3 mil. de consumatori casnici dintre cei 3,5 milioane în total în România, nu au încheiat încă un contract cu un alt furnizor, potrivit estimărilor lui Dumitru Chisăliţă. Acest fenomen se petrece în condiţiile în care ofertele furnizorilor pentru preţul „mărfii gaz” variază între 50 şi 80 de lei pentru consumatorul final.
    „Pe o piaţă funcţională nu este o asemenea diferenţă. Există o slabă informare la nivelul consumatorului. Aceste 50 de zile care au trecut nu au venit cu nicio campanie de informare şi atunci ca atare lumea este dezorientată, cum era şi la 1 iulie”, mai spune Dumitru Chisăliţă.


    Începând cu data de 1 iulie 2020 preţul la gaze pentru populaţie a fost liberalizat. Această liberalizare înseamnă că de la 1 iulie preţul amestecului de gaze naturale ( aşa zisa „marfă gaz”) este lăsat liber, în baza mecanismului cerere-ofertă. În acest condiţii, consumatorii pot opta pentru ofertele concurenţiale ale furnizorilor de gaze din România. Restul tarifelor rămân reglementate de autorităţi – tariful de transport, tariful de distribuţie şi TVA-ul.
    Practic, începând cu data de 1 iulie fiecare consumator casnic are posibilitatea de a încheia un nou contract cu furnizorul de gaze. Dacă clientul nu semnează contractul, furnizarea de gaze nu se sistează, ci va fi realizată de actualul furnizor. Consumatorul poate oricând în această perioadă să îşi modifice furnizorul. Estimările lui Dumitru Chisăliţă arată că 95% din consumatorii casnici au ales această variantă.
    Avocaţii sfătuiesc consumatorii să verifice atunci când semnează contractul, în primul rând, oferta de preţ.
    „În primul rând, consumatorul trebuie să fie atent la preţ. Deşi pare simplu, în realitate pentru consumatorul obişnuit compararea ofertelor este destul de anevoioasa mai ales atunci când sunt şi alte servicii incluse (spre ex. diferite tipuri de servicii tehnice periodice pentru verificarea/revizia tehnică a instalaţiilor, ori un preţ pentru un abonament zilnic, la care se adaugă şi consumul efectiv), fiind astfel dificilă identificarea preţului per MWh. În plus, consumatorii trebuie să aibă în vedere şi faptul că în factură furnizorul va mai adăuga şi tarifele reglementate de transport şi distribuţie prevăzute de legislaţia în vigoare”, spune Ruxandra Bologa, avocat al casei de avocatură NNDKP şi unul dintre coordonatorii practicii de Energie şi Resurse Naturale din cadrul NNDKP.
    Cei mai mari jucători din piaţa de gaze naturale din România sunt Engie şi E.ON, care deţin, cumulat, 90% din piaţă. Odată cu liberalizarea preţului gazelor, două companii mari din piaţa de furnizare energie electrică – CEZ şi Enel – au venit cu oferte pentru furnizarea de gaze către consumatorii casnici. În noile condiţii concurenţiale, furnizorii vin şi cu pachete de gaz-energie electrică sau servicii.
    „Nu se sesizează mişcări importante în piaţa de gaze pentru populaţie deocamdată. Este vară şi consumul este foarte scăzut. Sper că liberalizarea să aducă o mai bună calitate a serviciilor oferite şi preţuri competitive pentru consumatori. Sper ca, peste un an, să arate ca o piaţă matură cu un model de piaţă bine conturat, o piaţă cu reguli clare pentru toate părţile participante”, spune Răzvan Nicolescu, partener Deloitte şi liderul industriei de energie şi resurse naturale.


    Dumitru Chisăliţă este de părere că piaţa va arăta la fel peste un an, dacă autorităţile statului nu se vor implica în informarea consumatorilor casnici şi în asigurarea respectării regulilor pieţei de către companii.
    „Dacă nu se va întâmpla nimic, adică ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie – n. red.) va sta la fel de liniştit, protecţia consumatorului va dormi pe o ureche, Consiliul Concurenţei pe alta, guvernul nu se va implica, părerea mea este că piaţa gazelor pentru consumatorii casnici va fi la fel ca acum”, spune Dumitru Chisăliţă.

    Ce spun jucătorii pieţei, la două luni de la liberalizare?
    La solicitarea Business MAGAZIN, 5 dintre companiile prezente pe piaţa gazelor au răspuns următoarelor întrebări:
    1. Cum arată piaţa gazelor după liberalizare?
    2. Cum se traduce această măsură în efectele pe care le vor resimţi consumatorii şi cum se va calcula preţul corect în această piaţă liberă?
    3. Care sunt provocările pe care le va aduce această măsură pentru jucătorii pieţei?
    4. Va fi influenţată în vreun fel liberalizarea pieţei gazelor de contextul crizei generate de COVID-19?
    5. Cum apreciaţi că va arăta piaţa gazelor după un an de la implementarea acestei măsuri?
    6. Cum arată piaţa locală a gazelor comparativ cu pieţele vestice?

    Claudia Griech, director general adjunct, E.On Energie România

    4 miliarde de lei a fost cifra de afaceri a E.ON Energie în 2019

    1. Vedem deja primele efecte, respectiv o intensificare a competiţiei între furnizorii prezenţi pe piaţă, dar şi intrarea unor noi jucători. Totodată, avem pe piaţă oferte mai atractive comparativ cu condiţiile prevăzute în contractele reglementate. Credem că pe viitor vor avea câştig de cauză serviciile şi soluţiile de calitate care aduc plusvaloare, care sunt gândite să satisfacă nevoile specifice ale clienţilor, iar acestea devin tot mai complexe. Preţul gazului natural este important, desigur, dar calitatea şi sustenabilitatea serviciilor şi soluţiilor va prima. Pe primele şase luni ale anului curent am avut o creştere cu peste 30% a numărului clienţilor casnici eligibili faţă de finele anului trecut, iar comparativ cu sfârşitul anului 2018, creşterea este de aproape 100%. Şi în ultima lună, după liberalizare, portofoliul nostru a continuat să crească.
    2. Preţul final al gazelor naturale pentru clienţii casnici cuprinde atât costul de achiziţie al gazului de pe piaţa internă cât şi următoarele costuri suplimentare pentru noi: costul gazului din import pentru acoperirea vârfurilor de consum din perioada rece, precum şi costul serviciilor de înmagazinare, al serviciilor de transport, al serviciilor de distribuţie şi al serviciilor de furnizare. Tarifele aferente serviciilor reglementate de transport, distribuţie şi înmagazinare subterană a gazelor naturale reprezintă costuri externe care nu pot fi negociate de compania noastră, fiind stabilite de către ANRE. Preţul final al gazelor naturale este influenţat în cea mai mare măsură de evoluţia costurilor de achiziţie a gazelor naturale din surse interne şi import, mai ales în sezonul rece, când consumul nu poate fi asigurat
    în totalitate din surse interne,
    apelându-se şi la importuri, aşa cum o arată experienţa anilor anteriori. Preţurile vor fi influenţate cu siguranţă de preţul gazelor la hub-urile europene şi de acoperirea atât din surse locale, cât şi din surse europene.
    3. Provocarea noastră, în contextul liberalizării dar şi al transformărilor prin care trece domeniul energiei, este de a face trecerea de la statutul de furnizor tradiţional de energie şi gaze naturale, la calitatea de partener care oferă soluţii şi servicii moderne, inovatoare, pliate pe specificul şi nevoile clienţilor din toate categoriile. Strategia E.ON este de a oferi clienţilor un portofoliu cât mai variat de produse, care să asigure nu doar un preţ competitiv, ci şi economii prin reducerea consumului, împreună cu servicii de utilizare în siguranţă a instalaţiilor de gaze naturale. Scopul nostru este să îmbunătăţim viaţa oamenilor pentru un viitor mai sustenabil iar produsele şi soluţiile E.ON sunt menite să reducă emisiile de carbon. Creşterea numărului de clienţi care optează pentru soluţiile noastre ne fac încrezători în ceea ce priveşte rezultatele de business pe termen mediu şi lung.
    4. Pandemia de COVID-19 are impact asupra pieţei de energiei în ansamblul ei, aceasta fiind afectată în principal de scăderea cererii, dar nu afectează liberalizarea în sine. Pandemia a influenţat şi comportamentul clienţilor, în sensul că aceştia se îndreaptă tot mai mult spre servicii şi soluţii digitale. Devenim tot mai digitali şi noi şi clienţii noştri şi aceasta într-un ritm accelerat. În luna iunie s-a înregistrat, o creştere cu aproximativ 230% faţă de luna iunie a anului trecut a conturilor online noi E.ON Myline. Tot în luna iunie, aplicaţia Myline pentru telefonul mobil a fost descărcată de un numar de clienţi  de cinci ori mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Şi plata online a facturilor a devenit tot mai uzuală, în luna iunie fiind făcute cu 145% mai multe plăţi digitale comparativ cu iunie 2019. În primele şase luni ale acestui an, numărul plăţilor efectuate prin Myline a depăşit 2,5 milioane.
    5. Ne aşteptăm în continuare la un grad ridicat de volatilitate a pieţei, nu ştim, de exemplu, cum va evolua pandemia şi ce noi măsuri vor institui autorităţile.  Însă, doar o piaţă liberalizată poate aduce cele mai bune oferte pentru clienţii noştri şi poate stimula investitorii, cu condiţia să fie complet funcţională. Aceasta înseamnă o piaţă lichidă şi competitivă, cu preţuri transparente şi acces egal pentru toţi jucătorii importanţi, spre beneficiul clienţilor. Totodată, este nevoie de dezvoltarea unui mecanism robust şi corect de suport pentru a-i proteja pe consumatorii vulnerabili.

    Michele Abbate, director general Enel Energie si Enel Energie Muntenia: Obiectivul nostru este să devenim lideri şi pe piaţa liberă a gazului

    5,5 mld. lei este cifra de afaceri cumulată a Enel Energie şi Enel Energie Muntenia

    1. Enel a introdus primele sale oferte de gaze pentru consumatorii casnici pe piaţa liberă în 2017. Liberalizarea pieţei începând cu 1 iulie 2020 a readus acest subiect pe agenda consumatorilor şi furnizorilor. La Enel am observat o sporire substanţială a contractelor semnate în prima jumătate a anului, în special online, unde am înregistrat o creştere de 500% a contractelor de gaze semnate în comparaţie cu perioada similară a anului trecut. Competitivitatea pe piaţă se va traduce în beneficii pentru consumatori şi îi va provoca pe furnizori să ofere diverse astfel de avantaje.
    2. Preţul este unul dintre elementele cheie în alegerea furnizorului, iar acesta este stabilit pe baza evoluţiei preţului de achiziţie a gazelor naturale, care depinde de cerere şi ofertă. De asemenea, consumatorii se uită şi la alte beneficii incluse în oferta de gaz de pe piaţa liberă, cum ar fi validitatea preţului sau reducerile oferite, tipul de produs bazat pe comportamentul de consum (de exemplu, o casă de vacanţă sau o casă permanentă) sau chiar experienţa clienţilor în timpul semnării contractului dar şi pe durata acestuia.
    3. Competitivitatea permite unei pieţe să se dezvolte cu adevărat. Pentru Enel, liberalizarea pieţei gazelor este o oportunitate de a ne demonstra din nou poziţia de lider, aşa cum s-a întâmplat pe piaţa liberă a energiei electrice, şi de a dezvolta noi servicii şi produse pentru a răspunde mai bine nevoilor consumatorilor.
    4. Efectele pandemiei de COVID-19 se resimt la nivel global, în toate domeniile. În ceea ce priveşte serviciile, există dovezi ale unei creşteri substanţiale în ceea ce priveşte serviciile digitale. Fie că vorbim despre semnarea unui contract 100% digital, o opţiune disponibilă pentru clienţii Enel încă din 2017, sau despre noi modalităţi de interacţiune online cu clienţii, mediul online câştigă teren şi ne aşteptăm ca acest comportament de consum să continue.
    5. Peste un an ne aşteptăm ca piaţa să fie din ce în ce mai competitivă, deoarece clienţii vor fi cei care vor avea puterea de a alege. Evoluţia va fi corelata cu intervenţiile pe care regulatorul le va avea în următoarea perioadă. În ceea ce ne priveşte, ne străduim în continuare să facem procesul de schimbare a furnizorului cât mai accesibil pentru clienţi. Producţia de gaze în România se află pe un trend descendent, cu o scădere de circa 2% de la un an la altul, conform datelor operatorului de transport de gaze pentru 2017-2019, cel mai probabil din cauza declinului natural al câmpurilor de producţie. Nu vedem niciun impact potenţial al liberalizării pieţei gazelor asupra producţiei de gaze.
    În ceea ce priveşte generarea de energie electrică, producţia de electricitate a scăzut semnificativ în 2019, iar România a devenit importator net. Tendinţa continuă în 2020, în special din cauza vechimii centralelor existente (în mare parte pe cărbune), precum şi pierderilor economice generate de costurile certificatelor de emisii de carbon (EUA).

    Mircea Bica, CEO Nova Power & Gas

    200 milioane de lei a fost cifra de afaceri a Nova Power & Gas în 2019

    1. Odată cu competiţia reală a venit scăderea preţurilor pentru consumatorii finali. La mai puţin de 2 luni de la momentul liberalizării nu se vad efecte semnificative, dar multe companii au intrat agresiv pe segmentul de consumatori casnici. Pe termen scurt, consumatorii vor continua să analizeze ofertele din piaţă, iar odată cu apropierea sezonului rece credem că dinamica preţurilor va creşte semnificativ. Pe termen mediu şi lung, furnizorii cu ofertele financiare mai bune şi fără costuri ascunse vor câştiga piaţa.
    2. Concurenţa va aduce beneficiile pe care le aduce concurenţa în orice domeniu, de la scăderea preţurilor până la creşterea calităţii. Cred însă că preţul corect trebuie să pornească de la preţul din piaţa angro, cu oferte dinamice care să ofere consumatorilor şansa de a profita de perioadele în care preţurile sunt mai mici.
    3. Provocările sunt foarte mari, de la schimbări de organizare şi strategie, până la optimizări permanente ale ofertelor şi investiţii mari în dezvoltarea de platforme şi în comunicare. La Nova, ne-am propus sa oferim cele mai bune oferte din piaţă cu preţ fix garantat şi contractare online, cu documentaţie simplificată, în doar câteva minute, şi am reuşit. Încă de la 1 iulie suntem pe prima poziţie în comparatorul de preţuri ANRE şi majoritatea contractelor sunt semnate online.
    4. Efectele crizei sunt mai vizibile în piaţa consumatorilor industriali, non-casnici. Poate doar în comportamentul consumatorilor casnici cărora le-au fost afectate veniturile şi caută mai activ să îşi reducă costurile lunare.
    5. Depinde foarte mult de cât de activ vor intra în cursă furnizorii din piaţa liberă, dar cred ca vom asista la o schimbare a comportamentului de selecţie a furnizorului. Dacă până acum opţiunile erau clare pentru fiecare zonă geografică în parte, de acum publicul va începe să compare ofertele, aşa cum face cu selecţia altor produse sau servicii. Nu ne e teamă că nu va şti să aleagă. 
    6. Cererea pentru gaze naturale în UE în 2020 rămâne stabilă în comparaţie cu 2018 şi 2019 la un nivel de aproximativ 3.907 TWh / an. Rusia (39%) şi Norvegia (27%) rămân principala sursă de import de gaze naturale pentru UE, producţia internă a UE scăzând odată cu reducerea producţiei în Marea Britanie şi Olanda.
    În Europa, un impact major asupra preţului gazului natural în iarna următoare îl vor avea NordStream 2 şi GNL. Direcţia şi magnitudinea vor fi determinate de disponibilitatea şi capacitatea lor. România va prelua trendurile în industria energiei electrice şi a gazului natural din ţările vestice precum Germania, Austria, Franţa. La fel se va întampla şi cu piaţa Futures sau Spot.

    Harald Rainer Kraft, reprezentant AIK Energy în România
    1,2 miliarde de lei a fost cifra de afaceri a AIK Energy în 2019

    1. Suntem încă la începutul acestei lungi tranziţii spre o piaţă complet liberalizată, iar majoritatea furnizorilor s-au adaptat la noile condiţii. Observăm o concurenţă puternică între furnizorii nou apăruţi pe piaţă, dar cu flexibilitate mai mare, care acum prezintă oferte foarte avantajoase faţă de cei doi jucători tradiţionali. Evoluţia pieţei în timp va fi principalul indicator pentru a observa dacă această abordare este sau nu una câştigătoare, dar semnalele pe care le-am primit până acum ne arată că suntem pe drumul cel bun. AIK Energy este unul dintre furnizorii implicaţi activ în eforturile de echilibrare a pieţei de gaze naturale în România şi ne ambiţionăm să fim alături de clienţii noştri cu oferte competitive.
    2. Predicţiile curente de preţ – atât de pe piaţa internă, cât şi de pe cele externe – indică o stagnare a trendului descendent din ultimele luni, pe măsură ce ne apropiem de sezonul rece. În acest context, considerăm că şi preţurile către clienţii finali (casnici şi non-casnici) se vor stabiliza, existând chiar posibilitatea să crească uşor.
    Consumatorii au fost principalii câştigători ai liberalizării pieţei de gaze naturale. Putem spune că au beneficiat din plin şi de un context favorabil de scădere semnifictivă a preţurilor, dar şi fără aceste influenţe ale pandemiei, creşterea competitivităţii în piaţă conduce la oferte mai atractive. Este dificil de estimat preţul corect, sunt foarte multe elemente care conduc la construirea lui (de la sursele de energie, condiţiile de producţie şi de distribuţie, gradul de risc pe care fiecare furnizor şi-l asumă, economia statului etc.), iar toate acestea pot varia de la un an la altul. Dar cu siguranţă, un preţ corect ar trebui să aibă un nivel mai mic faţă de cel existent în piaţă înainte de momentul liberalizării. De aceea, încurajăm consumatorii să se informeze corect şi să aleagă oferta potrivită pentru nevoile lor.
    3. Este încă devreme să evaluăm rezultatele, au trecut mai puţin de două luni de la momentul liberalizării. Strategia actuală a AIK Energy este să vină în sprijinul consumatorilor prin campanii de informare privind dreptul de a alege şi ce presupune de fapt liberalizarea completă a pieţei de furnizare a gazelor naturale, dar şi cu oferte foarte avantajoase, preţ fix garantat pentru 12 luni şi servicii calitative oferite de adevăraţi profesionişti ai energiei. Suntem o companie activă pe piaţa din România, fiind deja cel mai mare importator de gaze naturale, iar acum, ambiţia noastră este să devenim şi principalul furnizor de energie.
    6. Strategiile principalilor producători (atât de gaze naturale, cât şi de energie electrică) sunt corelate cu cererea din piaţă. Întrucât segmentul casnic este unul minoritar în mixul energetic naţional – 28,5% la gaze naturale şi 25% la energie electrică – impactul liberalizării asupra cererii va fi unul minor. În contextul actual de piaţă, influenţele majore asupra cererii au venit mai degrabă din consecinţele pandemiei de COVID-19 asupra economiei. Am putea aduce drept exemplu Germania, unde regulatorul „Bundesnetzagentur” nu intervine pe piaţă, ci doar o supraveghează. În acest context, pentru toti furnizorii este garantat un acces nediscriminatoriu la reţelele de transport. Iar concurenţa sănătoasă între furnizori este menţinută de Consiliul Concurenţei. Acum suntem martorii lansării pieţei libere de gaze, participanţii au şi ei temperament, entuziasm şi energie, şi la propriu şi la figurat. Este inevitabil ca o astfel de piaţă tânără să fie suprareglementată. Înţelegem acest lucru şi ne adaptăm activitatea astfel încât să respectăm cu stricteţe toate normele legislaţiei primare şi, bineînţeles, ale reglementărilor secundare emise de ANRE. Suntem conştienţi, pe baza experienţei din celalate state europene unde suntem prezenţi, că din chiar prima clipă de liberalizare a pieţei a început un proces foarte important care se numeşte „maturizare”.

    Cornelia Szabo, CEO CEZ Vânzare
    1,96 miliarde de lei a fost cifra de afaceri a CEZ vânzare în 2019

    1. După o lună şi jumătate de la liberalizarea pieţei (la momentul redactării articolului n.red.), piaţa angro îşi menţine coordonatele: avem acelaşi număr de producători care pun în vânzare gazele şi cam tot acelaşi număr de furnizori sau traderi care tranzacţionează. În schimb, pe piaţa de retail (vânzarea la cosumatorii finali) sunt furnizori care şi-au intensificat acţiunile de creştere de portofoliu clienţi casnici. Această situaţie, combinată cu scăderea preţurilor în piaţa angro, poate fi benefică pentru clienţi, cu condiţia ca, la semnarea contractelor de furnizare gaze naturale, clienţii să acorde atenţie tuturor prevederilor pentru a fi siguri că oferta pe care o accesează este şi cea mai avantajoasă şi nu vor avea surprize neplăcute în ce priveşte preţul final sau termenii contractuali. Pe termen scurt şi mediu (6 -12 luni) ne aşteptăm ca lichiditatea şi transparenţa în piaţa angro să crească, odată cu obligaţia producătorilor să pună în vânzare etapizat, pe pieţele centralizate o cantitate mai mare de gaze decât în trecut. Având în vedere că preţul de import a devenit egal sau chiar mai mic cu cel din producţia internă, ne aşteptăm ca preţul din producţia internă să îl urmeze pe cel din import (în trecut, o cantitate mare de gaz se îndrepta către segmentul clienţilor casnici reglementaţi). Din experienţa din ultimele 12 luni, se poate vedea că importul este deja o alternativă importantă şi că preţul acestuia este cel în jurul căruia se situează şi preţul de intern. În piaţa de retail ne aşteptăm la o creştere a concurenţei şi o diversificare a ofertelor oferite de furnizorii nou intraţi în piaţă sau care doresc să îşi mărească portofoliul de clienţi casnici. Efectul acestui comportament se va vedea pe termen mediu şi lung (12-24 luni) odată cu creşterea gradului de conştientizare a liberalizării de către consumatorii casnici. Este important să se aibă în vedere şi modalitatea de îndeplinire a celorlalte obligaţii ale furnizorilor, cum ar fi soluţionarea petiţiilor în termenele prevăzute în reglementări, informarea consumatorilor, respectarea cerinţelor referitoare la facturare, etc., astfel încât serviciile oferite clienţilor casnici să rămână la un nivel ridicat de calitate şi după
    1 iulie.  Deşi intense, discuţiile din ultima perioadă pe marginea ofertelor lansate în piaţă de furnizorii de gaze s-au limitat la preţul oferit şi la durata acestuia de valabilitate, şi mult mai puţin pe asigurarea unui serviciu de calitate şi continuitate. În perspectiva noastră, calitatea şi continuitatea în alimentarea cu gaze rămân condiţii esenţiale de care clienţii trebuie să ţină cont.
    2. Liberalizarea în esenţă are efecte benefice pe termen mediu şi lung. Conjunctura actuală a pieţei angro (afectată de consumul foarte mic din iarna 2019-2020 şi efectele pandemiei la nivel european) aduce efecte pozitive pentru consumatorul casnic, în sensul că pe termen scurt preţul poate înregistra o scădere faţă de prima parte a anului 2020. Liberalizarea preţurilor însemnă şi alinierea acestora la tendinţele europene. Astfel, dacă în trecut preţul pentru consumatorii casnici era controlat şi nu putea depăşi un anumit nivel, începând cu 01.07.2020 preţul plătit de un client casnic va fi aliniat, cel puţin, cu evoluţia preţurilor la nivel de România, dar şi la nivelul preţurilor cu care se tranzacţionează gazele în Europa.
    Strategia CEZ Vânzare este în continuare una de expansiune în piaţa de gaze atât în zona de clienţi casnici cât şi de agenţi economici. La baza acestei expansiuni se află mai mult decât oferte competitive din perspectiva preţului, , ci mai ales diferenţierea prin calitatea şi diversitatea serviciilor pe care le oferim clienţilor noştri, prin implicarea noastră, prin proiecte de responsabilitate socială în viaţa comunităţilor locale în care activăm. Este o investiţie pe termen lung, cu angajamente solide şi efort susţinut, însă cu un impact real şi cu beneficii sustenabile.
    4. Din datele analizate de noi, putem spune că liberalizarea nu a fost şi nu credem că va fi afectată de această pandemie. Este clar că pandemia va schimba anumite comportamente de consum, iar pe termen scurt efectele pandemiei sunt de natură financiară. Una dintre tendinţele pe care le anticipăm este aceea ca plăţile facturilor să fie făcute cu întârziere sau chiar mai grav, ca o parte din clienţii agenţi economici să intre în insolvenţă.
    5. În mod normal o piaţă liberalizată ar trebui să aibă o lichiditate mare, să poată avea un preţ al pieţei format pe criterii concurenţiale şi un grad mare de schimbare al furnizorului. Desigur, toate aceste aspecte sunt direct influenţate de legile primare şi secundare aplicabile domeniului, atât în zona de tranzacţii angro cât şi în zona de retail. Estimăm că, la un an de deschidere de piaţă, vom avea mai mulţi jucători care să îşi dorească un număr de clienţi casnici crescut, ne aşteptăm ca lichiditatea în piaţa angro să crească şi ne aşteptăm ca piaţa angro să ofere mai multe tipuri de produse pentru tranzacţii şi o flexibilitate mai mare.
    6. În ţările vestice piaţa a fost liberalizată cu mult timp înaintea pieţei din România. Faţă de ţările vestice, România are un avantaj major: producţia internă de gaz care poate acoperi mai mult de 80% din consumul intern. Astfel, dependenţa de gazul din import este mult mai mică, ceea ce ne face mai puţin expuşi la diverse situaţii ce pot apărea în contextul politic din Europa şi Rusia.

  • Ce cred analiştii externi: Pentru a salva Occidentul şi generaţia millennials trebuie taxat capitalismul rentier, financiar şi imobiliar. Iar pensionarii trebuie să plătească factura pentru tineri

    Dimpotrivă, le-au accentuat şi mai mult.
    Dobânzile aproape de zero şi chiar negative, tipărirea continuă de bani de către băncile centrale şi aruncarea lor pe piaţă în speranţa că vor ajunge în economia reală nu au rezolvat deloc problemele economice din marile ţări occidentale, ci dimpotrivă, doar au amânat viitorul război social care va apărea.
    Noile generaţii, în frunte cu millennials, au fost cel mai afectate de criza anterioară şi vor plăti cel mai mult preţul crizei de astăzi.
    În aceste condiţii, aceste generaţii nu vor mai putea să acumuleze nimic, vor trăi permanent sub ghilotina şomajului (deja şomajul este cuprins între 25 şi 40% în rândul acestor generaţii), economia nu creează suficiente joburi mai bine plătite decât cel de chelner sau ghid turistic pentru pensionari, iar educaţia lor începe să crape.
    Dacă bunicii şi părinţii lor au putut să-şi cumpere o casă din salariile pe care le-au avut, noile generaţii n-au nicio şansă să se apropie de un activ imobiliar, din cauza creşterii fără precedent a preţurilor din real estate datorată printării de bani şi scăderii dobânzilor.
    Dobânzile spre zero practicate în acest moment de bănci fac ca procesul de economisire, pe care s-au bazat bunicii şi părinţii în crearea unei averi familiale, să nu aibă sens.
    Capitalismul financiar, imobiliar, rentier şi monopolistic nu mai încurajează deloc spiritul antreprenorial, ci chiar îl suprimă cu bani şi putere.
    Occidentul a acumulat prea multă bogăţie care a devenit rentieră, care stă degeaba în bănci, pe burse, în fonduri mutuale şi care se hrăneşte din dobânzi, dividende sau creşteri ale preţului acţiunilor.
    Acest capitalism financiar nu poate rezista la nesfârşit atâta timp cât nu ajunge în economia reală ca să creeze oportunităţi şi joburi şi pentru noua generaţie.
    Marile publicaţii de business din lume încep să trateze din ce în ce mai mult aceste probleme ale Occidentului care hrănesc şi cresc mari nemulţumiri, care la un moment dat vor izbucni. Până acum, aceste nemulţumiri şi-au găsit o exprimare pe Facebook sau pe alte reţele sociale, ajungând mai puţin în stradă.
    Vă recomand să citiţi patru articole:
    1. Martin Wolf, Financial Times: We must think as citizens – Covid-19 could transform many western societies by demonstrating the need for competent government. But without a thriving and stable middle class, the state risks succumbing to plutocracy
    2. Philip Stephens, Financial Times: The path from Covid-19 to a new social contract
    3. Andreas Kluth, Bloomberg: OK Boomer, we’re gonna socialize you. The pandemic is turning millennials into socialists
    4. Chris Giles, Martin Arnold, Financial Times: High saving rates pose dilemma for central banks. Consumer pandemic cash will help drive economic recovery or hold back growth
    În esenţă, ceea ce spun analiştii este că Occidentul are nevoie de un nou contract social care să restabilească echilibrele şi care să dea posibilitatea şi noilor generaţii să aibă aceeaşi viaţă ca a bunicilor şi a părinţilor.
    Capitalismul actual, care a permis crearea de mari averi, economisiri imense în bănci, proprietăţi imobiliare mari, a devenit o frână pentru economii.
    În aceste condiţii, capitalismul rentier trebuie taxat mult mai mult, guvernele trebuie să schimbe raportul de forţe din societate încurajând iniţiativele prin taxe mai mici, inclusiv pe muncă, iar la polul opus taxând banii care stau degeaba. Aceşti bani au devenit o povară şi pentru băncile centrale, care nu mai pot acţiona eficient pentru că nivelul de economisire este prea mare.
    Dacă nu se iau acum măsuri, inegalităţile vor creşte, iar noile generaţii se vor ridica la un moment dat chiar împotriva Occidentului. 

  • Ce îi scoate pe americani în stradă: Pentru 62 de zile de terapie intensivă, un pacient infectat cu Covid-19 are de plătit o factură medicală de 1,1 milioane dolari

    După ce a petrecut mai multe luni de zile spitalizat pentru Covid-19 în facilitatea Swedish Medical Center din Issaquah, Washington, Michael Flor, 70 ani, a primit o factură medicală greu de gestionat, potrivit TIME.

    Pentru 62 de zile petrecute la terapie intensivă, în cadrul cărora pacientul a stat câteva săptămâni în comă, americanul are de plătit o factură de 1,1 milioane dolari.

    „A trebuit să mă uit la sumă de mai multe ori să îmi dau seama dacă văd bine”, a declarat Michael Flor, locuitor al oraşului Seattle, pentru revista TIME.

    Pe factura de 181 de pagini, americanul are de plătit circa 3.000 de servicii. Doar pentru camera de la terapie intensivă acesta trebuie să plătească 9.700 dolari pe zi, conform Seattle Times.

    Mai mult, Flor spune că acesta nu este costul total al tratamentului, întrucât spitalul mai are de inclus taxele pentru asistente, dializa şi taxe pentru doctorii care l-au tratat.

    El speră că nu va fi nevoit să plătească mare parte din factură, întrucât este asigurat Medicare şi Medicare Advantage prin organizaţia Kaiser Permanente – care a anunţat că va acoperi majoritatea costurilor medicale pentur pacienţii infectaţi cu coronavirus pe parcursul anului 2020.

  • Factura imensă a crizei economice şi perspectiva exploziei inegalităţilor sociale au reaprins dezbaterile despre taxarea bogaţilor. Un grup de economişti a făcut planuri pentru impozitarea celor mai mari averi la nivelul întregii UE

    În timp ce guvernele lumii pompează miliarde şi miliarde de euro, dolari sau alte monede în ecomomii pentru a le scoate din criză, se pune tot mai apăsat întrebarea la cine se va duce nota de plată de data aceasta. Criza anterioară a arătat cât de distructivă poate fi austeritatea. De asemenea, criza trecută şi cea actuală au expus o problemă de viaţă şi de moarte pentru actualul model capitalist – o distribuire din ce în ce mai inegală a veniturilor, cu consecinţe politice, sociale şi economice dramatice. În acest context, revine în forţă discuţia despre taxarea averilor mari, despre punerea la plată a celor mai bogaţi oameni. Câţiva economişti cred că este posibilă chiar şi o schemă unică pentru impozitarea milionarilor şi miliardarilor din întreaga Uniune Europeană.

    „Chiar trebuie să-i taxăm pe bogaţi“, scrie progresista The Nation, una dintre cele mai vechi reviste americane, care subliniază că statul California, unul dintre cele mai bogate din SUA, avansează bine în această direcţie.

    Fiecare idee mare apreciată de progresişti – inclusiv Green New Deal, Medicare pentru toţi, îngrijirea universală a copilului şi şcolarizare liceală gratuită – necesită cheltuieli masive din partea guvernului şi o structură de reglementare robustă, arată The Nation. Niciuna dintre aceste propuneri cu necesitate de implementare de urgenţă nu va fi realizată fără posibilitatea de a inversa patru decenii de austeritate distrugătoare prin majorarea taxelor pentru corporaţii şi superbogaţi. În ultimii 45 de ani, războinicii culturii dreptei şi elita corporativă s-au unit în jurul unui concept simplu care le permite să-şi îndeplinească agenda: reducerea impozitelor pentru ei înşişi şi desfiinţarea puterilor de executare ale oricărei agenţii dedicate binelui de orice fel, inclusiv drepturilor civile, educaţiei publice, mediului înconjurător şi forţei de muncă. „În loc să ne bazăm pe candidaţii prezidenţiali ca salvatori sau să revizuim la nesfârşit propuneri de politică utopică, este crucial să examinăm ce strategii, conduse de cine, câştigă şi de ce, continuă revista americană. The Nation aminteşte cât de simplă este procedura pentru ca legislativul american să reducă impozitele şi cât de complicat este să le majoreze. Unul dintre punctele cheie ale politicilor economice ale preşedintelui american Donald Trump a fost un pachet masiv de relaxare fiscală de care au beneficiat şi marile companii. Stimulul a ajutat economia să avanseze mai rapid decât altele în timpul marii încetiniri de dinainte de actuala criză. Însă când pandemia a lovit, iar afacerile s-au blocat, companiile, mari şi mici, au recurs la disponibilizări masive, cerând, în acelaşi timp, din nou bani de la stat. Acum, SUA, cea mai mare economie din lume, se confruntă cu cele mai ample turbulenţe sociale din ultima jumătate de veac. Noua criză a acutizat până la insuportabil inegalităţile.

    În Franţa socialistă, condusă de un politician tânăr despre care se spune că este preşedintele bogaţilor, într-un joc politic mai bipolar ca niciodată, dezbaterea cu privire la reintroducerea impozitului de solidaritate pe avere – ISF- şi, mai larg, despre cine ar trebui să contribuie la achitarea facturii crizei, a reizbucnit cu forţe noi, scrie Le Monde. În discuţii, într-o parte sunt susţinătorii unei reporniri economice accelerate, gata de a răspunde pozitiv nevoii de a lucra mai mult sau de a reduce salariile. De cealaltă parte sunt cei care intenţionează să-i facă pe cei mai bogaţi să contribuie la plata facturii crizei la sfârşitul unei pandemii care i-a transformat în eroi pe cei din primele linii ale societăţii. Este vorba de cei care au făcut viaţa suportabilă în timpul carantinei, de la simplul gunoier la omul care aranjează produsele pe rafturile supermarketurilor şi la voluntari. Iar tocmai aceşti eroi sunt acum ameninţaţi cu pierderea veniturilor de şocul economic al pandemiei. În mijlocul dezbaterii stă preşedintele Emmanuel Macron, care a retras ISF-ul, iar acum pare că se răzgândeşte. În parlament, opoziţia de stânga intensifică tirul propunerilor de reintroducere a taxei pe averile mari sau cel puţin de creare a unei contribuţii excepţionale ţintite spre cele mai mari averi. Pe 6 mai, într-un interviu cu Le Monde, Laurent Berger, şeful confederaţiei sindicale CFDT, a susţinut „o contribuţie sporită a celor mai bogaţi, în special prin aplicarea la veniturile de capital a aceluiaşi barem ca la veniturile din muncă, la care s-ar adăuga o impunere suplimentară asupra venitului“.

    Economista Esther Duflo, laureată a premiului Nobel în 2019, s-a declarat favorabilă reintroducerii ISF în Franţa, considerând o astfel de măsură ca fiind Ñrezonabilă“. Mergând mai departe, doi foşti consilieri ai candidatei democrate la preşedinţia SUA Elizabeth Warren cu privire la impozitarea celor mai bogaţi, economiştii Gabriel Zucman şi Emmanuel Saez, împreună cu economistul francez Camille Landais, propun introducerea unui impozit temporar şi progresiv pe patrimonial celor mai bogaţi 1%. Aceasta la nivelul întregii Uniuni Europene. Adică o versiune europeană a franţuzescului ISF. Scopul este gestionarea mai uşoară a imensei datorii publice pe care o va crea criza şi finanţarea cheltuielilor publice la care au fost forţate guvernele în lupta cu coronavirusul. Aceşti economişti atrag atenţia că cei mai bogaţi 1% deţin între 20% şi 25% din totalul avuţiei din Franţa, Germania, Spania şi statele scandinave. De aceea, ei propun ca noul impozit să fie aplicat averii nete (active minus datorii) cu o rată progresivă care ar depinde de mărimea activelor nete. Astfel, cu 1% vor fi impozitate averile nete de peste 2 milioane de euro, cu 2% cele mai mari de 8 milioane de euro şi cu 3% cele de peste 1 miliard de euro. Taxa de 3% ar fi aplicabilă pentru circa 330 de miliardari europeni.

    Tot Le Monde notează că şi în Marea Britanie taxarea bogaţilor a redevenit o idee populară în condiţiile în care şocul economic al pandemiei va provoca „un deficit abisal“ anul acesta, iar după ani dureroşi de austritate nici nu se pune problema reînceperii reducerilor cheltuielilor bugetare. Un sondaj de opinie realizat de YouGov în luna mai arată că 61% dintre britanici susţin impozitarea averilor mai mari de 750.000 de lire sterline (850.000 de euro), în timp ce doar 14% se opun.

  • OPINIE Liviu Apolozan, VP strategie & fondator DocProcess: Încercaţi automatizarea… sunt sigur că o să vă placă

    Multe dintre toate aceste neajunsuri şi mult din munca de remediere a erorilor pe care trebuia să o depună departamentele financiare s-au redus sau s-au eliminat cu totul pentru companiile care au ajuns să folosească majoritar sau exclusiv facturarea electronică în relaţiile lor comerciale. Online, totul e mai simplu, spunea până nu de mult un mare retailer şi, în acest caz, avea mare dreptate. Facturarea electronică, eliminarea nevoii de semnătură fizică şi de ştampilă au redus costuri şi au eliminat nenumărate întârzieri. Şi totuşi, pentru noi, acesta e doar începutul drumului. Al doilea pas, la fel de important ca primul şi la fel de productiv în generarea de economii, este standardizarea care duce la interoperabilitatea sistemelor şi a proceselor de business. Pe scurt, eliminarea multor dureri de cap şi uşurarea derulării relaţiilor comerciale la nivel de piaţă europeană ca piaţă unică. Practic orice ERP „discută” cu orice alt ERP fără dezvoltări costisitoare sau de lungă durată.
    Pentru a încuraja digitalizarea, Uniunea Europeană a introdus din 2014 Directiva 2014/55/EU, care subliniază, chiar din primul paragraf, nevoia de interoperabilitate şi necesitatea utilizării unui standard european de facturare electronică în schimburile comerciale dintre companii şi instituţiile publice. Această directivă este deja adoptată la nivel legislativ în majoritatea ţărilor Uniunii Europene, iar unele dintre acestea deja fac proiecte de lege prin care să impună acelaşi mod de lucru tuturor tranzacţiilor B2B.
    La DocProcess, am testat pe propria noastră piele beneficiile standardizării şi ale interoperabilităţii, acestea două fiind principiile pe care le-am avut, de altfel, la bază, când ne-am creat un model de business care ne-a ajutat să ajungem rapid la mii de clienţi.
    Folosind standardul UBL (Universal Business Language) pentru documente de business electronice, standard unanim adoptat de Uniunea Europeană, am putut înrola aproape toţi furnizorii clienţilor noştri principali şi am ajuns în scurt timp la automatizarea proceselor de facturare pentru mii de companii, de diverse dimensiuni, româneşti sau internaţionale. În lipsa unui standard, ar fi trebuit stabilite platforme de conversie separate pentru fiecare sistem în parte, ceea ce pentru un client mare din retail, de exemplu, ar fi însemnat înlocuirea unui vis urât cu un coşmar. Standardizarea, care poate fi, din proprie experienţă, pusă în practică rapid şi cu beneficii imediate, ne dă posibilitatea de a ne crea un ecosistem de business, un model concentric de dezvoltare care poate automatiza întregul ciclu de viaţă al unei tranzacţii comerciale şi al documentelor implicate.
    Pe lângă toate acestea, faptul că la un moment dat vom fi oricum obligaţi să ne conformăm Directivei 2014/55/EU aproape că nu mai are atâta importanţă. E ca şi cum cineva ţi-ar spune că ai o problemă de sănătate pe care trebuie să o tratezi cu tort de ciocolată. Mulţumesc, tăiaţi-mi o felie generoasă.
    Adoptarea în avans şi din proprie iniţiativă a standardelor europene a adus deja sumedenie de beneficii celor peste
    3.200 de clienţi ai noştri, şi asta de ani buni. Şi da, ca orice legislaţie europeană, directiva se va extinde curând de la sistemele de achiziţii publice şi asupra mediului de afaceri. În această idee, Franţa şi-a propus să adopte facturarea electronică obligatorie în tranzacţiile de tip B2B începând din 1 ianuarie 2023.

  • Cine plăteşte factura pentru coronavirus în China: Oamenii săraci

    Publicaţia americană Financial Times reuşeşte să contureze într-un tablou dureros imaginea matematicii crizei generate de coronavirus în societatea săracă a Chinei.

    Zilele au devenit dificile pentru un şofer de taxi care lucrează „la negru”, în căutare de clienţi într-o staţie de autobuz din Picun – un sătuc înţesat de muncitori imigranţi la periferiile Beijingului.

    „Obişnuiam să câştig între 600 şi 800 de yuani (între 86 şi 115 dolari) pe zi, dar acum sunt pe pierdere cu 80 – 100 de yuani pe zi (11-15 dolari)”, a povestit el pentru FT, înainte de a fi gonit din staţie – fără pasageri – de autorităţile rutiere.

    Datele arată că epidemia de coronavirus, care a infectat peste 80.000 de persoane în China, a început să fie ţinută sub control. Cu toate acestea, luni întregi de restricţii de călătorie, muncă şi restricţii sociale generale pun presiune pe familiile sărace din China.

    O cincime din gospodăriile din China pot supravieţui doar puţin peste 2 luni fără venituri noi, în timp ce 40% dintre acestea nu pot supravieţui mai mult de 3 luni, arată un sondaj realizat, săptămâna trecută, pe un eşantion de 120.000 de respondenţi, realizat de China Househould Finance Survey şi Research Centre, o firmă independentă de consultanţă din Chengdu.

    „Nu putem estima dacă impactul epidemiei asupra pieţei muncii se va resimţi timp de jumătate de an, un an, sau mai mult, dar suntem siguri că va dura destul de mult încât anumite segmente din societate nu pot supravieţui pe cont propriu”, a spus Gan Li, director al firmei de consultanţă şi profesor universitar.

    China cheltuie mai mult decât orice ţară dezvoltată pentru investiţii în drumuri, cale ferată şi alte infrastructuri, însă alocă mult mai puţini bani pentru măsuri sociale, precum accesul la o locuinţă.

    Spre comparaţie, cheltuie circa 3% din PIB pentru măsuri sociale, faţă de 12% cât cheltuie în medie naţiunile dezvoltate, conform lui Gan.

    China are o populaţie de peste 1,43 miliarde persoane, potrivit platformei Worldometers. PIB-ul Chinei a fost de peste 13.000 miliarde dolari în 2018.

    Lipsa de susţinere socială este cu atât mai îngrijorătoare în cazul muncitorilor cu contracte informare precum doamna Wu, o imigrantă ce 50 de ani din Hebei, angajată ca femeie de serviciu la o sucursala a China Construction Bank.

    Ea nu a vrut să îşi dea tot numele publicaţiei americane, dar a declarat că nu a mai fost plătită din luna decembrie. Pentru a-şi plăti chiria, ea a fost nevoită să renunţe la toate celelalte cheltuieli.

    „Nimeni nu este plătit la timp. Noi nu suntem excepţia”, a declarat doamna Wu pentru FT.

    Nici clasa de mijloc nu scapă

    Presiunea financiară pusă de criza coronavirusului pe gospodării ameninţă obiceiurile de consum ale clasei de mijloc, în special în cazul părţinţilor tineri care au tendinţa de a economisi mult mai puţin decât generaţiile anterioare.

    Hao Xiaogang, 35 ani, este maseuză în Beijing şi spune că de când a început criza a renunţat la ideea de achiziţiona o casă pentru a nu fi nevoită să plătească rata de 3.000 yuani pe lună (450 dolari).

    „Deja mă aflam sub o presiune financiară de anul trecut când am fost de acord să fac achiziţia, însă acum am fost nevoită să renunţ cu totul. Nu plănuiesc nicio altă achiziţie majoră în următoarea perioadă. Să ai cash este important”, a spus Hao Xiaogang.

    Tensiunea generată în societate din cauza pierderilor de venituri şi a incertitudinii atunci când vine vorba de locul de muncă atinge cote periculoase.

    Micii proprietari de magazine au pornit proteste în şase oraşe săptămâna trecută în mai multe locuri din ţară.

    Imagini care circulă online îi arată pe protestatarii din Shenzhen cum cântă în cor „tăiaţi chiriile”, chiar dacă poliţia a îndemnat mulţimea să se spargă din cauza riscului epidemiologic.

    Sectorul afacerilor mici este responsabil pentru o treime din consumul cotidian de bunuri al Chinei, arată o cercetare realizată de braţul de cercetare al Ant Financial, compania-soră a Alibaba.

    Cu toate acestea, afacerile mici au înregistat un volum de tranzacţii mai mic cu 50% în primele luni ale anului 2020, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Numărul de tranzacţii înregistrate în provincia Hubei, spre exemplu, au scăzut cu 70% de la an la an.

    Guvernul Chinei a lansat o serie de măsuri pentru a ajuta businessurile, precum amânarea la plată a unor taxe şi extinderea unor împrumuturi, dar aceste măsuri nu ajută prea mult gospodăriile cu venituri mici.

     

     

  • Ce făcea vicecancelarul Austriei la locul de muncă: se juca Clash of Clans şi a trimis factura direct către partidul din care făcea parte

    Influenţa pe care tehnologia chineză o exercită asupra planetei este atât de mare, încât poate lovi în cele mai neaşteptate locuri. În timp ce guverne din toată lumea discută posibilitatea introducerii tehnologiei Huawei în noile reţele de comunicaţii 5G, tehnologia chineză a devenit o problemă din cu totul alte motive în Austra, scrie WSJ.

    Heinz-Christian Strache, fostul vicecancelar al Austriei, a cheltuit lunar între 2000 şi 3000 de euro îmbunătăţindu-şi contul de Clash of Clans, un joc de strategie pentru smartphone-uri, urmând să trimită factura direct către Partidul Libertăţii din Austria, paritid din care face parte. Acesta ar fi declarat că a folosit contul partidului din greşeală, returnând ulterior suma de bani, potrivit raportului citat de WSJ.

    Jocul a fost creat de producătorul finlandez de jocuri video Supercell, conglomeratul chinez Tencent deţinând 84,3% din acţiunile companiei.

    Strache şi-a dat demisia din funcţia de vicecancelar în luna mai a anului trecut, în urma publicării unui material video în care discuta cu o „rusoaică” o posibilă tranzacţie a acţiunilor unor oragane de presă pentru a influenţa alegerile europarlamentare, rusoaica fiind în realitate o cetăţeană a Letoniei.

     

  • Argentina, ţara unde şi moartea este prea scumpă

    Factura unei înmormântări poate ajunge la 180.000 de peso, adică aproximativ 2.700 de euro, într-o ţară unde aproape 40% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, scrie Le Figaro.

    În Argentina, o şară zguduită de cea mai gravă criză economică din 2001, chiar şi să mori pare a fi devenit un lux.

    “Problema este economică. Oamenii nu au bani pentru servicii funerare, se ajută între ei sau se împrumută, unii plătesc cu dolarii puşi la saltea. Oamenii nu mai au putere de cumpărare de câţiva ani”, povesteşte Juan Tapia, proprietarul companiei de pompe funebre Cocheria Tacuari.

    Cel mai ieftin serviciu oferit de aceasta costă aproximativ 376 de euro. De la spital, mortul este dus direct la cimitir. În funcţie de calitatea serviciilor, facture unei înmormântări poate atinge 180.000 de peso, aproximativ 2.700 de euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Cum se disciplinează Telekom: Facem achiziţii doar după ce verificăm că nu avem deja acel lucru, şi suntem 100% siguri că îl vom folosi

    Grupul Telekom România a analizat „fiecare factură“ şi a introdus o disciplină strictă în politica de achiziţii ca parte a strategiei de reducere a cheltuielilor şi creştere a profitabilităţii, astfel că nicio investiţie nu primeşte undă verde până când nu trece de nişte „filtre“.

    „Am făcut un efort important de a ne administra foarte disciplinat cashul şi baza de costuri, iar pe segmentul de generare de cash vedem nişte rezultate foarte bune, de care suntem mulţumiţi, la fel ca şi pe zona de costuri. Disciplina înseamnă că ne pasă de absolut fiecare cost, că ne uităm la fiecare factură, şi analizăm ce putem face pentru a reduce costurile, ce putem face pentru a avea cheltuieli mai mici“, a declarat germanul Nicolas Mahler, directorul executiv financiar al Telekom România, într-un interviu exclusiv cu ZF, primul de la preluarea mandatului de la Bucureşti, în august 2018.

    Ce înseamnă această disciplină? „Ne uităm să folosim ceea ce avem şi ne asigurăm că achiziţionăm ceva nou doar după ce suntem 100% siguri că vom folosi acel lucru. E ca atunci când îţi administrezi cumpărăturile proprii: nu cumperi zece sticle de vin dacă vine un singur prieten la cină.“