Tag: exxon mobil

  • Exxon, Shell şi Petrom vor exploata gaze în sectorul ucrainean al Mării Negre

     Consorţiul va extrage gaze naturale din zăcământul Skifski, localizat în largul coastelor Ucrainei, în apropiere de ţărmul României.

    Acordul preliminar a fost semnat de ministrul ucrainean al Energiei Eduard Stavytsky şi reprezentanţi ai Exxon, Shell şi Petrom, în prezenţa preşedintelui Viktor Yanukovych. Ceremonia a avut loc la New York, în timpul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, potrivit preşedinţiei ucrainene.

    Contractul final ar urma să fie semnat peste o lună, la Kiev.

    Mariana Gheorghe este şefa Petrom şi cel mai puternic manager din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul celor mai mari 100 de companii din lume: doar 37 sunt prezente şi în România

    Exxon Mobil, a treia mare companie din lume, cu venituri de aproape 450 mld. dolari în 2012, este primul mare jucător de talie mondială prezent în România, arată datele centralizate de ZF pe baza topului Fortune.

    Exxon Mobil este activă în România în special în domeniul explorării gazelor din Marea Neagră, alături de parteneri precum Petrom şi Romgaz, iar în luna aprilie compania a închiriat un spaţiu de 1.100 de metri pătraţi la etajul opt al proiectului de birouri Floreasa Business Park deţinut de fondul sud-african de investiţii NEPI.

    Prima companie din topul celor mai mari afaceri globale care are activităţi de producţie în România este Daimler (locul 24 în topul Fortune)– grupul german care deţine o fabrică la Cugir şi o alta la Sebeş, ambele în judeţul Alba şi care a anunţat anul acesta o nouă investiţie, de 300 de milioane de euro, în industria locală de componente auto, tot în localitatea Sebeş.

    Imediat după Daimler, în clasamentul întocmit de publicaţia americană, se află General Electric, cu venituri de 147 mld. dolari în 2012 şi care a devenit recent proprietarul unei fabrici de echipamente petroliere lângă Ploieşti. GE a cumpărat afacerea americanilor de la Lufkin, care au construit o fabrică de peste 130 mil. dolari în România, iar tranzacţia a fost aprobată luna aceasta de către Consiliul Concurenţei.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Platforma de 532 mil. $ adusă de Petrom şi Exxon în Marea Neagră va începe forajul la finalul anului

    Petrom, cea mai mare companie locală în funcţie de vânzări, alături de gigantul american ExxonMobil se pregătesc la finalul acestui an sau la începutul anului viitor pentru forarea unei noi sonde de explorare, după ce prima sondă săpată la mari adâncimi, Domino-1, în Marea Neagră, în perimetrul Neptun, a identificat o acumulare de gaze de 42-84 de miliarde de metri cubi, în valoare de circa 20 de miliarde de dolari.
     
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 26.06.2013
     
    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

     
  • ​Petrom şi Exxon au finalizat harta 3D a gazului din Marea Neagră dar nu spun încă ce au găsit

    Grupul american ExxonMobil şi OMV Petrom, cea mai mare companie locală, au anunţat finalizarea campaniei de achiziţie seismică 3D pe blocul Naptun Deep din Marea Neagră, unde cele două companii anunţaseră anul trecut că au găsit gaze naturale cât să acopere consumul României pe 3-6 ani.

    Prin această campanie, cele două companii au scanat fundul mării pe o suprafaţă de peste 6.000 de kilometri pătraţi pentru a colecta date privind rezervele reale de gaze naturale din acest perimetru. Prospecţiunile 3D au început la finalul anului trecut.

    Companiile nu au anunţat şi care au fost rezultatele acestor prospecţiuni 3D, mesajul lor fiind destul de laconic.

    “Noi rămânem foarte încurajaţi de descoperirea Domino şi continuăm să colectăm date suplimentare necesare pentru a confirma dimensiunea resurselor şi potenţiala fezabilitate comercială a acestora”, a spus John Knapp, directorul general al ExxonMobil Exploration and Production Romania.

    Cel mai probabil, este necesară şi o perioadă pentru analiza datelor colectate.

    Cele două companii vor continua evaluarea zăcământului de gaze din Marea Neagră prin foraje de exploare şi au procurat în acest scop platforma de foraj Ocean Endeavor, deţinută de compania americană Diamond Offshore Drilling. Grup Servicii Petroliere, compania omului de afaceri Gabriel Comănescu, a participat şi ea la licitaţia pentru foraje de explorare în blocul Neptun dar nu a câştigat contractul.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • ExxonMobil şi Petrom au finalizat cea mai mare campanie de achiziţie seismică 3D din Marea Neagră

     Totodată, cele două companii au cumpărat de la Diamond Offshore Drilling Inc o platformă de foraj, Ocean Endeavor, pentru a relua forajul de explorare pe blocul offshore Neptun Deep din România la sfârşitul anului în curs sau începutul anului 2014.

    Platforma Ocean Endeavor a fost proiectată să foreze în ape cu adâncimi de până la 2.400 de metri şi o adâncime totală de foraj de până la 10.600 de metri.

    “Datele colectate în timpul campaniei seismice şi al programului de foraj de explorare vor fi folosite pentru a evalua dimensiunea şi fezabilitatea comercială a descoperirii Domino, anunţată în 2012, dar şi potenţialul altor prospecte în blocul Neptun Deep”, se arată într-un comunicat al OMV Petrom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Energiei: Le-am cerut celor de la ANRM să înceapă lucrul la o lege pentru hidrocarburile din Marea Neagră

    Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, a declarat luni că a cerut Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) să înceapă lucrul la o lege care să reglementeze activităţile de extracţie de hidrocarburi din Marea Neagră.”Le-am cerut să lucreze la o lege offshore prin care să stabilim totul, de la explorare, exploatare, transport, regim de taxe şi redevenţe. Trebuie să gândim totul pentru Marea Neagră. Nu vreau să pierdem această ocazie pentru România”, a spus Niţă. Potrivit ministrului  gazele identificate în perimetrul Neptun, acolo unde lucrează Petrom alături de americanii de la Exxon, ar trebui să fie aduse la ţărm printr-un parteneriat de tip joint-venture între cei doi investitori şi Transgaz. “E o chestiune de negociere”, a mai spus ministrul.

     
    Petrom şi ExxonMobil au anuntat la începutul lunii aprilie că evaluarea suplimentară a rezultatelor sondei Domino-1, prima sondă de explorare forată la mare adâncime în Marea Neagră în perimetrul Neptun, a permis o estimare iniţială preliminară a producţiei de gaze potenţiale dintr-o dezvoltare viitoare a Domino de aproximativ 630 de milioane de picioare cubice pe zi, adică 6,5 miliarde de metri cubi pe an. Cantitatea reprezintă aproape jumătate din tot consumul anual de gaze al României.
     
  • Resursele de energie primară scad, dar urcă puternic Marea Neagră

    Pe de altă parte, OMV Petrom şi Exxon anunţă că ar putea extrage anual 6,5 miliarde metri cubi de gaze naturale din perimetrul Neptun din Marea Neagră, potrivit estimărilor preliminare, cantitate care echivalează cu aproape jumătate din consumul anual actual al României. OMV Petrom produce anual circa 5 miliarde de metri cubi de gaze. România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze naturale.

    În urmă cu un an cele două companii au anunţat o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, în perimetrul Neptun, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Dacă operaţiunile ulterioare vor confirma fezabilitatea din punct de vedere tehnic şi comercial a producţiei de gaze din blocul Neptun, valoarea cumulată a investiţiilor în cadrul fazelor de explorare şi dezvoltare ar putea fi de câteva miliarde de dolari americani, prima producţie potenţială fiind estimată cel mai devreme către sfârşitul decadei, se mai spune în comunicat.

    Principalele resurse de energie primară au totalizat 4,99 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 393.200 tep. Producţia internă a însumat 3,56 milioane tep, în scădere cu 7,1%, iar importul a fost de 1,43 milioane tep, mai mic cu 7,8%. Resursele de energie electrică au însumat 10,53 miliarde KWh, în scădere cu 626,1 milioane KWh (5,6%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012, ca urmare a reducerii producţiei cu 506,2 milioane KWh (4,6%).

    Consumul final de energie electrică a fost de 8,77 miliarde KWh, cu 4,6% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Exportul de energie electrică a fost de 213,9 milioane KWh în scădere cu 56,2 milioane KWh, respectiv cu 20,8%.

  • Sfârşitul unei nave blestemate şi mizeria unei industrii nereglementate

    RAMAŞIŢELE EXXON VALDEZ – câţiva metri de perete din oţel – zac pe plaja oraşului indian Alang. Prova a dispărut deja. Un furnicar de muncitori înarmaţi cu lămpi de sudură taie ce-a mai rămas din gigantul de 34.000 de tone care a eşuat în urmă cu aproape un sfert de secol pe ţărmul Alaskăi, cauzând una dintre cele mai grave deversări de petrol din istoria Statelor Unite, eclipsată abia în 2010 de explozia platformei petroliere Deepwater Horizon în Golful Mexic.

    Peste două săptămâni probabil nu va mai rămâne nimic din vasul petrolier care a naufragiat în 1989, deversând 41 milioane de litri de petrol în Strâmtoarea Prince William din Alaska. După accident, Exxon Valdez a fost reutilat, devenind vas de transport de minereuri, şi a fost redenumit recent „Oriental N„. Compania indiană de fier vechi şi reciclare Priya Blue a cumpărat în primăvara anului trecut vaporul pentru 16 milioane de dolari (12 milioane euro) doar pentru a-l tăia.

    În august, vasul a fost tras la ţărm la Alang, unde operează cel mai mare cimitir de nave din lume. Plătiţi cu câteva rupii pe zi, peste 300 de muncitori taie şi demontează vaporul.Dezvăluirea „identităţii„ mai vechi a Oriental N a provocat un mic scandal la Alang. Deşi nu conţine mai multe materiale toxice decât alte vase dezafectate pe plaja din nord-estul Indiei, activiştii pentru protecţia mediului au profitat de notorietatea Exxon Valdez pentru a încerca, fără succes, să blocheze aducerea vaporului pe pământ indian printr-o acţiune la Curtea Supremă.

    Procesul a adus în atenţie însă condiţiile catastrofale de lucru întâlnite la multe şantiere navale din sudul Asiei, unde vasele maritime ieşite la pensie sunt tăiate şi transportate la topit bucată cu bucată. În octombrie, şase muncitori au murit într-o explozie la Alang, în timp ce demontau vasul petrolier „Union Brave„, scrie Der Spiegel. Unul dintre ei a tăiat cu lampa de sudură un compartiment în care se afla încă petrol, provocând o explozie.

    În Pakistan, peste 20 de muncitori au murit şi mai mult de 150 au fost răniţi în anul 2011 pe şantiere navale. Doar la Alang, şantierele navale au revendicat 173 de vieţi din 2001, zdrobiţi de bucăţi de oţel desprinse sau făcuţi scrum de explozii. Muncitorii se caţără de multe ori desculţi pe vapoare, iar incinerarea deşeurilor toxice pe plajă este un obicei.

    AFACERILE MERG BINE PENTRU „ÎNGHIŢITORII DE FIER„, aşa cum sunt supranumite în industrie companiile de fier vechi. Criza globală din domeniul transporturilor maritime a determinat operatorii de flote să strângă cureaua, iar odată cu scăderea tarifelor vasele mai vechi au devenit neprofitabile. Anul trecut au fost tăiate la nivel mondial peste 1.000 de vapoare, cifră record, lider de piaţă fiind India. Şantierele navale din India au reciclat 527 de vase, urmate de cele din Bangladesh, Pakistan şi China. Giganţii din oţel sunt scoşi din uz uneori chiar şi după doar 15 ani de activitate.

    Operatorii de flote din Europa preferă de obicei să trimită vapoarele la cimitirele din sudul Asiei, unde reglementările de mediu şi de protecţia muncii sunt mai puţin stringente, iar cererea pentru oţel este mai mare. Companiile de fier vechi cumpără vase de mare tonaj cu aproximativ 400 de dolari pe tonă. Oţelul de înaltă calitate regăsit de obicei în construcţia acestor nave este la mare căutare în Asia, iar reciclarea vapoarelor satisface în prezent 9% din cererea de oţel din India.

    Drumul de 6 kilometri între oraşul Alang şi şantierul naval seamănă cu un bazar. Oale, paturi, televizoare şi alte accesorii folosite odată de echipajele navelor maritime se vând la grămadă. Obiectele care nu atrag cumpărători, precum baterii consumate sau cutii de vopsea goale, sunt incinerate în aer liber. Fumul cu miros înţepător se amestecă cu gazele de eşapament de la camioanele de mare tonaj care cară către furnale bucăţi uriaşe de oţel tăiate din nave.

  • Marii producatori de petrol revin în Irak

    Lukoil din Rusia si partenerul sau norvegian Statoil au obtinu
    dreptul de dezvoltare a importantului zacamant West Qurna 2, cu
    angajamentul de ajunge la livrari de 1,8 milioane de barili pe zi
    în sase ani.
    Shell si partenerul Petronas din Malaezia s-au angajat să ajunga la
    o productie similara la exploatarea Majnoon.
    China National Petroleum, OAO Gazprom si Sonangol din Angola au
    obţtnut la randul lor contracte de exploatare, la licitatiile care
    au avut loc timp de doua zile pentru atribuirea a zece
    exploatari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro