BusinessMagazin

Tag: experti

  • Vine al doilea val de COVID 19 peste România? La ce trebuie să ne aşteptăm: predicţiile experţilor români

    Experţii se aşteaptă la un al doilea vârf de COVID 19 în toamna. Este posibil ca noul val să fie de o intensitate redusă. În România sunt 18.283 de cazuri de COVID 19 dintre care 11.630 de persoane s-au şi vindecat

    La trei luni de la primul caz de COVID 19 din România probabil te întrebi când se va termina toată povestea? Scapi de epidemie sau revine din toamnă? În rândurile specialiştilor părerile sunt împărţite.

    ”Eu cred că e foarte probabil să avem un al doilea vârf în toamnă, când vine sezonul rece, el poate să fie de o intensitate redusă dacă învăţăm să convieţuim cu virusul, şi o facem armonios”, a declarat Adrian Marinescu, medic primar boli infecţioase Institutul “Matei Balş”.

    Medicul atrage atenţia că este foarte important ca numărul de cazuri să fie ţinut sub control pentru a nu suprasolicita spitalele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când vom putea să călătorim din nou în Europa? Ce spun experţii

    Încet şi cu grijă, procesul relaxării măsurilor de distanţare socială a început de-a lungul Europei, fiecare ţară având propriul ritm în care abordează ridicarea restricţiilor, scrie Forbes.

    De vreme ce ţările continentului raportează tot mai puţine cazuri cu coronavirus, guvernele ridică unele interdicţii, deschizând parţial şcolile şi permiţând redeschiderea unor business-uri din spaţiul public.

    Italia, Spania, Germania, Austria, Danemarca, Norvegia, Polonia, Republica Cehă, Luxemburg şi Islanda, unde numărul de infecţii a început să scadă, fac parte din primul val de ţări care au început să îşi relaxeze măsurile stricte de distanţare socială, anunţând între timp o serie de măsuri create pentru a resuscita economia.

    „Dacă redeschidem prea devreme, există riscul ca numărul de infecţii să crească prea mult şi să aplicăm din nou restricţiile”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen.

    Acelaşi avertisment a venit şi din partea şefului Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, care a explicat că viaţa nu va reveni la normal până nu vom avea un vaccin.

    În ceea ce priveşte călătoriile, Comisia Europeană a fost explicat extrem de clar: „Aş sfătui pe toată lumea să aştepte până să îşi facă planuri de vacanţă. În momentul actual, nimeni nu da o prognoză de încredere pentru lunile iulie şi august.”

    În timp ce există un consens în ceea ce priveşte reluarea graduală a activităţilor şi obiceiurilor de zi cu zi, guvernele nu pot cădea de acord ce categorii de vârstă şi industrii ar trebui să se bucure primele de ridicarea restricţiilor.

    Experţii sunt de părere că cererea de zboruri va avea nevoie de 18 până la 24 de luni până să se întoarcă la nivelurile de dinainte de pandemie. Între timp, liniile aeriene vor implementa o serie de proceduri de identificare a persoanelor care sunt bolnave.

    „Mulţi oameni nu se vor simţi în siguranţă când vor urca într-un avion aglomerat… cel puţin până vor şti că numărul de decese cauzate de virus este aproape de zero în regiunea de unde pleacă sau până vom avea un vaccin”, a declarat Robert Reich, profesor în cadrul Universităţii Berkeley, potrivit CNBC.

     

  • Experţii internaţionali spun că magazinele de alimente ar trebui să interzică clienţilor intrarea lor înauntru din cauza Covid-19. Care sunt motivele, dar şi alternativele

    Zeci de angajaţi ai magazinelor de alimente au murit din cauza coronavirusului în pofida măştilor folosite de aceştia şi a restricţiilor referitoare la numărul de clienţi din incinta magazinelor, potrivit unui articol publicat de CNN Business, care se referă la situaţia din Statele Unite. Potrivit jurnaliştilor de la CNN, supermarketurile au rezistat până acum celei mai draconice dintre posibilele măsuri: interzicerea clienţilor de a intra în magazine.

    Totuşi, câţiva specialişti în muncă, lideri de sindicat şi mici proprietari de magazine alimentare sunt de părere că a devenit prea periculos să îi laşi pe clienţi să se plimbe printre rafturi, intrând în contact astfel cu numeroşi angajaţi. Magazinele de alimente sunt încă pline de clienţi, iar experţii citaţi de CNN spun că a sosit momentul ca marile lanţuri să nu mai fie accesibile publicului şi să îşi dezvolte capacităţile de livrare la domiciliu pentru alimente şi pentru alte bunuri esenţiale.

    „Clienţii neatenţi” sunt „probabil cea mai mare ameninţare” pentru angajaţi acum, potrivit lui Marc Perrone, preşedinte al United Food şi al sindicatului Angajaţilor Comerciali din Statele Unite. Sindicatul spune că 85% dintre angajaţii magazinelor de alimente au raportat că clienţii nu respectă regulile de distanţare fizică în magazine.
    „Orice lucru care reduce nevoia de interacţiune cu publicul şi permite o mai mare distanţare fizică va fi, în cele di urmă, cea mai bună soluţie pentru angajaţii magazinelor de alimente” a declarat pentru CNN şi John Logan, profesor şi director al studiilor de muncă şi angajare la Universitatea de Stat din San Francisco. „Închiderea magazinelor şi o realocare a sarcinilor pentru ridicare şi livrare ar fi o măsură bună”, adaugă el.


    Multe magazine de alimente de mici dimensiuni din Statele Unite au mizat pe această măsură pentru a-şi proteja angajaţii. De asemenea, câteva companii mari precum Best Buy (BBY), care are o infrastructură online importantă, au trecut la acest model în perioada crizei.

    Autorităţile publice nu solicită magazinelor esenţiale să îşi închidă porţile clienţilor, dar Departamentul american al Muncii  a recomandat recent ca retailerii să înceapă să folosească o fereastră de „drive through” sau să ofere o altă modalitate de ridicare a cumpărăturilor fără ca clienţii să coboare din maşini.

    Câteva lanţuri mari de cumpărături din Statele Unite au început să implementeze astfel de măsuri: Whole Foods a închis un magazin din New York şi a făcut trecerea la un magazin online, care se concentrează exclusiv pe livrări. Kroger (KR) şi Giant Eagle au mutat câteva maazine înspre locaţii de ridicare şi livrare. Dar acestea sunt câteva cazuri izolate din reţelele ample ale acestor retaileri.

     

  • Experţi internaţionali au stabilit o agendă de muncă „de la 9 la 5” ca să fim mai eficienţi când lucrăm de acasă. Cu ce trebuie să începeţi în fiecare zi

    Munca de acasă, pe lângă faptul că vine într-un volum destul de mare şi cu mai multe provocări, generează o anumit senzaţie stranie, întrucât oamenii sunt izolaţi social şi nu mai există acum altceva pentru ei decât casă=muncă=acasă.

    Un studiu publicat de compania specializat în conţinut media Buffer, anul trecut, arată că 22% dintre cei care lucrează de acasă au probleme cu capacitatea de a se deconecta de la muncă.

    În acelaşi timp, studiul realizat pe 2.500 de angajaţi arată că 19% dintre angajaţii care au muncit de acasă au indicat singurătatea drept o problemă, urmată de lipsa colaborării şi comunicării cu colegii – cu 17% dintre respondenţi.

    „Crearea mediului potrivit pentru cei care lucrează de la distanţă pentru prima dată este un pas extre de important pentru bunăstarea angajaţilor şi pentru productivitatea companiei”, a atras atenţia Tony Anscombe, chief security evangelist, în cadrul companiei slovace de securitate cibernetică ESET.

    El a publicat o serie de recomandări pentru cei care se confruntă pentru prima dată cu un astfel de mediu de lucru, întrucât industria IT şi ele conexe, precum securitatea cibernetică, au fost printre primele care au înţeles şi încurajat eficienţa muncii de la distanţă.

    • Pregătiţi-vă de muncă ca într-o zi de lucru normală. Îmbrăcaţi-vă cu hainele pe care le luaţi în mod obişnuit când lucraţi în mediul fix de la birou, astfel pregătindu-vă mental că urmează o nouă zi de muncă.
    • Atunci când este posibil, încurajaţi oamenii din echipe să îşi creeze un spaţiu de birou în propria casă; încercaţi să lucraţi la o masă sau la un birou, folosind un scaun. Acest lucru creează, de asemenea, un mediu uşor vizibil de lucru, iar persoanele din casă vor înţelege şi respecta mai uşor faptul că lucraţi.
    • Programul normal al zilei de lucru trebuie menţinut acolo unde este posibil; dacă în mod normal începeţi între orele 8-10, iar prânzul este undeva între 12-2 PM, atunci încercaţi să menţineţi acest program. Rutina şi regulile sunt bune.
    • În conformitate cu normele actuale de izolare, vă recomandăm în micile pauze să staţi în mediul sigur al casei şi să vă relaxaţi, citind sau urmărind filmuleţe scurte.
    • Cădeţi de acord cu colegii dvs. asupra unei platforme de comunicare în afara sistemului de e-mail normal, o platforma mai puţin formală şi care oferă un stil de comunicare mai prietenos, ca de exemplu WhatsApp, Skype sau una dintre multe alte platforme de comunicare disponibile.
    • Începeţi ziua cu o verificare a echipei şi alocaţi 15 minute pentru a comunica lucrurile importante ce trebuie rezolvate pentru a vă asigura că toată lumea are informaţiile şi resursele necesare pentru a obţine rezultatele aşteptate. Acest lucru are, de asemenea, beneficiul de a oferi tuturor un program de la începutul zilei.
    • Menţineţi fluxul de comunicare pe platforma convenită, urmăriţi ce colegi nu participa şi încercaţi să restabiliţi comunicarea cu aceştia.
    • Nu vă limitaţi la aspectele mărunte, concentraţi-vă asupra imaginii de ansamblu, a rezultatului final şi evitaţi să explicaţi în mod excesiv sau doar să supravegheaţi. Pe măsură ce oamenii se adaptează la noul mod de lucru, productivitatea poate avea de suferit – dar cu îndrumarea potrivită, realitatea este că, cel mai probabil, productivitatea va creşte datorită distragerilor mai puţine.
    • Dacă aveţi deja angajaţi care lucrau în mod uzual de la distanţă, folosiţi informaţiile colectate de la ei şi rugaţi-i să împărtăşească din sfaturile lor cu ceilalţi colegi.
    • Puteţi crea prânzuri de echipă virtuale, astfel încât să aveţi discuţii despre alte subiecte în afară de cele legate de job, lucru care se întâmpla probabil la birou şi care poate continua acum la fel de normal, într-un mediu virtual.
    • Când obiectivul zilei este atins, anunţaţi-vă echipa, încurajaţi-vă colegii să îşi încheie activitatea pe ziua respectivă şi să petreacă timp cu familia, prietenii sau să facă exerciţii fizice.


     

  • Cel mai luxos hotel al lumii este accesibil acum tuturor ca urmare a crizei coronavirusului. Cum aţi putea să beneficiaţi de serviciile acestuia

    Ultimele săptămâni au fost dificile pentru toată lumea, şi este firesc să visăm la despre locuri îndepărtate. Însă chiar şi o escapadă la spa ar fi imposibilă, din cauza interdicţiilor de călătorie şi a măsurilor de distanţare socială. Cel mai bun lucru pe care îl putem face chiar acum este să avem grijă de noi şi de ceilalţi. De aceea, recent, Six Senses Hotels Resorts Spas, considerat drept unul dintre cele mai luxoase branduri de wellness şi ospitalitate de pe planetă, a anunţat că oferă noi instrumente care să ne ajute să ne adaptăm la noua normalitate – statul acasă, scriu cei de la Departures.com. 

    Noua iniţiativă a companiei, „At Home With Six Senses” (Acasă cu Six Senses) va aduce în online renumitele sale programe de wellness.Programul va cuprinde sfaturi şi articole, tutoriale video, reţete, antrenamente şi multe altele, publicate pe sixsenses.com şi prin intermediul buletinelor informative şi al canalelor de social media. Conţinutul este împărţit în categorii, reprezentând fiecare dintre principiile filozofice ale companiei: pace interioară, hrană, somn, mişcare, stil de viaţă natural şi conectare.

    Prima sesiune de mindfulness, lansată într-o serie de meditaţii zilnice live pe Facebook, a fost susţinută de Anna Bjurstam, care conduce secţiunea de wellness pentru întregul brand Six Senses. Ea, ca mulţi dintre noi, lucrează acum de acasă, ţinând şedinţele de meditaţie din sufragerie. După cum a menţionat Bjurstam, cercetările au arătat că acest tip de meditaţie „creşte dragostea şi stima de sine şi faţă de ceilalţi, lucru de care avem nevoie cu adevărat în aceste momente”.

    Programul „At Home With Six Senses” se va baza pe cunoştinţele experţilor wellness din echipa companiei din întreaga lume. Şi, cu toate că resorturile Six Senses fac parte din categoria de lux – noile instrumente online sunt disponibile oricui, oriunde în lume, gratuit.

  • Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează: Statele Unite ar putea deveni următorul epicentru al pandemiei

    Preşedintele Donald Trump continuă să minimizeze pericolele pandemiei COVID-19, însă experţii din sănătate avertizează că SUA ar putea deveni noul epicentru al pandemiei – întrucât astăzi epicentrul este în Europa.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat marţi că văd „o accelerare masivă” a infecţiilor cu coronavirus în SUA şi a atras atenţia că America are potenţialul de a deveni noul epicentru al crizei globale, potrivit Washington Post.

    În ceea ce priveşte criza economică generată de pandemie, Washington-ul este în impas momentan, întrucât pachetul de 2.000 mliarde dolari care ar trebui să salveze economia este blocat în Congres, unde Republicanii şi Democraţii nu pot pica de acord. Negocierile continuă marţi, iar deal-ul ar trebui anunţat până la finalul zilei.

    În SUA au fost confirmate peste 46.000 de cazuri de coronavirus, deşi experţii consideră că cifrele reale sunt mult mai mari. Luni, SUA a înregistrat pentru prima dată 100 de decese într-o singură zi.

    Numărul total de decese se ridică marţi la 582 de persoane, în timp ce numărul celor vindecaţi se ridică la 295.

     

  • Tot ce trebuie să ştii despre Coronavirus: Care sunt şansele să mori? Cum să eviţi acest lucru? Îţi faci griji pentru nimic? Experţii din toată lumea răspund la aceste întrebări

    Cifrele arată că virusul Covid-19 a ucis mai mult de 3.000 de persoane şi a infectat aproape 90.000 de oameni în cel puţin 65 de ţări. Majoritatea infecţiilor şi a deceselor au fost înregistrate în provincia Hubei din China, unde virusul nemaivăzut a apărut la sfârşitul lunii decembrie. Dar virusul s-a răspândit şi în Italia, la aproape 8.046 km distanţă de sursă, blocând unele oraşe din nord – şi circa 55.000 de oameni, scrie Daily Mail.

    Doisprezece italieni au murit până acum, iar vineri a fost raportat primul deces al unui britanic, un pasager aflat la bordul vasului de croazieră Diamond Princess, care a fost pus în carantină în Japonia. În Marea Britanie, dintre cei peste 11.000 de oameni care au fost testaţi, 36 au fost diagnosticaţi. Nu s-au înregistrat însă decese pe teritoriul britanic.
    Există planuri pentru închiderea şcolilor, perturbarea transportului public şi amânarea evenimentelor sportive majore, dacă situaţia se transformă într-o criză.
    Deocamdată, experţi în domeniu îndeamnă publicul să se pregătească şi să ia măsuri pentru a preveni răspândirea bolilor. Lumea vrea să ştie ce poate face pentru a se proteja şi cum să îşi auto-impună carantina dacă este necesar. 

    Covid-19 pare să se răspândească la fel ca gripa, prin tuse şi strănut. Odată contactat, acesta trăieşte şi se reproduce în ţesuturile care aliniază căile respiratorii. Secreţii din aceste ţesuturi – mucus şi salivă – conţin, de asemenea, virusul. Când o persoană infectată tuşeşte, strănută sau pur şi simplu vorbeşte, picături mici sunt expulzate în aer, transportând virusul din corp. Dacă nu sunteţi direct în direcţia vorbitorului, ar trebui să fiţi în siguranţă. Picăturile călătoresc doar până la 0,2 metri.

    Însă un alt risc vine atunci când oamenii îşi acoperă tusea sau se acoperă cu mâna şi apoi ating un obiect cu care şi alte persoane intră în contact, cum ar fi un buton pentru uşă sau un robinet. Dacă atingeţi o suprafaţă contaminată, apoi vă atingeţi gura sau nasul, virusul poate fi transmis.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) spune că virusul poate trăi pe suprafeţe câteva zile.
    Günter Kampf de la Universitatea din Greifswald din Germania spune că astfel de viruşi pot fi omorâţi de dezinfectanţi, cum ar fi alcoolul sau înălbitorul – dar multe lucruri pe care le atingem în fiecare zi pe transport sau în clădirile publice nu sunt dezinfectate prea des sau chiar deloc.

    Dacă 14% dintre persoanele infectate prezintă o boală severă şi cinci procente dintre ei sunt bolnavi în stare critică, coronavirusul ar putea fi o „ameninţare masivă”, potrivit unui interviu acordat de dr. Peter Openshaw, profesor de medicină experimentală la Imperial College London, pentru The Times.

    „Din ceea ce am învăţat până acum, se pare că împrăştierea virusului – etapa de transmitere de la persoanele infectate – se desfăşoară relativ timpuriu în cursul infecţiei.” Chiar dacă în urma testelor virusul poate să pară că a dispărut, acesta poate reapărea, explică dr. Openshaw.

    Potrivit lui Alistair Miles, şeful informaticii epidemiologice de la Wellcome Center for Human Genetics, ar trebui să încetăm să ne atingem faţa.
    El a spus pentru The Times: „Nu vă mai atingeţi faţa. Mai ales nu ochii, nasul sau gura. Spălaţi-vă des pe mâini, în special înainte de a mânca sau atinge mâncarea. În timp ce o mască pare a fi o idee bună, nu există prea multe dovezi că poate preveni infecţia în mod fiabil atunci când este purtată de public. Dar sunt utile pentru o persoană bolnavă, pentru a reduce răspândirea virusului.” Miles a adăugat: „Se pare că nu se va termina rapid. S-ar putea să persiste până anul viitor şi să ajungă în cele din urmă să devină o infecţie sezonieră, revenind în fiecare iarnă.”

    Aş putea muri dacă mă infectez cu coronavirusul?
    Depinde într-o anumită măsură de cât de vârstă. Covid-19 provoacă simptome slabe la copii şi la bebeluşi, iar în China nu se ştie că a cauzat decese la copiii sub 10 ani. Principala preocupare când vine vorba de copii este că, dacă contactează virusul, îl pot transmite persoanelor în vârstă, mult mai expuse. Acesta este motivul pentru care unii directori au ales să închidă şcolile, dar aceasta nu este încă o politică oficială.

    Conform celor mai recente date din China Center for Disease Control, ratele de deces sunt de 0,2 la 0,4% între vârsta de zece şi 50 de ani, dar apoi încep să urce. Există o şansă de 1,3% de a muri din asta în după vârsta de 50 de ani, un risc de 3,6% după 60 de ani, un risc de opt% după 70 de ani şi un risc de 14,8% după 80 de ani. Riscul creşte odată cu vârsta, deoarece persoanele în vârstă au mai des alte boli, precum cancer sau afecţiuni ca hipertensiunea arterială, diabetul sau boli pulmonare, care agravează Covid-19. Profesorul Neil Ferguson, de la facultatea de medicină de la Imperial College London, a declarat pentru The Times: „China pare că suprimă transmisia în acest moment. În Italia credem că există mii de cazuri răspândite în toată ţara. În Iran sunt zeci de mii, dacă nu mai multe. Am calculat cu o marjă enormă de eroare că un procent din cei infectaţi ar putea muri. Aşadar, o rată a decesului de 0,25% ar fi similară cu pandemiile gripei din 1957 şi 1968, în timp ce o rată de patru procente s-ar compara cu epidemia de gripă spaniolă din 1918, cu un număr de decese estimat la 40-50 de milioane”.

    Am o răceală oribilă – ar putea fi coronavirus? Simptomele de Covid-19 nu sunt ca cele ale unei răceli: provoacă febră, tuse şi respiraţie de probleme, faţă de răcelile obişnuite, unde celor bolnavi le curge nasul sau prezintă congestii nazale. Majoritatea cazurilor par a fi uşoare.
    Dacă se manifestă uşor, aş putea totuşi să am virusul şi să nu îmi dau seama? Răspunsul scurt este da. Deşi, în prezent, doar cei care au intrat în contact cu persoane cunoscute ca fiind infectate sau care au fost într-o zonă cu risc ridicat ar trebui să întrebe despre testarea lor. Perioada de incubare este de două până la 14 zile – media este de cinci zile. Oamenii de ştiinţă chinezi spun că 80% din toate cazurile sunt destul de uşoare. Unele victime nu au aproape deloc simptome, aşa că, dacă vă îmbolnăviţi, s-ar putea să nu vă daţi seama că este Covid-19. În mod îngrijorător, se pare că este posibil ca oamenii să îl răspândească înainte să înceapă să prezinte simptome – ba chiar dacă nu o fac niciodată. Oamenii de ştiinţă de la Centrul pentru controlul şi prevenirea bolilor din Guangdong, China, au găsit un pacient cu Covid-19 care nu prezenta simptome, dar avea virusul. În Germania, o femeie cu simptome foarte uşoare – a transmis virusul la două persoane care au împărţit o sală de şedinţe cu ea, şi care au transmis-o apoi altor două persoane înainte de a prezenta simptome. În timpul focarului din 2002 al sindromului respirator acut sever SARS, s-a descoperit că oamenii bolnavi îi puteau infecta pe ceilalţi – cu o concentraţie suficient de mare a virusului în fluidele lor – abia după ce au dezvoltau simptome. Aceasta a însemnat că izolarea pacienţilor, pentru a opri răspândirea bolii, a fost mai simplă. De această dată, „dacă oamenii sunt infectaţi şi răspândesc virusul înainte de simptome, atunci prevenţia devine mult mai dificilă”, avertizează Caroline Buckee de la Harvard Medical School din SUA.
    Au mai existat aceste focare, ca SARS, şi am trecut prin asta. Chiar trebuie să ne facem griji acum?
    Experţii au cerut publicului să nu intre în panică – cu toate acestea, oamenilor li se recomandă să rămână informaţi. SARS a infectat peste 8.000 de oameni şi a ucis aproape 800 în 29 de ţări în mai puţin de un an.
    A dispărut pentru că s-a răspândit mai greu printre oameni şi abia după ce au apăreau simptomele.
    De asemenea, a existat o campanie globală masivă, condusă de OMS, pentru a izola persoanele care au fost expuse. SARS nu a invadat niciodată ţările în curs de dezvoltare care ar fi putut avea probleme în organizarea supravegherii şi izolării necesare.
    Coronavirusul, în schimb, se răspândeşte mai uşor şi deja a infectat de peste zece ori mai mulţi oameni, de pe toate continentele.

    Nu mor mai mulţi oameni în fiecare an căzând pe scărti decât cei ucişi de coronavirus?
    Mai mulţi oameni mor într-un an căzând pe scări în Marea Britanie – 787 anul trecut – decât mor de HIV, virusul care provoacă SIDA, care a ucis 428. Puţini ar susţine că HIV este banal sau nu ceva de evitat. În prezent, se crede că 1% din cei care prezintă Covid-19 mor. Dar acest lucru îl face la fel de mortal ca gripa „spaniolă” din 1918 – una dintre cele mai grave pandemii cunoscute, care se crede că a omorât până la 50 de milioane în toată lumea.

    Ar trebui să port o mască în public?
    Nu. Studiile arată că nu te protejează cu adevărat împotriva infectării. Unii cred că te face să-ţi atingi mai puţin faţa, dar alţii susţin exact opusul.
    Singurul motiv pentru a purta o mască în public este dacă credeţi că sunteţi infectat – pentru a-i proteja pe ceilalţi. Iar cei care suspectează că sunt infectaţi sunt sfătuiţi să rămână acasă şi să se auto-izoleze. Sfaturile actuale ale Public Health England sunt să purtaţi o mască acasă dacă aveţi grijă de o persoană bolnavă – şi dacă vă îmbolnăviţi, să aveţi grijă să nu îi infectaţi pe alţii. Dar nu cumpăraţi cantităţi mari de măşti. Există o deficienţă globală şi ar trebui să fie economisite pentru personalul medical care are nevoie cu adevărat de ele.

    Cred că am fost expus, dar mă simt bine. Ce ar trebuii să fac?
    Nu mergeţi la o clinică sau la medic fără să sunaţi înainte. Dacă aveţi virusul, puteţi infecta persoane mai vulnerabile. Sfatul oficial actual este acesta: dacă aţi vizitat provincia Hubei în China în ultimele 14 zile, sau Iran, nordul Italiei şi zonele Daegu şi Cheongdo din Coreea de Sud începând cu 19 februarie, apelaţi la numărul de urgenţă – chiar dacă nu aveţi simptome. Este posibil să vi se ceară să vă auto-izolaţi timp de 14 zile. În cazul în care există riscul de a fi infectat, este posibil ca şi alţi membri ai familiei sau apropiaţi să fie, de asemenea, nevoie să fie consultaţi. De asemenea, trebuie să sunaţi la numărul de urgenţă dacă tuşiţi, aveţi temperatură sau probleme respiratorii şi aţi fost în alte părţi din China continentală sau Coreea de Sud, Hong Kong, Japonia, Macau, Malaezia, Singapore, Taiwan sau Thailanda în ultimele 14 zile sau alte părţi din nordul Italiei (oriunde la nord de Pisa, Florenţa şi Rimini), Cambodgia, Laos, Myanmar sau Vietnam începând cu 19 februarie. Ar trebui să apelaţi linia de asistenţă dacă credeţi că aţi putut intra în contact direct cu cineva infectat. Chiar dacă aţi fost într-o zonă cu risc ridicat, din ceea ce ştim până acum, dacă nu dezvoltaţi simptome în 14 zile, nu aveţi virusul.

    Cum să mă izolez?
    Public Health England spune că cei infectaţi trebuie să stea acasă 14 zile, fără să meargă la muncă sau la şcoală – angajatorii şi profesorii ar trebui informaţi. Nu mergeţi în zone publice, cum ar fi parcuri sau magazine şi transport în comun şi nu folosiţi taxiuri. Evitaţi să aveţi vizitatori şi cereţi prietenilor, familiei sau serviciilor de livrare să lase cumpărăturile afară, de unde le puteţi ridica. Dacă împărţiţi casa cu alţii şi nu li s-a recomandat să se auto-izoleze, atunci rămâneţi într-o cameră separată, bine ventilată.
    Dacă folosiţi o baie după alte persoane, folosiţi prosoape separate – apoi curăţaţi-o. Dacă împărtăşeşti o bucătărie, încearcaţi să nu o folosiţi când o fac alţii, mănâncaţi în camera dvs. şi purtaţi o mască dacă alţii sunt acolo. Public Health England indică faptul că, în cazul în care o familie se întoarce de undeva şi necesită să stea în carantină la întoarcere, ei pot sta împreună şi nu e nevoie să stea în camere separate.

    Nu este un pic extrem să stau acasă două săptămâni?
    Auto-izolarea timp de două săptămâni poate fi o perspectivă neplăcută. Dar este absolut vitală, pentru a opri virusul să se răspândească şi să circule, după care vor fi mult mai multe cazuri şi va fi mai greu să îi protejezi pe cei vulnerabili, cum ar fi persoanele în vârstă. Funcţionarii pot încerca, de asemenea, să încetinească răspândirea virusului anulând întâlnirile mari şi închizând şcolile.

    Ce pot face pentru a mă proteja eu şi familia mea, dacă virusul începe să se răspândească în ţara în care locuiesc?
    „Gândiţi-vă cum veţi avea grijă de membrii familiei infectate, evitând infecţia singură”, spune expertul de risc Peter Sandman. „Luaţi nişte mănuşi de plastic în cazul îngrijirii cuiva care este bolnav şi câteva măşti chirurgicale de unică folosinţă, din acelaşi motiv.” Când vă aflaţi în locuri publice, spălaţi-vă des pe mâini cu săpun sau cel puţin dezinfectant de mâini pe bază de alcool, în cazul în care aţi luat virusul de pe o anumită suprafaţă. Dacă trebuie să atingeţi o suprafaţă publică, nu vă atingeţi faţa înainte să vă spălaţi. Folosiţi o protecţie pentru a apăsa butoanele ascensorului şi pentru a deschide uşile şi a vă ţine de balustrade. Încercaţi să nu vă salutaţi dând mâna cu cineva. Tuşiţi şi strănutaţi într-un şerveţel.

    Am citit că nu există niciun vaccin pentru acest virus. Mă va proteja un vaccin anti-gripal?
    Oamenii de ştiinţă încearcă să găsească un vaccin sau un medicament antiviral pentru Covid-19, iar unele sunt acum deja în teste. În prezent, nu există un tratament specific, deoarece este un virus complet nou. Realist, nu va fi disponibil decât anul viitor.
    Coronavirusul e diferit de virusurile gripale, astfel încât vaccinul anti-gripal nu oferă protecţie. Cu toate acestea, dacă sunteţi într-un grup cu risc ridicat de gripă şi sunteţi în pericol să contactaţi boala, este recomandat să vă faceţi unul. Nu vă doriţi complicaţii ale gripei într-un moment în care spitalele pot fi pline de pacienţi cu Covid-19!

    Este sigur să călătoreşti deloc acum?
    Dacă mergeţi undeva unde există riscuri foarte mici de îmbolnăvire, cu puţine cazuri raportate sau deloc, nu există motive să nu o faceţi. În aeroporturi, gări sau în alte locuri unde s-au putut afla persoane bolnave, luaţi-vă măsurile de precauţie menţionate mai sus. Nu vă apropiaţi de locurile cu focare sau suspectate – acest virus se poate răspândi rapid. Dr. Carmen Dolea, şefa Secretariatului Internaţional pentru Reglementări în domeniul Sănătăţii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a declarat pentru The Times: „Cabinele pentru avioane nu sunt absolut periculoase, iar călătorii nu trebuie să îşi anuleze planurile decât dacă vizitează ţări restricţionate. Asociaţia Internaţională a Traficului Aerian (Iata) menţine o listă actualizată pe site-ul său al Centrului de Turism. Cel mai bun lucru de făcut în cabinele aeronavei este să practicaţi o igienă corectă a mâinilor cu geluri pe bază de alcool. Asiguraţi-vă că vă acoperiţi când tuşiţi şi strănutaţi, şi aruncaţi şerveţelul în coş după utilizare.”

    Am citit că virusul se ia de la animal la om. Poate câinele meu să fie în pericol?
    Nu. OMS spune că nu există nicio dovadă a contactării de către pisici sau câini a acestui virus.
    Rapoartele de săptămâna trecută despre un câine din Hong Kong testat „slab pozitiv” pentru coronavirus au fost „incredibil de iresponsabile”, potrivit lui Jonathan Ball, profesor de virologie moleculară la Universitatea din Nottingham. Se consideră că coronavirusul provine iniţial din liliecii din Asia de Est – aşa că, dacă nu aveţi unul dintre aceştia drept animal de companie, sunteţi în siguranţă.

  • Mobilizare în stil chinezesc: spitalul construit în Wuhan pentru pacienţii cu coronavirus, livrat în 10 zile

    Spitalul, cu o suprafaţă de 60.000 de metri pătraţi, a fost construit de 7.000 de muncitori în doar zece zile. Clădirea are un sistem de ventilaţie specializat, numeroase saloane pentru izolare şi 30 de saloane de terapie intensivă, potrivit cotidianului guvernamental Yangtze Daily. Doctorii de la noua unitate medicală din Wuhan pot comunica prin intermediul unui sistem video cu experţi de la spitalul central al armatei chineze, cu sediul la Beijing. Armata chineză a trimis acolo 1.400 de doctori. 

  • Fata Morgana a pieţei muncii: săptămâna de lucru de patru zile, posibilă sau imposibilă in România?

    La începutul anului 2020, unul dintre cele mai proeminente subiecte dezbătute în mediul online s-a născut dintr-un fake news care anunţa că noul premier al Finlandei – Sanna Marin, 34 ani – vrea să scurteze săptămâna de lucru la doar 4 zile. Ştirea s-a dovedit a fi falsă în contextul în care Sanna Marin nu a deschis acest subiect din poziţia de premier, ci a participat la o dezbatere pe această temă în august 2019, când era ministrul transporturilor.

    Cu toate acestea, după clarificare, Marin, cel mai tânăr premier din lume şi lider al unei coaliţii de centru-stânga formate din cinci partide, a profitat de oportunitatea de moment şi a anunţat că va deschide o dezbatere publică în Finlanda pe acest subiect, pentru a vedea în ce direcţie se modelează tendinţele din piaţa muncii în acest sens.

    Ea nu este primul politician din regiune care vehiculează ideea unui program de lucru mai scurt, încât suedezii au testat deja varianta unui program de şase ore pe zi în urmă cu câţiva ani. În acest context, ne-am întrebat cât de fezabil ar fi ca România – o ţară cu peste 5 milioane de salariaţi la o populaţie de aproape 20 milioane de locuitori, similar cu numărul de salariaţi din Bulgaria, unde populaţia este însă la jumătate faţă de România – să treacă la o săptămână de lucru de 4 zile sau poate la o zi de lucru de 6 ore.

     „Pe lângă argumente precum îmbunătăţirea productivităţii şi creşterea calităţii vieţii angajaţilor, pentru România introducerea unui program de lucru de 4 zile poate fi una dintre soluţiile care ne-ar ajuta să ieşim din criza forţei de muncă”, răspunde Dan Puică, CEO al companiei BestJobs. Iar îngrijorările legate de criza forţei de muncă sunt valide în continuare, în contextul în care deficitul de forţă de muncă era de 308.000 de persoane pe piaţa locală la începutul anului 2019, potrivit unui studiu realizat de firma de audit şi consultanţă KPMG, comandat de Confederaţia Patronală Concordia. „Însă, pentru ca un asemenea demers să fie fezabil, trebuie parcurs un drum destul de lung: eficientizarea proceselor de lucru, tehnologizarea şi organizarea muncii, schimbări culturale – orientarea pe obiective şi rezultate”, atrage atenţia Puică. Pentru o ţară de dimensiunea României, prima problemă care se ridică atunci când se discută despre reducerea săptămânii de lucru este cea a productivităţii, urmată de problematica produselor sau a serviciilor cu valoare redusă.

    „Cred că mai devreme sau mai târziu se va ajunge acolo, dar trebuie să existe un anumit cadru. La noi sunt câteva probleme despre care trebuie să discutăm, şi anume cea legată de productivitate şi cea legată de faptul că produsele sau serviciile au o valoare relativ scăzută. Se poate întâmpla, dar într-un mediu controlat”, explică Florin Godean, country manager al Adecco România şi Ungaria, liderul pieţei locale de recrutare. Godean susţine perspectiva potrivit căreia modificarea programului de lucru ar putea rezolva măcar parţial criza forţei de muncă din România.

    Subiectul săptămânii de lucru de 4 zile în Finlanda – adus la nivel de dezbatere de noul premier milenial al ţării – a stârnit diverse discuţii în comunităţile online din întreaga lume. Business MAGAZIN a contactat experţi din piaţa muncii pentru a afla răspunsul la întrebarea pe care o pun toţi angajaţii şi angajAtorii: Ar putea românii să lucreze doar 4 zile? 

     „Dacă ne uităm la şomaj, putem vedea că nu mai găseşti foarte uşor candidaţi. Şomajul scade în continuare în anii următori. Când te apropii la nivel european de un nivel al şomajului de circa 2% sau mai rău, trebuie să schimbi ceva în structura pieţei muncii. Reducerea numărului de zile lucrate va permite până la urmă companiilor să îşi acopere nevoia de personal”, spune Florin Godean.

    Dincolo de reducerea numărului de zile lucrate într-o săptămână, modificarea săptămânii de muncă ar putea fi realizată şi prin scurtarea programului zilnic – o soluţie ce ar putea fi mai uşor de implementat, întrucât succesul ei se bazează pe motivarea angajatului să muncească mai eficient.

     „Reducerea numărului de ore dintr-o zi ar fi mai uşor de implementat decât programul de lucru de 4 zile. Practic, pentru angajat, ar fi vorba de creşterea productivităţii: să reuşeşti să termini ce ai de făcut, dar într-un timp mai scurt. Iar dacă ne uităm la statisticile macroeconomice, în România este loc de îmbunătăţire a productivităţii. Pentru angajatori, efortul suplimentar nu ar fi atât de mare, dar ar creşte gradul de motivare şi retenţie al angajaţilor”, crede Dan Puică de la BestJobs.

     În acelaşi timp, şeful Adecco România şi Ungaria consideră că singura abordare realistă în privinţa modificării programului de lucru în România anului 2020 poate fi doar cea sectorială. „Dacă ne gândim la ce se întâmplă astăzi, nu cred că vorbeşte cineva serios când spune că poate reduce programul, pentru că cererea este foarte mare, există contracte şi angajamente pe care companiile trebuie să le ducă la bun sfârşit. Pe de altă parte, trebuie să discutăm despre valoarea produselor. Spre exemplu, una este dacă vorbim de industria de cabluri auto, care au valoare relativ scăzută, şi altfel este când vorbim despre produse hi-tech, unde valoarea este foarte ridicată şi unde nu fac diferenţa 2 ore de lucru în plus sau în minus”, crede Florin Godean de la Adecco.

    Nu este o surpriză că subiectul a pornit din Finlanda, pentru că este una dintre naţiunile care s-au aflat mereu în fruntea inovaţiei în ceea ce priveşte flexibilitatea programului de lucru, începând chiar cu o lege din 1996 care le permitea angajaţilor să îşi ajusteze programul de muncă cu trei ore mai târziu sau mai devreme decât le cere angajatorul. De asemenea, nu ar trebui să fie o surpriză că dezbaterea este întreţinută de un premier din generaţia Millennials – Dan Puică observă că noile generaţii pun mai mult accent pe flexibilitate şi pe timpul liber.

    „În condiţiile în care tinerele generaţii care intră pe piaţa muncii pun tot mai mult accent pe flexibilitatea programului şi pe echilibrul dintre job şi viaţa personală, un program de lucru care le oferă mai mult timp liber poate face diferenţa şi poate creşte numărul celor dispuşi să se angajeze”, notează reprezentantul BestJobs. El oferă ca exemplu exact ţările scandinave, unde anumite companii au implementat deja o săptămână de lucru mai scurtă, fără a aştepta intervenţia statului. „Organizarea muncii pe baza echipelor autonome este larg răspândită şi este o componentă importantă în contextul unui program de lucru de acest tip. Din păcate, România nu stă foarte bine la acest capitol. Se munceşte mult, pe bani puţini şi, de cele mai multe ori, fără vreun obiectiv legat de eficienţă. Observăm, însă, că tot mai multe companii adoptă diferite măsuri legate de programul de lucru al angajaţilor. Cele mai populare sunt programul flexibil şi work from home”, adaugă şeful BestJobs. În acelaşi timp, el spune că „flexibilitatea nu face doar angajaţii mai fericiţi şi mai sănătoşi, ci face şi forţa de muncă mai productivă: 85% dintre firme confirmă faptul că productivitatea lor a crescut datorită unei flexibilităţi mai mari”.

    Florin Godean este de părere şi el că o astfel de modificare ar veni pe filiera companiilor, cu modele importate din afară, urmând ca mai apoi să fie reglementate de statul român. „Nu cred că va interveni ceva reglementat de către statul român. Va apărea probabil ca practică la un moment dat. Poate vorbim de o durată de peste 10 ani până să se întâmple asta. Statul ar putea observa şi să reglementeze până la urmă. Probabil va începe în statele mai micuţe şi mai dezvoltate, unde astfel de experimente se pot testa uşor, fără un impact foarte mare, după care ar putea fi importat de către companii, sau chiar de către industrii întregi”, explică Godean.

     În ceea ce priveşte tendinţele anului 2020 pe piaţa muncii din România, reprezentanţii BestJobs consideră că presiunile pe angajatorii privaţi se reduc – deşi există în continuare un decalaj între salariile de la stat şi cele de la privat – în contextul în care România îşi poate încetini ritmul de creştere economică la sub 3,5%, iar salariile nu vor mai înregistra creşteri de două cifre.
     Mai mult, exportul de personal străin ar putea continua, în timp ce se conturează o tendinţă globală care arată că vechimea în muncă va conta din ce în ce mai puţin.
    „În condiţiile în care continuă tendinţa de îmbătrânire a populaţiei şi valul de emigraţie, toate aceste tendinţe şi lipsa unei strategii publice în ceea ce priveşte criza forţei de muncă vor duce la o intensificare a importului de personal străin pe piaţa locală. În plus, tendinţa globală arată că remuneraţia şi oportunităţile disponibile de promovare sau de schimbare a angajatorului nu mai sunt dictate de vechimea în muncă, ci de competenţele candidatului. Vechimea în muncă va conta din ce în ce mai puţin în decizia de angajare a candidaţilor. Candidatul va fi relevant pe piaţa muncii câtă vreme dovedeşte că deţine competenţe-cheie valorizate pe piaţă, care îl fac angajabil. Mai mult, angajatul îşi va schimba angajatorul îndată ce a dobândit competenţele care au motivat decizia de a lucra în companie”, spune Puică.
    Pe plan internaţional, şi alte ţări sau chiar companii discută sau implementează parţial un program de lucru redus. Spre exemplu, Partidul Laburist din Marea Britanie a anunţat în luna septembrie că dacă va câştiga alegerile va reduce programul de lucru la 32 de ore pe săptămână în următorii zece ani. Totuşi, ei nu au câştigat alegerile. În acelaşi timp, în Franţa, programul standard de lucru este de 35 de ore pe săptămână, redus de la 39 de ore în anul 2000.
    Chiar şi mai multe companii testează acest model în drumul lor spre profitabilitate. Spre exemplu, Perpetual Guardian, o mică firmă din Noua Zeelandă care îi ajută pe clienţi să îşi gestioneze finanţele, a testat un program de lucru de patru zile pe săptămână înainte de a adopta permanent această modificare în noiembrie 2018. Andrew Barnes, CEO-ul companiei, susţine acum că toate companiile ar trebui să lucreze în acest ritm, potrivit Quartz. 

  • Experţii prognozează că industria gaming-ului va aduce venituri de peste 152 miliarde dolari

    În acea perioadă, Nintendo, Microsoft şi Sony au fost, se aflau, la rândul lor, în lupta pentru supremaţia consolelor, astfel încât cei pasionaţi de gaming urmăreau Xbox 360, PlayStation 3 şi, desigur, Wii.

    Industria de gaming a generat, în 2010, venituri de aproximativ 20 miliarde de dolari. Vânzările în piaţa jocurilor au scăzut, totuşi, după înregistrarea unui record, anul trecut, de peste 21 miliarde de dolari.

    Estimările din prezent indică o valoare a pieţei globale a gaming-ului de peste şapte ori faţă de anii precedenţi, compania de cercetare Newzoo prognozând că industria va aduce peste 152 miliarde de dolari în acest an, transmite CNBC.

    În spatele acestei ascensiuni, se află o industrie care a cunoscut o tranziţie, de la consolă la o afacere condusă de expansiunea digitală şi socială, un proces care a schimbat nu numai modul de realizare a jocurilor, ci care a revoluţionat şi modul în care utilizatorii interacţionează odată cu jocurile.

    Printre primele jocuri care generat aceste noi tendinţe s-a numărat FarmVille, care a ajuns la aproximativ 83 milioane de utilizatori în martie 2010, la doar nouă luni de la lansare.

    Până la începutul anului 2013, jocul câştigase venituri de un miliard de dolari, potrivit lui Mark Pincus, directorul general de atunci.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro