BusinessMagazin

Tag: evenimente

  • Micile bucurii din micile detalii

    „Am început cu o cutie de lemn confecţionată manual, din dorinţa mea de a preda materialele video de la evenimente într-un mod original. Momentul-cheie a fost în anul 2017, când m-am hotărât să schimb direcţia profesională cu o ramură care să-mi permită să-mi pun în aplicare ideile creative”, spune Daniel Parascan, de profesie grafician, ceea ce a înlesnit crearea tuturor produselor dezvoltate ulterior sub brandul Vintage Box.
    Pornind de aici, el şi soţia lui – Lili Parascan – au amenajat un atelier în Bacău şi au dezvoltat o afacere cu albume foto, agende, cutii din lemn şi alte accesorii pentru evenimente, în care au investit 44.000 de euro, bani atraşi prin programul Start-Up Nation, şi alţi 15.000 de euro din surse proprii.
    „Cifra de afaceri în 2019 a fost de 83.000 de lei (aproape 18.000 de euro – n. red.), iar de la începutul anului până acum, în 2020, am făcut peste 26.000 de lei (aproape 6.000 de euro – n. red.). Simţim o creştere substanţială din momentul în care am abordat piaţa online”, spune Daniel Parascan.
    Cutiile din lemn, agendele, invitaţiile sunt vândute fie companiilor, fie persoanelor fizice care vor obiecte personalizate. Pentru 2020, ţinta este ca portofoliul de clienţi să crească.
    „Suntem în discuţii cu un colaborator, pentru ca Vintage Box să producă suveniruri pentru turiştii străini. Deja am realizat o serie de produse ca mostră. Acesta ar fi un obiectiv pentru anul în curs, să ajungem în ţări diferite.”
    Preţurile produselor Vintage Box sunt cuprinse între 25 şi 600 de lei (un ceas din lemn conceput la cererea clientului, livrat într-o cutie de lemn). Produsele mai ieftine, precum invitaţii, etichete cu nume pentru evenimente, brelocuri, se vând în volume mai mari.

    Cutiile din lemn, agendele, invitaţiile sunt vândute fie către companii, fie către persoane fizice care vor obiecte personalizate.
    Preţurile produselor Vintage Box sunt cuprinse între 25 şi 600 de lei (un ceas din lemn conceput la cererea clientului, livrat într-o cutie de lemn).

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Front Row Events – organizare de turnee naţionale şi internaţionale (Timişoara)
    Fondatori: Victor Balaniuc şi Darius Tapalagă
    Cifră de afaceri în primii trei ani de activitate: peste 1 mil. euro
    Prezenţă: în România şi în străinătate

    Lunet Eyewear – brand românesc de ochelari (Bucureşti)
    Fondatori: Ştefan şi Alexandru Gugurel
    Investiţie iniţială: 80.000 de euro
    Prezenţă: online

    GoLED – soluţii de iluminat personalizate (Bucureşti)
    Fondator: Paul Schintee
    Investiţie iniţială: 80.000-100.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 180.000 de euro
    Prezenţă: online, Bucureşti

    Panamea – producţie de biciclete (Bucureşti)
    Fondatori: Daniel Moisă şi Cătălin Stanciu
    Investiţie iniţială: sub 50.000 de euro
    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 20.000 de euro
    Prezenţă: în România şi în străinătate

    Couture de Marie – brand de haine (Bucureşti)
    Fondatoare: Claudia Ioniţă
    Cifră de afaceri în 2019: 70.000 de euro
    Prezenţă: un showroom pe bdul. Dacia din Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • După 15 ani de corporaţie, un cuplu din Bucureşti a renunţat la multinaţională şi a plecat să străbată drumurile de ţară din Italia. Nu doar că au găsit ce căutau, dar s-au întors şi cu o idee de business unică

    După ce au străbătut timp de câteva săptămâni drumurile de ţară din Italia pentru a găsi ulei de măsline extravirgin de calitate, necesar pentru un tratament, antreprenorii Crina şi Geo Dobre s-au întors acasă nu doar cu produsul îndelung căutat, ci şi cu o idee de afacere. Aşa a apărut Măslinescu, despre care cei doi spun că este „prima cramă de uleiuri de măsline din România”.

    Soţii Crina şi Geo Dobre sunt din Bucureşti şi, înainte de a intra în lumea antreprenoriatului, au lucrat timp de peste 15 ani în diverse companii multinaţionale în marketing, publicitate şi vânzări. Ideea de a pune bazele businessului de import cu ulei de măsline le-a venit dintr-o nevoie personală, în timp ce căutau ulei de măsline extravirgin, pentru o problemă de sănătate despre care citiseră că s-ar ameliora „prin consumul unui ulei de măsline tradiţional”.

    După 15 ani de corporaţie, un cuplu din Bucureşti a renunţat la multinaţională şi au plecat să străbată drumurile de ţară din Italia. Nu doar că au găsit ce căutau, dar s-au întors şi cu o idee de business unică 

  • Experimentul gastronomic transformat în business

    Soţii Crina şi Geo Dobre sunt din Bucureşti şi, înainte de a intra în lumea antreprenoriatului, au lucrat timp de peste 15 ani în diverse companii multinaţionale în marketing, publicitate şi vânzări. Ideea de a pune bazele businessului de import cu ulei de măsline le-a venit dintr-o nevoie personală, în timp ce căutau ulei de măsline extravirgin, pentru o problemă de sănătate despre care citiseră că s-ar ameliora „prin consumul unui ulei de măsline tradiţional”.

    Fiind gurmanzi, au realizat rapid că uleiul de măsline extravirgin produs corect are un gust cu totul diferit faţă de ceea ce găseau în supermarket. „Făcusem câteva degustări în vacanţe în toate dintre cele trei ţări mari producătoare de ulei, Spania, Grecia şi Italia, şi ştiam că gustul uleiului este foarte diferit în funcţie de loc şi de soiul măslinei.” Au aprofundat aşadar cât au putut informaţiile despre efectul curativ al uleiului de măsline, iar în final s-au urcat în maşină şi au petrecut trei săptămâni în Italia, căutând mici producători de ulei de măsline care să pună calitatea înaintea volumului. „Deşi am fost cu adevărat impresionaţi de doar doi dintre cei peste 15 producători pe care i-am vizitat, am ales să începem business-ul de import, nu doar să cumpărăm pentru consumul propriu, pentru că ni s-a părut că am găsit cu adevărat ceva ce merită împărtăşit şi cu alţii”, povesteşte Crina Dobre.

    Businessul a fost înfiinţat în vara anului 2018, cu o investiţie iniţială de 10.000 de euro, exclusiv din surse proprii, sumă folosită la crearea site-ului, la promovarea în online şi la realizarea stocului iniţial de marfă. Cei doi nu s-au oprit însă la colaborările iniţiale, ci au continuat să caute mici producători şi în alte ţări, iar în acest moment „portofoliul businessului numără unele dintre cele mai premiate uleiuri de măsline din Europa, inclusiv pe cel mai premiat din lume în ultimii cinci ani, provenind din Italia, Spania şi Franţa.”

    Pe lângă prezenţa din online, prin platforma companiei, antreprenorii participă aproape lunar la diverse târguri de mâncare şi produse sănătoase şi organizează, de asemenea, degustări în diverse locaţii pe care le anunţă în avans pe pagina de Facebook. În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de 50.000 de euro, profitul fiind încă negativ, „ca urmare a investiţiilor consecvente în comunicare şi participări la evenimente”. În acest moment, spun soţii Dobre, este destul de greu să anticipeze cum va continua acest an, din cauza pandemiei de COVID-19. „Efectul direct al acesteia este lipsa târgurilor şi a evenimentelor de degustare, care sunt motorul principal al atragerii noilor clienţi.” În plus, tot anul acesta aveau în plan şi deschiderea unei prime locaţii permanente.

    „Şi acest plan este în aşteptare până după încheierea problemelor legate de sănătatea mondială, şi, posibil, economia mondială.” O altă provocare vine dinspre importurile intracomunitare, mult întârziate de centrele logistice care lucrează la minimă capacitate, şi de transportatorii care petrec mult mai mult timp la graniţe decât de obicei. „De exemplu, ultimul import din Spania a durat patru săptămâni în loc de zece zile cât le lua înainte”, spune Crina Dobre. La nivel de vânzări antreprenorii spun că nu înregistrează scăderi, ba dimpotrivă, acestea sunt în creştere pentru că oamenii caută în această perioadă produse alimentare de bună calitate, mai ales că se consumă cu preponderenţă mâncare gătită în casă. În prezent, portofoliul de produse numără în jur de 100 de articole.

    „Multe dintre produsele noastre sunt în serie limitată – avem uleiuri Grand Cru care se produc în cantităţi de doar 1.800 sau 2.000 de sticle pe an -, iar unele produse sunt de sezon, deci numărul acestora are variaţii destul de mari de la un moment la altul.” Preţurile variază, de la condimente cu peperoncino şi usturoi în ulei de măsline, de pildă, care costă 12 lei, până la oţetul balsamic de Modena, original, învechit peste 25 de ani, care costă 900 de lei. În funcţie de sezon şi de evenimentele la care participă, numărul clienţilor este cuprins, lunar, între 30 şi 150 de persoane.

    „În general clienţii noştri au peste 30 de ani, venituri peste medie şi vor să cumpere cele mai bune produse de pe piaţă. Câteva zeci dintre ei sunt clienţi care se întorc cel puţin o dată pe lună pentru a face noi cumpărături.” Între timp, soţii Dobre au urmat şi o serie de cursuri pentru degustători de ulei de măsline. „Încercăm să educăm publicul din România, indicându-le diferenţele de gust între uleiuri realizate din soiuri diferite de măsline (sunt peste 600 în lume, din care în jur de 500 doar în Italia şi Spania) şi compatibilităţile cu diverse alimente şi preparate culinare”, spune Crina Dobre. Pe termen lung, fondatorii Măslinescu spun că, fiind „prima cramă de uleiuri de măsline din România, ne dorim, pe de o parte să ne extindem cu magazine fizice în mai multe oraşe, iar pe de altă parte să ne mărim reţeaua de parteneri B2B, reprezentată de restaurante şi firme de catering. În final, ceea ce ne dorim este să aducem adevăratul ulei de măsline în farfuriile românilor”.

  • Dupa 20 de ani în multinaţională în diaspora, a decis să renunţe la tot şi să se întoarcă în România. A deschis aici o afacere cu care face sute de mii de euro

    După aproape două decenii petrecute în mediul corporatist şi o experienţă de trei ani peste graniţe, în cultura canadiană, Ioana Romanescu a decis să facă o schimbare majoră în carieră. A ales calea antreprenoriatului, pornind în Capitală un atelier de brioşe, afacere care i-a adus, până în prezent, peste 30.000 de clienţi.

    Ioana Romanescu povesteşte că ideea fondării Cupcake Philosophy i-a venit în timp ce locuia şi studia în Canada, unde i-a atras atenţia un magazin de brioşe aflat în apropierea locuinţei sale.  „Ideea mi-a rămas undeva în minte, fără să mă gândesc însă că peste câţiva ani îmi voi fonda propria afacere cu deserturi.” Businessul a fost înfiinţat în anul 2014, cu o investiţie iniţială de aproximativ 40.000 de euro din surse proprii, banii fiind direcţionaţi în principal către dezvoltarea unui laborator certificat HACCP (sistem de management al siguranţei produselor alimentare) şi a echipei (cursuri de dezvoltare şi perfecţionare).

    Antreprenoarea are o experienţă de 18 ani în companii multinaţionale; anterior a lucrat ca manager senior în România şi Canada în domeniul managementului financiar şi operaţional, unde a condus mai multe echipe globale de pe mai multe continente. A absolvit, totodată, şi cursurile şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu, business cu mai mult de 35 de institute în 20 de ţări. În paralel cu antreprenoriatul, fondatoarea Cupcake Philosophy este şi consultant, predă cursuri către studenţi români şi străini despre produsele creaţie proprie, cursuri de calificare în industria HoReCa, susţine ateliere cu adulţi din cadrul companiilor multinaţionale, dar şi cu copii din şcoli şi la evenimente private.

    Primul magazin fizic Cupcake Philosophy a fost deschis în anul 2016, în zona Piaţa Victoriei, la parterul clădirii America House, investiţia în amenajarea acestuia fiind de aproximativ 20.000 de euro. La magazin, clienţii vin „atât pentru a cumpăra deserturile Cupcake Philosophy, cât şi pentru a participa la sesiunile de degustare organizate pentru evenimentele importante din viaţa lor sau pentru a se relaxa savurând un desert elegant în interior sau exterior, atunci când vremea permite acest lucru”. În 2019 compania a înregistrat o cifră de afaceri de circa 300.000 de euro, în creştere cu aproximativ 60% în comparaţie cu anul 2018. În ceea ce priveşte marja de profit, aceasta se încadrează, potrivit fondatoarei, în limitele normale pentru această industrie, variind între 10% şi 20%. Echipa companiei numără între 12 şi 15 membri, în funcţie de sezonalitate.

    Aproximativ 10% din totalul vânzărilor vin din segmentul de vânzări directe, procentul majoritar, de circa 90%, fiind acoperit de evenimente. Anul trecut, compania a realizat deserturi pentru peste 600 de evenimente, perioadele cu cele mai multe solicitări fiind februarie-iunie şi septembrie-decembrie. De la înfiinţare şi până în momentul de faţă, businessul a înregistrat peste 30.000 de clienţi, iar Ioana Romanescu spune că 60% dintre aceştia revin pentru a cumpăra din nou.

    Potrivit descrierii sale, clienţii companiei se împart în două categorii. Prima este reprezentată de clienţi persoane fizice, care organizează un eveniment important din viaţa lor (nuntă, botez) „şi sunt în căutarea unui furnizor de încredere şi profesionist ale cărui produse îi pot încânta invitaţii la aceste evenimente”. Despre clienţii persoane fizice, Ioana Romanescu spune că au un gust rafinat şi sunt în căutarea unui desert diferit, o experienţă care să îi facă pe invitaţi să vorbească şi să îşi amintească de ea mult timp după eveniment. Ea spune că în ultimii ani a observat o creştere a cererii persoanelor care locuiesc în afară României, persoane care îşi organizează evenimentul în ţară şi îşi doresc ceva deosebit, atât pentru ei, cât şi pentru invitaţi, ceva care să se ridice la standardele evenimentelor la care au participat în afara ţării. „Sunt clienţi care îşi organizează ziua de naştere, o mică petrecere sau pur şi simplu au poftă de ceva dulce. Acest tip de client este, de asemenea, foarte înclinat către calitatea ingredientelor, solicitând produse care să conţină ingrediente atent selecţionate care să nu includă premixuri (prafuri) şi să aibă o cantitate cât mai scăzută de zahăr.” O altă categorie semnificativă este cea a clienţilor corporate care apelează la produsele Cupcake Philosophy fie pentru evenimentele externe pe care le organizează (lansări de produse, aniversarea firmei, rebrandinguri), dar şi pentru evenimentele interne (motivarea angajaţilor, zile de naştere ale acestora, petrecerea de Crăciun, cadouri de 1 sau 8 Martie).
    Deşi la început produsul-fanion al businessului a fost brioşa, în prezent Cupcake Philosophy are o gamă de peste 200 de deserturi, cu preţuri pentru bugete diferite. Astfel, preţurile deserturilor încep de la 4 lei/produs, iar cele ale torturilor, de la 100 de lei. „Excepţia este reprezentată de torturile de nuntă, care, în funcţie de compoziţie şi design, au un cost calculat special pentru fiecare model solicitat de clienţii noştri.”
    Ioana Romanescu consideră că, în ciuda concurenţei din industria în care activează, o industrie cu mulţi jucători, există totuşi oportunităţi pentru fiecare. „Noi continuăm să ne concentrăm pe a avea ca diferenţiatori principali respectul şi atenţia faţă de client, gustul şi designul produselor, precum şi calitatea premium a ingredientelor alese, acest lucru fiind confirmat pe parcursul anilor de rezultatul sondajelor de satisfacţie a clienţilor, sondaje în urmă cărora reiese faptul că 100% dintre aceştia ne recomandă produsele şi serviciile prietenilor, colegilor sau altor persoane.” În plus, adaugă ea, „principalii noştri competitori suntem chiar noi înşine, pentru că încercăm şi trebuie să devenim din ce în ce mai buni pentru a răspunde exigenţelor clienţilor”.
    Deşi la începutul anului Ioana Romanescu estima o creştere de 50% a veniturilor, în contextul legat de pandemiei de COVID-19 ea şi-a ajustat aşteptările şi estimează că businessul va înregistra, la final de an, un procent de creştere de 20-30%. În urma răspândirii pandemiei de COVID-19, antreprenoarea spune că prima măsură luată a fost de a proteja angajaţii.
    Astfel, le-a permis să stea acasă o perioadă pentru a avea grijă de ei şi de familiile lor şi pentru a-şi proteja sănătatea, iar din punct de vedere financiar a găsit variante pentru a le asigura locul de muncă în continuare, chiar dacă acest lucru presupune o diminuare a profitului companiei. „Avem o echipă solidă construită pe parcursul a şase ani şi ne dorim să o avem alături şi după ce trecem de această perioadă.” A doua măsură a fost legată de clienţii companiei. „Înţelegem contextul actual în care multă lume lucrează de acasă şi, de asemenea, temerile clienţilor referitoare la răspândirea coronavirusului. Tocmai de aceea continuăm să livrăm, astfel încât clienţii să se poată bucura de micile plăceri ale vieţii şi în această perioadă dificilă. Pregătim totul cu atenţie şi am implementat măsuri suplimentare de igienă, astfel încât produsele să ajungă în siguranţă la client, iar plata se poate efectua online, astfel încât să limităm interacţiunea cu numerar în această perioadă şi să reducem cât de mult posibil interacţiunea între clienţi şi colegii noştri care fac livrări”. Având în vedere că aproximativ 90% din cifra de afaceri a companiei provin din vânzări către clienţii care organizează evenimente, în urma măsurilor oficiale luate de autorităţi pentru a preveni răspândirea coronavirusului, a faptului că nu se mai organizează evenimente în această perioadă (nunţi, botezuri) iar angajaţii companiilor lucrează de acasă, deci nu se mai organizează evenimente nici în cadrul companiilor, dar şi pe fondul faptului că oamenii nu mai ies din casă şi îşi îndreaptă cheltuielile către nevoile de bază pentru această perioadă petrecută cu preponderenţă în interiorul locuinţei, antreprenoarea spune că, la fel ca şi în cazul celorlalte companii din industria în care activează, şi vânzările Cupcake Philosophy au scăzut în mod semnificativ. „Totuşi, deşi lucrăm la capacitate redusă în această perioadă, vestea îmbucurătoare este că primim în continuare comenzi pentru torturi pe care am decis să le livrăm în mod gratuit clienţilor noştri şi, de asemenea, să le punem la dispoziţie variante de plată care nu implică numerar, precum şi livrarea în condiţii de siguranţă ridicată, astfel încât să nu uite să se bucure de micile plăceri ale vieţii în această perioadă dificilă pentru toată lumea.” Ioana Romanescu îi sfătuieşte pe toţi cei care au evenimente programate în următoarea perioada să nu le anuleze, ci să le amâne. „Noi suntem deschişi şi flexibili pentru a găsi o soluţie în ceea ce priveşte asigurarea deserturilor în funcţie de noile date la care se vor reprograma acestea.”

  • Decizie drastică: Ţara care a închis şcolile şi a interzis evenimentele publice până pe 1 mai din cauza coronavirusului

    Estonia a decis să închidă şcolile şi să interzică evenimentele publice până pe 1 mai pentru a limita extinderea coronavirusului, potrivit unui anunţ al guvernului de la Tallinn.

    Guvernul a spus că turiştii din ţări precum Italia, China, Iran, Coreea de Sud, Japonia, Singapore şi din anumite părţi din Franţa, Germania şi Spania, vor fi băgaţi în carantină pentru două săptămâni la intrarea în ţară, citează Reuters.

    Estonia are până acum 27 de cazuri de coronavirus, fiind una dintre cele 115 ţări în care s-au descoperit infecţii, în contextul în care situaţia a trecut de la epidemie la pandemii în ultimele săptămâni.

     

     

     

  • OPINIE: Nikolaus Franke, profesor la WU Executive Academy şi care susţine cursurile de antreprenoriat şi inovaţie în cadrul programului de Executive MBA organizat de WU la Bucureşti: „Femeile fondează businessuri în mod diferit?”

    Şi dacă acestea există, sunt în mare parte angajaţi şi nu fondatori. Potrivit Eurostat, mai puţin de o treime din start-up-urile austriece au fost fondate de echipe care includeau şi o femeie. Pe tot globul, fondarea unei companii pare a fi munca unui bărbat. De ce se întâmplă acest lucru?
    În primul rând, multe studii arată că femeile sunt la fel de interesate precum bărbaţii să fie propriii lor şefi, să îşi asume responsabilitatea şi să experimenteze libertatea unui antreprenor. Şi totuşi, primul factor inhibitor este cel de natură biologică.

    Egali, dar oarecum diferiţi
    Mirela Pitu, deţinătoarea şi fondatoarea agenţiei de relaţii publice Pi2 PR, absolventă a programului Executive MBA Bucharest, spune: „Este o chestiune de priorităţi. O femeie la 20 – 30 de ani se concentrează mai mult pe familie şi perspectiva de a fi mamă. Fereastra de oportunitate este mică, astfel că presiunea de a avea copii, precum şi aşteptările externe determină majoritatea femeilor să îşi stabilească priorităţile.”
    Multe oferte de sprijin pentru părinţi, precum protecţia maternităţii şi concedii, presupun să ai statutul de angajat. Întreprinzătorul nu poate să delege pur şi simplu responsabilitatea pentru compania sa sau să apese butonul de pauză. Într-un start-up, antreprenorul este de neînlocuit. Acest lucru împiedică multe femei interesate de antreprenoriat să fondeze o companie.

    Probleme cu încrederea
    În afară de aceasta, diferenţele de personalitate sunt explicaţia pentru abordările divergente ale antreprenoriatului. Femeile par a fi mai înclinate spre autocenzură decât bărbaţii. Dacă sunteţi predispuşi la autocenzură, este puţin probabil să vă asumaţi riscul şi să acceptaţi multitudinea de factori necunoscuţi care vin odată cu fondarea unei întreprinderi. În acelaşi timp, opusul autocenzurii, supraestimarea capacităţilor – o trăsătură mai des întâlnită la bărbaţi, potrivit înţelepciunii convenţionale – ar putea fi un motor pentru antreprenoriat. Dar aroganţa poate conduce la greşeli. O tendinţă spre grandoare explică, cel puţin parţial, de ce unii bărbaţi antreprenori eşuează. În concluzie, o doză echilibrată de încredere pare a fi idealul. 

    Mai multe modele de gen feminin înseamnă mai multă diversitate
    Este dificil de spus în ce măsură aceste diferenţe cu privire la antreprenoriat sunt determinate de socializare sau de factori biologici. Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că întreprinzătorii de succes de sex feminin sunt modele importante. În cursurile noastre de MBA vedem că femeile câştigă mai multă încredere. Ele îşi dau seama că sunt la fel de deştepte, creative şi eficiente ca bărbaţii. Deci, de ce nu ar deveni antreprenori?
    Andrea Rinker, fondatoare a Next Wave Management şi alumnă a Professional MBA Entrepreneurship & Innovation, spune: „Cele mai importante caracteristici ale unei echipe fondatoare sunt experienţa, talentul, capacităţile şi modul în care echipa are încredere şi se respectă reciproc, iar niciunul dintre aceste lucruri nu are vreo legătură cu genul”. La acestea puteţi adăuga diversitatea, un alt factor important într-o echipă. Cu cât mai diverse sunt backgroundurile membrilor echipei, cu atât vor exista mai multe idei, perspective şi mai multă competenţă. Acest lucru este valabil pentru factori cum ar fi educaţia, abilităţile, valorile, punctele forte şi punctele slabe, dar şi sexul. Iată încă un motiv pentru care femeile antreprenoare de succes trebuie să fie conştiente de importanţa lor ca modele. A fi modestă ar fi un lucru absolut iresponsabil.

    Totul ţine de mediu
    Un alt factor care tinde să sperie femeile este mediul antreprenorial, întrucât piaţa de capital este de obicei dominată de bărbaţi. Andrea Rinker adaugă: „În ceea ce priveşte capitaliştii de risc – dacă priviţi din partea noastră spre scena capitaliştilor de risc – câţi dintre ei sunt de gen feminin? Foarte puţin, spre deloc. Cred că întreaga industrie are nevoie de o abordare nouă, nu doar de comunitatea fondatorilor de start-up-uri“.
    Există diferite analize care demonstrează cât de dezavantajoasă poate fi această dominaţie masculină pentru femei. Un proiect de cercetare realizat la Institutul pentru Antreprenoriat şi Inovaţie din cadrul WU a arătat că aceşti capitalişti de risc extrem de raţionali au anumite prejudecăţi bazate pe similitudine. De exemplu: în circumstanţe identice, chiar dacă îi sunt prezentate idei la fel de creative, un inginer va favoriza o echipă de ingineri, un capitalist de risc cu un background corporatist va prefera un spin-off corporativ, iar un bărbat va alege probabil o echipă integral masculină. Aceasta este o problemă şi ar fi minunat dacă mai multe femei calificate şi-ar face loc pe scena antreprenorială.

    Cum rămâne cu politica?
    Un mediu de susţinere poate schimba foarte multe lucruri. Oana Vaideanu, antreprenor multiplu şi alumnă a Executive MBA Bucharest, ştie ce rol joacă politica în acest context: „În comunitatea de antreprenori din care fac parte, multe femei au început o afacere după ce au avut un copil, dorind să aibă flexibilitatea de a petrece timp cu familia şi de a-şi organiza munca în jurul propriilor lor priorităţi. În acest sens, politica joacă un rol esenţial. În România, statul oferă anumite finanţări vizate companiilor fondate de femei”. În multe ţări, conştientizarea politică a acestei probleme a dus la introducerea unor scheme speciale de finanţare pentru femei. Mai mult, dacă femeile cu un spirit antreprenorial nu îşi îndeplinesc potenţialul, acest lucru are urmări sociale serioase, deoarece duce la pierderea nu doar a ideilor inovatoare, dar şi a unei prosperităţi semnificative şi a efectelor benefice pe piaţa muncii.
    Avem nevoie de mai multe antreprenoare! Acesta este motivul pentru care am lansat, în urmă cu câţiva ani, burse speciale pentru liderii de sex feminin în cadrul WU Executive Academy, care au ca scop să permită mai multor femei să urmeze un MBA şi, atât direct, cât şi indirect, să motiveze mai multe femei să-şi fondeze o afacere.

  • Evenimentele sportive ce urmau să aibă loc în China au fost anulate. Ce se întâmplă cu Marele Premiu al Chinei la Formula 1?

    După cum probabil ştiţi deja, ceea ce speram la început să fie doar o ştire amplificată în presă, epidemia din China cauzată de noul coronavirus, s-a dovedit a fi o uriaşă tragedie, ce a cauzat până în prezent moartea a peste 2.000 de persoane în întreaga lume. Cum nimeni nu pare a şti deocamdată dacă şi, mai ales, când vor reuşi autorităţile chineze din domeniul sănătăţii şi ceilalţi oameni de ştiinţă să stopeze acest virus, evenimentele sportive ce urmau să aibă loc pe teritoriul Chinei în viitorul apropiat au fost anulate, urmând să fie reprogramate la o dată ulterioară, în cazul în care epidemia va fi stopata în curând.

    Ce se întâmplă cu Marele Premiu al Chinei la Formula 1?

    Deşi mai sunt aproximativ două luni până pe 19 aprilie, potrivit digisport.ro oficialii din Formula 1 au anunţat deja că Marele Premiu al Chinei nu se va mai disputa la data respectivă, urmând a fi reprogramat sau chiar anulat. La această oră, se pare că varianta a doua are şanse mai mari de a se îndeplini, deoarece actualul sezon din F1 include 22 de curse în total, număr record, astfel că este dificil de găsit un loc liber în care să fie reprogramata cursa de la Shanghai.

    O eventuală anulare a cursei ar fi o veste destul de proastă pentru fanii, din ce în ce mai numeroşi, ai Formulei 1 – competiţie dominată în ultimii ani de Lewis Hamilton şi Mercedes, mari favoriţi la pariuri online şi în 2020. La NetBet, operator de pariuri popular în ţara noastră şi pentru secţiunea impresionantă de sloturi online, britanicul are o cotă de doar 1.57 să câştige campionatul piloţilor, iar Mercedes o cotă chiar şi mai mică, 1.35, pentru a se impune din nou în campionatul constructorilor.    

    Sezonul F1 2020 este unul ceva mai special, fiind primul în care Hanoi, capitala Vietnamului, este gazda unui GP, iar Olanda revine în circuit la 34 de ani de la ultimul Mare Premiu F1 organizat.  

    Ce evenimente sportive au fost anulate până în prezent

    Turneul preolimpic de fotbal feminin – Programat în perioada 3-9 februarie 2020, chiar la Wuhan, epicentrul epidemiei de coronavirus, turneul feminin la care participau Australia, Thailanda, China şi Taiwan, s-a disputat în cele din urmă în Australia, după ce iniţial fusese relocat în Nanjing, un alt oraş din China.

    Campionatele Asiei de atletism în sală – Trebuia să se desfăşoare între 12 şi 13 februarie la Hangzhou (China), însă au fost anulate
    Turneul feminin de baschet pentru calificare la Jocurile Olimpice 2020 de la Tokyo – Ar fi trebuit să aibă loc la Foshan (China), între 6 şi 9 februarie, însă Federaţia internaţională de baschet (FIBA) a decis ca acesta să se desfăşoare la Belgrad (Serbia).

    Etapa de Cupa Mondiala la Schi din 15-16 februarie şi alte curse de schi programate în această perioadă – Etapa C.M. Schi urma să aibă loc la Yanqing, însă a fost anulată.
    4 turnee ATP challenger – Pe lângă cele 4 turnee ATP deja anulate, şefii ATP nu exclud posibilitatea ca şi turneele challenger de la Taipei (Taiwan, ar începe pe 30 martie), Nanchang (China, ar începe pe 6 aprilie), Changsha (China, ar începe pe 13 aprilie) şi Anning CH 125 (China, ar începe pe 20 aprilie) să fie anulate.

    Mai este însă destul timp până atunci, astfel că sunt încă şanse ca acestea din urmă să se desfăşoare la datele prevăzute. 

      

       

     

  • Dincolo de artă

    Mai nou, aceştia sunt invitaţi să urmărească restauratorii la lucru, scrie New York Times.
    În mod normal neaccesibile publicului, laboratoarele de restaurare sunt acum deschise vizitelor celor interesaţi. În Europa, un muzeu din Amsterdam, Rijksmuseum, a demarat anul trecut acţiunea de restaurare a picturii lui Rembrandt intitulată „Rondul de noapte”, la care publicul poate asista pe bază de rezervare. Pe continentul american, la Chicago, un centru de restaurare de opere de artă, The Conservation Center, primeşte pe bază de programare grupuri de curioşi care vor să-i vadă pe experţi cum restaurează tablouri, hârtie sau piese de mobilier. Dallas Museum of Art le permite vizitatorilor să vadă restauratorii la lucru, precum şi o expoziţie dedicată cercetărilor întreprinse în vederea conservării operelor de artă, pe diverse proiecte. The Penn Museum din Philadelphia, care găzduieşte colecţii arheologice, a deschis The Artifact Lab, unde vizitatorii pot urmări munca restauratorilor şi chiar discuta cu aceştia despre proiectele la care lucrează. Printre primele instituţii care au venit cu ideea de a arăta publicului cum se realizează conservarea operelor de artă şi a diferitelor obiecte se numără Smithsonian American Art Museum, al cărui Lunder Conservation Center s-a deschis în urmă cu treisprezece ani şi care, pe lângă vizite şi activităţi pentru familii, organizează ateliere pe tema restaurării ori a impactului schimbărilor climatice asupra patrimoniului cultural. 

  • Doi soţi au început o afacere cu două cabine foto, construite chiar de ei. Ce venituri poate genera o astfel de afacere

    „Am început căutările şi mi-am dat seama că bariera de intrare în business nu e foarte mare – 5.000 de euro. Am decis că este oportun să demarez procedurile pentru acest nou business. Iniţial am vrut să cumpăr din străinătate o cabină gata făcută, apoi m-am gândit că o putem face noi. Prima cabină pe care am dezvoltat-o a fost din aluminiu, îmi plăcea să spun că este un iPhone al cabinelor foto”, povesteşte Ştefan Radu.

    Mama lui, inginer proiectant de meserie, a fost cea care a făcut proiectul cabinei şi, ajutată de tatăl lui – tot inginer –, a realizat-o printr-o firmă din Buzău, oraşul natal al lui Ştefan. Primei cabine – din aluminiu – i s-a adăugat o a doua, de această dată din lemn, mai uşor de montat, creată tot de mama lui Ştefan Radu şi executată de un meşteşugar local. Benzile magnetice, foliile magnetice, plicurile, hârtia şi rola pentru print, props-urile din lemn (pe care sunt scrise diverse mesaje) şi fundalul printat sunt materiile prime care însoţesc cabinele foto şi sunt achiziţionate din România.
    Businessul le-a adus anul trecut o cifră de afaceri de 51.700 de lei (11.200 euro) şi un profit de 13.500 de lei (2.900 euro), iar pentru anul 2019 cei doi antreprenori speră la dublarea afacerilor.
    „Primul eveniment la care am mers cu cabina a fost în aprilie 2015, în preajma Paştelui. Am avut ceva probleme tehnice. E greu să faci un produs de la zero, asta am învăţat”, spune Denisa Radu.
    Pentru trei ore de făcut poze la minut în cadrul unui eveniment preţul este de
    215 euro, pentru cinci ore – 315 euro, iar pentru opt ore costul ajunge la 415 euro. Cabinele sPrint Box au ajuns atât în Capitală, cât şi la evenimente din afara Bucureştiului, în oraşe ca Bacău, Buzău, Braşov sau Craiova.

  • Care sunt activităţile sau locurile preferate ale românilor pentru petrecerea timpului liber

    Românii au început să aleagă în număr din ce în ce mai mare evenimentele sportive şi concertele ca modalitate de petrecere a timpului liber, performanţele companiilor care activează în aceste domenii fiind cele mai notabile din categoria cultură şi divertisment în ultimii zece ani. Cu toate acestea, potrivit studiului KeysFin „The Business of Going Out”, sălile de jocuri de noroc deţin în continuare supremaţia, cu 75% din totalul cifrei de afaceri realizate  de companiile din sectorul cultură şi divertisment – definit în studiu pornind de la metodologia Registrului Comerţului şi incluzând sub-diviziunile concerte&festivaluri, cultură, jocuri de noroc şi sport&recreere.

    Dintre cele patru sub-segmente, în comparaţie cu 2009, cultura a scăzut cu aproape 8 puncte procentuale, de la 10% la 2% din cifra de afaceri a sectorului, iar jocurile de noroc au pierdut 3 puncte procentuale, de la 78% la 75% din cifra de afaceri a sectorului, în timp ce concertele şi sportul&recreerea au câştigat teren, avansând cu aproape 4, respectiv 7 puncte procentuale.

    Valoarea însumată a cifrei de afaceri a companiilor care activează în sectorul cultură şi divertisment ajuns la 11,3 miliarde de lei în 2018, în creştere cu 80% faţă de 2009 şi cu 48% faţă de 2014. Pentru 2019 analiştii KeysFin estimeaza continuarea tendinţei de creştere, peste media economiei, respectiv cu 7%, la peste 12 miliarde de lei.

    Mai mult, domeniul culturii şi al divertismentului este unul dintre puţinele în care numărul de companii a crescut cu 116% faţă de 2009 şi cu 51% faţă de 2014, la peste 12 mii de companii în 2018.  Deşi companiile care activează în categoria jocurilor de noroc reprezintă doar 7% din numărul total de companii din sector, acestea generează trei sferturi (75%) din cifra de afaceri şi 70% din rezultatul net. La polul opus categoria sport&recreere include 56% dintre companiile din domeniu, însă acestea generează doar 15% din cifra de afaceri totală şi 9% din rezultatul net.

    Sub-domeniul jocurilor de noroc îşi însuşeşte atât cea mai mare cifră de afaceri a companiilor din domeniu, cât şi cel mai mare profit net. Astfel, profitul realizat în 2018 de companiile din această categorie se ridică la aproximativ un miliard de lei, în creştere cu aproape 400%, de la 210,8 milioane lei, în 2009.

    În ceea ce priveşte topul companiilor din sub-segmentul jocurilor de noroc, pe primul loc se află COMPANIA NAŢIONALĂ LOTERIA ROMÂNĂ SA, cu o cifră de afaceri de aproximativ un miliard de lei, reprezentând 12% din totalul sub-segmentului în 2018, fiind urmată de MAX BET SRL, cu o cifră de afaceri de 443 milioane de lei şi 5,2% din totalul sub-segmentului, şi SUPERBET BETTING&GAMING SA, cu o cifră de afaceri de aproximativ 359 milioane de lei şi 4,2% din totalul sub-segmentului.

    Piaţa de spectacole şi concerte din România creşte de la an la an cu cifre spectaculoase. Fie că aleg festivalurile sau concertele unor artişti locali, românii se bucură de muzică şi plătesc pentru a intra la astfel de evenimente în proporţie mult mai mare decât în trecut. Potrivit studiului KeysFin, numărul firmelor din acest domeniu a crescut cu 165% faţă de acum 10 ani, de la 1546 în 2009 la 4095 în 2018. Iar rezultatele de business ale principalelor companii din sub-domeniu arată o creştere atât a cifrei de afaceri, cât şi a profitului în comparaţie cu acum 10 ani: cifra de afaceri s-a triplat, de la 267,2 milioane de lei şi până la 890,8 milioane de lei, iar profitul a crescut cu 600%, de la 34 milioane de lei şi până la 239,5 milioane de lei.

    Pe primul loc se află UNTOLD SRL, cu o cifră de afaceri de 68,4 milioane de lei, reprezentând 7,7% din totalul sub-categoriei, urmat de GLOBAL RECORS SRL, 45,9 milioane de lei, cu 5,2% din total şi de  FESTIVAL TICKETS MANAGEMENT SRL cu 26,9 milioane de lei, 3% din total (ELECTRIC CASTLE). Topul este completat de NEVERSEA SRL (25,3 milioane de lei), FIVE’S INTERNATIONAL SRL (23,3 milioane de lei), STAGE EXPERT SRL (11,3 milioane de lei) şi SUNFEST SRL (10,6 milioane de lei ).

    Creşterile din ultimii 10 ani din categoriile concerte şi sport&recreere se datorează numărului mare de evenimente care se organizează anual în România: pe lângă festivaluri şi concerte, românii participă la maratoane sau urmăresc competiţii sportive.

    Iar festivalurile organizate in Romania primesc atât recunoaştere locală, cât si internaţională. Pe lângă faptul că au devenit o atracţie pentru turiştii din toată lumea, acestea primesc nominalizări şi din partea competiţiilor europene. Astfel, 5 festivaluri din România sunt nominalizate la European Festival Awards 2019: UNTOLD şi Neversea la categoria “Best Major Festival”, Electric Castle şi Summer Well la categoria “Best Medium Sized Festival”, iar Jazz in the Park la categoria “Best Small Festival”.