BusinessMagazin

Tag: Eurostat

  • Românii au cheltuit cel mai puţin dintre europeni pentru mesele în oraş în 2018

    România a înregistrat cea mai mare scădere a cheltuielilor alocate meselor în oraş între anii 2008 şi 2018. Ponderea acestora a fost de 1,9% din totalul cheltuielilor gospodăriilor în 2018, cel mai scăzut nivel din rândul statelor Uniunii Europene, faţă de 2,9% în 2008, arată un raport al Eurostat.

    În perioada 2008 şi 2018, cheltuielile alocate meselor în oraş au crescut în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Malta, unde cetăţenii au alocat 12,6% din total veniturilor pentru a mânca în oraş în 2018, o creştere de 4,4 puncte procentuale faţă de sumele alocate în 2010. În clasament au urmat Irlanda, cu o creştere de 2,9 puncte procentuale şi vecinii ungari, cu un avans de 2,5 puncte procentuale. Cel mai mult pe mesele în oraş cheltuie irlandezii, cu 14,4% din totalul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor şi spaniolii cu 13%.

    La polul opus au fost patru state în care cheltuielile alocate serviciilor de catering au scăzut în 2018, faţă de 2008. Primii sunt românii, care au cheltuit, în 2018, 1,9% din totalul cheltuielilor gospodăriilor pe mese în oraş, faţă de 2,9% în 2008. Au urmat Spania (-0,8%), Slovacia (-0,5%) şi Marea Britanie (-0,2%), în timp ce în Luxembourg cheltuielile au rămas aceleaşi.

    În 2018, în statele membre UE, s-au cheltuit în total peste 600 de miliarde de euro, echivalentul a 3,6% din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, pentru ieşirile la restaurante şi cafenele. Cheltuilelile aferente serviciilor de catering reprezintă 7% din total cheltuielilor de consum.

  • Românii consumă peste 9 milioane de sticle de vin spumant anual. Câte sticle se deschid de Revelion?

    Consumul de vin spumant s-a situat anul trecut la peste 7 milioane de litri (mai mult de 9 milioane de sticle de 0,75 litri), în scădere faţă de anul precedent, arată calculele ZF pe baza datelor de la Eurostat. Conform celor mai recente date, mai bine de un sfert din sticlele de vin spumant şi de şampanie consumate într-un an se deschid la trecerea dintre ani.

    România a produs în 2018 peste 2,9 milioane de litri de vin spumant, în scădere cu 27%  faţă de anul precedent. Printre cei mai mari producători de vin spumant se numără Zarea, Casa Panciu, Casa de Vinuri Cotnari, Villa Vinea, Jidvei, Petro Vaselo, Cramele Recaş şi Carastelec.

    Însă, importurile sunt mult mai mari decât cantitatea de vin spumant produsă. Astfel, în 2018 importurile de vin spumant s-au situat la peste 4,2 milioane de litri, arată datele Eurostat. În schimb, exporturile au fost de doar 190.000 de litri.

    Vinul spumant are o istorie îndelungată, iar România, deşi nu se ştie prea multe despre asta, a scris câteva pagini importante în această poveste. Mai exact, România este a patra ţară din lume, din punct de vedere istoric, în care s-a realizat spumantul prin fermentaţie naturală în sticlă – după Franţa, Germania şi Rusia

     

  • Eurostat: Statele UE au importat 423.000 de tone de condimente din ţările non-UE

    În 2018, statele membre ale Uniunii Europene (UE) au importat 423.000 de tone de condimente din ţările non-UE, informează Eurostat.

    Ghimbirul deţine cea mai mare pondere a acestor importuri (128.000 tone), urmată îndeaproape de paprika (96 000 tone) şi ienibahar (71.000 tone).

    Principala ţară de origine a importurilor de ghimbir, paprika şi ienibahar a fost China (99.000 tone, respectiv 64.000 tone), în timp ce paprika a fost importat, în principal, din Vietnam (3. 000 tone) şi Brazilia (23.000 tone).

    Importurile de ghimbir, paprika şi piper au fost mai mari decât importurile de turmeric (19.000 tone), cele mai multe provenind din India (17.000 tone). În topul condimentelor importate, urmează scorţişoara (18.000 tone), din care jumătate provenea din Indonezia (9.000 tone), anason (16.000 tone), Egiptul fiind principalul furnizor aici (4.000 tone), seminţe de coriandru (16.000 tone) ) din care majoritatea erau din Rusia (7.000 tone) şi seminţe de chimen (14.000 tone), care proveneau în mare parte din India (8.000 tone).

    Comparativ cu anul 2012, ponderea mirodeniilor importate extra-UE a crescut cu 43%. Importurile din afara Uniunii Europene de turmeric şi ghimbir s-au dublat, înregistrând cea mai mare creştere între condimentele cele mai comercializate. Deşi au fost tranzacţionate mai puţin, importurile din şofran (518 tone) din UE, au crescut de mai mult de cinci ori în comparaţie cu 2012 (85 de tone).

     

     

     

     

  • Eurostat: Statele UE au importat 423.000 de tone de condimente din ţările non-UE

    În 2018, statele membre ale Uniunii Europene (UE) au importat 423.000 de tone de condimente din ţările non-UE, informează Eurostat.

    Ghimbirul deţine cea mai mare pondere a acestor importuri (128.000 tone), urmată îndeaproape de paprika (96 000 tone) şi ienibahar (71.000 tone).

    Principala ţară de origine a importurilor de ghimbir, paprika şi ienibahar a fost China (99.000 tone, respectiv 64.000 tone), în timp ce paprika a fost importat, în principal, din Vietnam (3. 000 tone) şi Brazilia (23.000 tone).

    Importurile de ghimbir, paprika şi piper au fost mai mari decât importurile de turmeric (19.000 tone), cele mai multe provenind din India (17.000 tone). În topul condimentelor importate, urmează scorţişoara (18.000 tone), din care jumătate provenea din Indonezia (9.000 tone), anason (16.000 tone), Egiptul fiind principalul furnizor aici (4.000 tone), seminţe de coriandru (16.000 tone) ) din care majoritatea erau din Rusia (7.000 tone) şi seminţe de chimen (14.000 tone), care proveneau în mare parte din India (8.000 tone).

    Comparativ cu anul 2012, ponderea mirodeniilor importate extra-UE a crescut cu 43%. Importurile din afara Uniunii Europene de turmeric şi ghimbir s-au dublat, înregistrând cea mai mare creştere între condimentele cele mai comercializate. Deşi au fost tranzacţionate mai puţin, importurile din şofran (518 tone) din UE, au crescut de mai mult de cinci ori în comparaţie cu 2012 (85 de tone).

     

     

     

     

  • Statistică îngrijorătoare: Aeronavele cu vârsta de peste 20 de ani reprezintă mai mult de o treime din flota României

    În statele membre ale UE, peste jumătate din flota de aeronave aveau 20 de ani sau mai mult în Suedia (55%), Lituania (52%) şi Croaţia (50%).

    De asemenea, aeronavele cu vârsta de 20 de ani sau mai mult constituie mai mult de o treime din flota din Bulgaria (44%), Cipru (40%), România (39%) şi Danemarca (35%).

    Din totalul flotei de aeronave din UE, aproximativ o cincime (21%) din aeronave aveau vârsta mai mică de 5 ani. Aproape o treime din aeronave (27%) aveau între 5 şi 9 ani şi 19% aveau între 10 şi 14 ani. Restul de treimi din aeronavă (34%) aveau 15-19 ani (17%) sau 20 de ani sau mai mult (17%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România a înregistrat în septembrie o scădere anuală de 4% a producţiei industriale

    România a înregistrat, în septembrie, o scădere anuală de 4% a producţiei industriale, după o scădere de 5,8% în august, potrivit estimărilor Eurostat publicate miercuri.

    În septembrie anul acesta, comparativ cu august 2019, producţia industrială ajustată sezonier a crescut cu 0,1% în zona euro şi cu 0,2% în Uniunea Europeană.

    Totodată, în luna septembrie a acestui an, comparativ cu aceeaşi luna a anului trecut, producţia industrială a scăzut cu 1,7% în zona euro şi cu 1,2% în UE.

    Conform Oficiului European de Statistică, în zona euro, în septembrie 2019, comparativ cu august 2019, producţia de bunuri de consum non-durabile a crescut cu 1,0%, iar bunurile de capital s-au majorat cu 0,6%, în timp ce producţia de bunuri de consum durabile a scăzut cu 0,7%, energia cu 0,8% şi mărfurile intermediare cu 0,9%.

    În septembrie anul acesta, comparativ cu august 2019, producţia industrială ajustată sezonier a crescut cu 0,1% înîn zona euro cu 0,2% în Uniunea Europeană, conform estimărilor Eurostat publicate miercuri.

    În UE, producţia de bunuri de consum non-durabile a urcat cu 0,9%, iar bunurile de capital au înregistrat o creştere de 0,6%, în timp ce producţia bunurilor de consum durabile au scăzut cu 0,1%, energia cu 0,4% şi bunurile intermediare cu 0,7%.

    În rândul statelor membre UE, cele mai mari creşteri anuale ale producţiei industriale au fost raportate în Ungaria (9%), Lituania (7,8%) şi Letonia (7,2%), iar cele mai semnificative scăderi în Germania (minus 5,3%), Portugalia (minus 5%) şi Estonia (minus 4,8%).

     

  • România a produs lumânări de 848.311 euro în 2018, de 700 de ori mai puţin decât Polonia

    România a raportat o producţie foarte mică de lumânări, de 848.311 euro în 2018, o valoare de aproape 700 de ori mai mică decât cea a Poloniei, care a ajuns la 619 milioane de euro, cea mai mare din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat publicate vineri.

    În total, Uniunea Europeană a produs, în 2018, lumânări în valoare de 1,638 miliarde de euro, o creştere a producţiei de 11% faţă de anul 2013, precizează sursa citată.

    Totodată, Germania şi Italia au produs fiecare lumânări în valoare de 164 milioane de euro, câte 10% din total.

    Anul trecut, în ceea ce priveşte schimburile comerciale, statele membre ale Uniunii Europene au importat lumânări în valoare de 1,572 milioane de euro, mai mult de trei sferturi fiind din alte state europene (77% sau 1,211 miliarde de euro).

    Valoarea importurilor de lumânări totale ale statelor membre ale UE a crescut cu 21% faţă de 2013.

    Conform Oficiului European de Statistică, statele membre UE au exportat, în 2018, lumânări în valoare de 1,47 miliarde de euro, o creştere de 16% faţă de 2013.

    Marea Britanie a importat o treime (33%) din totalul importurilor de lumânări din afara UE, în top situându-se Olanda cu 15%, Germania cu 13%, Franţa cu 9% şi Italia cu 6%.

    Statele membre ale Uniunii Europene au importat lumânări în special din China (66% din importurile de lumânări din afara UE), SUA (17%), Vietnam (7%), India (4%), Elveţia şi Ucraina (fiecare cu 1%), Republica Dominicană (1%), Thailanda şi Hong Kong (fiecare cu 1%).

    Polonia a exportat, anul trecut, lumânări în valoare de 38 milioane de euro către ţările din afara UE (21% din valoarea exporturilor UE).

    Astfel, Polonia este cel mai mare exportator UE de lumânări, înaintea Germaniei (26 milioane de euro, 14%), Franţa (25 milioane de euro, 13%), Danemarca (15 milioane de euro, 8%), Suedia şi Marea Britanie (fiecare cu 13 milioane de euro, 7%) şi Italia (12 milioane de euro, 6%).

    Aproape două treimi din exporturile de lumânări din UE au mers în trei ţări: Elveţia (43 milioane de euro sau 23% din exporturile de lumânări), Norvegia (41 milioane de euro sau 22%) şi Statele Unite (34 milioane de euro sau 18 %), urmată de Rusia (9 milioane de euro sau 5%), China (5 milioane de euro 3%), Islanda şi Ucraina (fiecare 4 milioane de euro sau 2%) şi Emiratele Arabe Unite (3 milioane de euro 2%).

  • Eurostat: România a alocat cel mai mic procent din PIB pentru sănătate în 2016

    Cheltuielile curente de asistenţă medicală în Franţa au fost finanţate cu 11,5% din produsul intern brut, în 2016, mai mult decât în orice alt stat membru al UE. Următoarele state care au acordat sume semnificative pentru sănătate în 2016 au fost Germania (11,1%) şi Suedia (11,0%).

    În schimb, domeniul medical a fost finanţat cu mai puţin de 7,5% din PIB în 12 state membre, România înregistrându-se pe ultimul loc cu 5%, potrivit Eurostat. Datele pentru anul următor arată că România a majorat procentul din PIB pentru sănătate, ajungând la 5,16% în 2017. Vecinii bulgari au acordat în perioada analizată 8,23% din PIB pentru domeniul medical, iar Ungaria, 7,13%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România a înregistrat cea mai mare creştere din UE în domeniul construcţiilor

    În domeniul construcţiilor, producţia ajustată sezonier a rămas neschimbată în mai faţă de iunie 2019 în zona euro, dar a scăzut cu 0,3% în ţările membre UE. În iunie 2019, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, lucrările de construcţii au crescut cu 1% în zona euro şi cu 0,6% în UE28.

    În zona euro, în iunie 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, construcţia clădirilor a crescut cu 1,5% şi cea civilă cu 0,8%. În ţările membre ale Uniunii Europene, construcţiile civile au crescut cu 1,4%, iar construcţiile de clădiri au înregistrat un avans de 0,5%, în iunie 2019, faţă aceeaşi lună a anului trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România se află pe primul loc în UE în cazul deceselor pietonale

    Numărul de decese înregistrate în accidentele de circulaţie rutieră în Uniunea Europeană a fost estimat la aproximativ 25.000 în 2017, ceea ce înseamnă că au avut loc 50 de accidente mortale la un milion de locuitori.

    Numărul anual de decese pe drumurile UE a fost de aproximativ 25.000 din 2013 până în prezent. Numărul se află în scădere faţă de cele 43 de mii de accidente mortale înregistrate în 2007.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro