Ministrul Sănătăţii Eugen Nicolăescu a declarat că anul salariile medicilor nu vor creşte. Întrebat ce va face pentru a ţine cadrele medicale în sistemul sanitar de stat, în condiţiile în care salariul unui medic rezident este în jur de de 900 de lei, misitrul a precizat că în acest an se poate vorbi doar de revenirea la salariile dinainte de tăiere, în niciun caz de o altă majorare. „Eu le aduc aminte rezidenţilor că atunci când am început discuţiile cu ei în 2006 aveau leafă de 330 de lei, iar eu am triplat-o. Am făcut-o 1.100 de lei. După aceea Guvernul Boc i-a adus la 700 de lei, iar acum Guvernul Ponta i-a aduc la 900 – 950. Cel mai probabil salariul va ajunge la 1.050 de lei din februarie. Sigur că e puţin. Sigur că este foarte puţin, dar în anul 2013 nu creşte niciun salariu”, a spus Nicolăescu, la Antena 3.
Tag: Eugen Nicolăescu
-
Producătorii de medicamente discută, joi, cu ministrul Sănătăţii modificarea taxei clawback
Producătorii români de medicamente discută, joi, cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, modificarea taxei clawback, deoarece în cazul menţinerii formulei actuale nu vor mai putea efectua investiţii în producţie, informează Mediafax.
“Joi avem o întâlnire cu domnul ministru şi o să deschidem acest subiect, am înţeles că membri ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), sunt multumiţi cu această variantă. Noi vrem în clipa de faţă ca această taxa clawback să fie justă, nu avem nicio problemă să plătim. Noi nu vrem să plătim pentru terţi, taxa actuală este plătită şi pentru distribuitori şi pentru farmacii. Vrem să existe o corelare între termenele de plată şi plata clawback, nu putem plăti în avans şi să ne încasăm banii de la stat la un an, iar formula de calcul să fie legată de vânzările fiecărei companii în parte. De asemenea, ca să nu mai dispară, pentru medicamentele sub 10 lei să nu se plătească taxa”, a declarat pentru Mediafax Dragoş Damian, directorul general al producătorului Terapia Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
În prezent, cota de clawback este aceeaşi pentru toate companiile, indiferent dacă le-au crescut sau scăzut vânzările.
“Trebuie să plăteşti clawback pentru propria performanţă, nu pentru a altora. Este extrem de important pentru modul în care ne vom planifica activităţile industriale. În condiţiile unei taxe clawback atât de injuste nu vom mai putea face investiţii în România, iar asta afectează PIB-ul şi economia”, a explicat Damian.
El a arătat că numai pentru primele trimestre din 2012, cota clawback a ajuns la 33% din cifra de afaceri.
“Am plătit taxa clawback pentru 2009, 2010, 2011, deficitul bugetar care nu a fost creat de medicamentele ieftine şi din cauza unor necorelări în legislaţie am plătit de două ori, o dată pentru produsul care era vândut către farmacie şi a doua ora când acesta ieşea din farmacie”, a spus şeful APMGR.
Potrivit acestuia, clawback-ul nu a moderat consumul, acesta a continuat să crească, a adus bani în plus la sănătate, dar nu se ştie dacă au fost folosiţi tot pentru medicamente, şi nu a stabilizat prezenţa medicamentelor în Romania, ele continuând să plece prin exporturi paralele.
Întrebat cum şi-au putut derula activitatea cu termene de plată la un an şi plata clawback în avans, Damian a menţionat împrumuturile de la compania mamă şi intensificarea exporturilor.
“Am supravieţuit cu împrumuturi de la compania mamă, dar dacă nu eşti parte dintr-o companie multinatională, ce faci? Am intensificat foarte mult exporturile, am găsit noi pieţe de desfacere şi asta e cazul tuturor producătorilor locali”, a precizat şeful Terapia.
El a mai arătat că profitabilitatea companiilor româneşti a scăzut anul trecut cu circa 20 – 30% faţă de 2011, ca urmare a plăţii clawback.
“În alte state europene, clawback-ul este introdus de mai mulţi ani şi este un mecanism care moderează creşterea pieţei, nu este ca în România, nu este o modalitate de a acoperi un deficit financiar. Cum poţi să implementezi mecanisme de control, dacă tu, ca stat, îţi plăteşti furnizorii la un an?”, a conchis Damian.
Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor. (Ana Maria Petcana)
-
Liberalul Nicolăescu, haiduc de stat
Nicolăescu taie fondurile direcţionate de stat către spitalele private.
Se discută aprins dacă măsura e corectă sau nu din punct de vedere concurenţial şi al libertăţii de alegere care trebuie lăsată pacientului.
Nu cred că asta îl preocupă şi pe dl. ministru.
E. Nicolăescu vrea să dea publicului impresia că e de partea celor mulţi şi săraci, în vreme ce inşii cu bani n-au decât să plătească la privat.
Impresie falsă deoarece:
1. Numărul pacienţilor care beneficiază de servicii decontate în spitale private este sub 3% din totalul pacienţilor într-un an. Sumele alocate unităţilor private de către stat nu depăşesc 10% din banii cu care funcţionează acestea.
Prin urmare, măsura nu e semnificativă – oameni puţini, sume mici.
-
Ministrul Eugen Nicolăescu afirmă că bugetul Sănătăţii va fi mai mare cu 30%
Bugetul Sănătăţii pentru 2013 este mai mare cu 30 la sută faţă de cel de anul trecut, însă, din păcate, o parte a acestuia, aproximativ 3,5 miliarde de lei, va fi cheltuită pe datorii acumulate în intervalul 2009 – 2012, a declarat ministrul sănătăţii Eugen Nicolăescu.“Bugetul lui 2013 este mai mare şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru că are sume de echilibrare de la buget, şi la Ministerul Sănătăţii, cu circa 30%. Numai că aici (la minister – n.r.) este nefericirea mea – o mare parte din bani se duc pentru datoriile acumulate în 2009 – 2012. Şi, din păcate, nu achit integral toate datoriile cu aceste sume suplimentare alocate, dar măcar ne dă o «respiraţie» pentru 2014 încolo”, a precizat ministrul.