BusinessMagazin

Tag: etapa

  • Ce vreţi să fiţi: patron sau antreprenor?

    De la mijlocul anilor 2000, în business a apărut noţiunea de antreprenor, superioară patronului.

    Primii patroni ai României au trecut într-o etapă superioară, businessul lor nu mai era un butic, ci dimpotrivă, afacerile lor au ajuns mari, aveau hoteluri, magazine, fabrici, bănci, companii de asigurare, erau deja un brand în business.

    Dar România a uitat de educaţie.

    Patronii, antreprenorii, oamenii de afaceri au fost mulţi prinşi în business; prima dată să prindă creşterea economică, iar apoi să supravieţuiască crizei economice.

    Toată lumea din business credea şi spera ca statul să introducă educaţia antreprenorială şi să ţină pasul cu ceea ce fac ei. Dar nu a fost aşa, iar acum pe piaţă rezultatul este un mutant.

    Mulţi vor să devină patroni, antreprenori, dar nu au educaţie, iar şcoala îi trimite după terminarea studiilor să fie angajaţi, să lucreze la stat, într-o multinaţională; şi dacă nu îşi găsesc loc aici, în cel mai rău caz merg într-o companie antreprenorială, la un patron sau antreprenor român.

    ”La noi antreprenoriatul nu este un vis. Mulţi au auzit de patroni, vor să devină patroni, dar nu antreprenori. Este un hău, nu un gol în materie de educaţie antreprenorială. Chiar dacă introduci materia, nu ai profesori, aşa că în primă etapă cred că trebuie să pornim chiar de la această interacţiune directă între antreprenori şi elevi, studenţi“, a menţionat Cosmin Alexandru, decanul Academiei de Antreprenoriat, la lansarea Muzeului Antreprenoriatului din România, un proiect al CITR Group pentru a marca cei 100 de ani de la Unire.

    Cosmin Alexandru spune că a doua problemă este că statul a devenit un angajator preferat: jobul de la stat este sigur, bine plătit şi de multe ori nu este încărcat de responsabilităţi. Pe termen lung, o astfel de politică a aparatului de stat atacă masiv dorinţa de competitivitate.

    Andrei Cionca, preşedintele CITR Group, spune că o economie sănătoasă nu înseamnă antreprenori mari şi puţini. ”Avem nevoie de o bază mult mai largă pentru a balansa tot sistemul economic, avem nevoie de mulţi şi mici.“

    După aproape 30 de ani de la căderea comunismului (nu ştiu câţi dintre voi vă amintiţi celebra expresie a lui Nicolae Ceauşescu de la ultimul congres: Capitalismul va reveni în România când va face plopul pere şi răchita micşunele), şcolile din România, şi în special cele economice, fie ele licee sau facultăţi, de-abia acum îşi fac curajul mai mult să pună accent pe materia antreprenoriat.

    Patronul, antreprenorul, omul de afaceri nu prea este iubit în România şi cu atât mai puţin respectat. Exemplele în care un om de afaceri este respectat pot fi numărate pe degete; poate Ion Ţiriac conduce acest grup. În mintea tuturor, responsabilitatea de a plăti salariile la finalul lunii este o noţiune extrem de vagă şi se înţelege de la sine. Poate aici este o greşeală, că aceia care au pe mână un business nu vorbesc atât de mult despre salariile pe care le plătesc angajaţilor: ”Am o cifră de afaceri de 120 de milioane de lei, am două unităţi de producţie şi dau de lucru la 2.000 de oameni, care la rândul lor au responsabilitatea unor familii„, de exemplu.

    În America nu există capitalist care să nu vorbească despre acest lucru înainte de a vorbi despre ce face el. Când te aşezi la masă cu un politician, cu o autoritate locală, cu un ministru, cu un prim-ministru sau chiar un preşedinte, ai în spate angajaţii şi salariaţii cu familiile lor.

    La noi, de frică să nu-i calce ANAF sau ITM, patronii, antreprenorii, oamenii de afaceri vorbesc prea puţin despre acest lucru – că dau de lucru la oameni, iar aceştia pot să asigure traiul familiei lor. Indiferent cum este un patron sau un antreprenor, ceea ce face el în businessul lui trebuie adus la suprafaţă, trebuie povestit şi promovat.

    Încă din liceu trebuie să le spui tuturor că pentru a număra milioanele, pentru a avea maşini frumoase şi puternice, trebuie să munceşti mai mult decât alţii, trebui să te zbaţi, trebuie să cauţi business, trebui să-ţi numeri banii şi mai mult să suferi decât te bucuri.

    Puţini antreprenori au succes din prima şi poate nu se bucură de el la fel de mult ca aceia care au plătit un preţ, spune Andrei Cionca de la CITR.

    Celor care vor să se facă patroni, antreprenori sau oameni de afaceri trebuie să li se spună că opt din zece businessuri mor în primul an. Dar acest lucru nu trebuie să-i descurajeze; un antreprenor pursânge este cel care încearcă, încearcă, încearcă să găsească ceva, să pună ceva pe piaţă care să capete tracţiune.

    Unui licean, unui student sau unuia care lucrează într-o companie şi care vrea să devină antreprenor trebuie să-i spui să nu se retragă în castelul lui când intră în dificultăţi, spune Dan Ştefan, unul din fondatorii Autonom.

    Societatea românească penalizează eşecul şi de aceea mulţi renunţă extrem de repede la ideea de a face un business, de frică să nu fie arătaţi cu degetul, în primul rând de către familie şi prieteni.

    România are nevoie de mult mai mulţi antreprenori decât are acum pentru a putea să-şi depăşească condiţia. Dar pentru asta, cei care sunt deja antreprenori, patroni sau oameni de afaceri trebuie să-şi asume educaţia antreprenorială a celor care vin din urmă. Statul nu are cum să predea antreprenoriatul.

  • Grupul Lagardere vinde posturile de radio europene, inclusiv din România, pentru 73 milioane de euro

    Posturile de radio, care au obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 56 de milioane de euro în 2017, sunt cumpărate de grupul Czech Media Invest, lider pe piaţa media din Cehia, potrivit comunicatului transmis de Lagardere.

    “Operaţiunea este prima dintr-o serie de cedări de active viitoare ale Lagardère Active, în cadrul procesului de reorganizare strategică anunţat de Arnaud Lagardère pe 8 martie 2018”, se precizează în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Lagardere vinde posturile de radio europene, inclusiv din România, pentru 73 milioane de euro

    Posturile de radio, care au obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 56 de milioane de euro în 2017, sunt cumpărate de grupul Czech Media Invest, lider pe piaţa media din Cehia, potrivit comunicatului transmis de Lagardere.

    “Operaţiunea este prima dintr-o serie de cedări de active viitoare ale Lagardère Active, în cadrul procesului de reorganizare strategică anunţat de Arnaud Lagardère pe 8 martie 2018”, se precizează în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kaufland aduce prima maşină electrică într-un campionat naţional de raliu

    Maşina electrică susţinută de Kaufland România va concura la Campionatul Naţional de Viteză în Coasta Dunlop 2018, organizat sub egida Federaţiei Române de Automobilism Sportiv (FRAS).

    Calendarul competiţional demarează cu prima etapă ce se va desfăşura pe 21 şi 22 aprilie la Râşnov şi se încheie pe 14 octombrie 2018.

    Modelul VW Golf GTI va fi condus de către pilotul Sorin Ghişoi – campion naţional multiplu de raliu. Pentru a se încadra în normele tehnice impuse de competiţia patronată de către FRAS, autovehiculul va trece printr-un proces de transformare. Omologarea acestuia va fi obţinută până la finalul lunii mai, pentru a putea concura în etapa ce se va disputa în zilele de 9-10 iunie 2018, la Poiana Braşov.

    Înainte de această etapă, maşina electrică va fi ,,deschizător de drum” la etapa de raliu ce va avea loc pe 21-22 aprilie la Râşnov.

    Maşina VW GOLF GTI CUP va trece printr-o serie de modificări şi va fi omologată de Federaţia internaţională de automobilism (FIA). Printre modificările ce vor fi efectuate se numără:

    •    schimbarea motorului termic cu unul electric performant;
    •    înlocuirea sistemului de alimentare cu combustibil cu un sistem de alimentare electrică a motorului;
    •    upgrade al suspensiei şi al sistemului de frânare;
    •    dotarea maşinii cu jante şi anvelope specifice regimului de curse;
    •    upgrade al sistemului de siguranţă;
    •    dotarea cu sistem de comunicaţii performant şi cu sistem de camere video în interior şi exterior.

    Maşina nu poluează deloc chimic şi aproape deloc fonic, este eficientă din punct de vedere tehnic, uşor de manevrat, având o reacţie de răspuns extrem de rapidă la comenzi, un demaraj demn de filmele de acţiune. Componenta ecologică nu este nici ea de neglijat, ca sursă de alimentare putându-se folosi curent electric obţinut din resurse alternative de energie, precum cea eoliană, solară sau hidroenergie.

  • Va avea Bucureştiul o nouă sală polivalentă? Firea anunţă demararea lucrărilor

    „Primarul General, Gabriela Firea, a avut astăzi, la sediul Municipalităţii, o întâlnire de lucru cu membrii echipei multidisciplinare din cadrul Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă, care lucrează în prezent la o serie de proiecte prin care sunt concretizate planurile de dezvoltare ale Municipalităţii. În cadrul întrevederii, au fost prezentate conceptele a două proiecte: o nouă sală polivalentă şi un ansamblu de locuinţe sociale şi de serviciu. Discuţiile au vizat, totodată, şi etapele care vor fi parcurse pentru construirea unei filarmonici în Capitală, la standarde internaţionale, a spitalului metropolitan cu o capacitate de 1.200 de paturi şi a celor douăspitale zonale din sectoarele 3 şi 6, cu câte 300 de paturi fiecare”, se arată într-un comunicat PMB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Meseriile care aduc MII DE EURO LUNAR celor care nu au nici bacalaureatul

    Salarii de peste 1000 euro pe luna se gasesc in Romania, chiar daca studiile nu sunt necesare pentru meseriile prestate pentru aceste salarii. Spre exemplu, in urma unui curs de calificare si a unei etape de training specializat, puteti deveni fara exceptie controlor de trafic aerian. Pentru aceasta meserie nu va fi nevoie sa aveti bacalaureatul. Insa, totusi, liceul va trebui sa fie absolvit.

    Va merita insa efortul fara nicio discutie, deoarece salariul unui astfel de controlor poate ajunge la 5.000 euro pe luna. Si discutam despre salariul net. De asemenea, nu trebuie sa zburati zilnic si sa lucrati in conditii de risc pentru a castiga un salariu de 800 – 1000 euro net lunar. Un sudor specializat in argon poate castiga fara mari probleme acest salariu.

    Un medic rezident, cu 6 ani de facultate + anii petrecuti in rezidentiat poate lua lunar un salariu de 2000 de lei. Insa la intrarea in rezidentiat, mai ales intr-un oras mic, salariul medicului va fi de cele mai multe ori cel minim pe economie. In acelasi oras, in urma unui simplu curs de calificare ca manichiurist pedichiurist, o manichiurista poate castiga chiar si pana la 2500, 3000 de lei. Iar intr-un oras mare acest salariu poate creste. Pe langa salariul net insa, manichiurista poate beneficia de tot felul de bonificatii care se adauga la suma totala.

    Intr-un salon de renume din capitala, astfel, salariul unui manichiurist sau al unui pedichiurist cu experienta poate ajunge cu usurinta la 1000 euro lunar.

    Un frizer dintr-un salon mare, intr-un oras precum Bucurestiul sau Clujul, poate ajunge la 3500 lei pe luna, un salariu comparabil cu al unui grefier, spre exemplu. Singura diferenta e ca primul ar urma un simplu curs de frizerie / coafor, iar cel de-al doilea are nevoie de cel putin o
    facultate in domeniul legal.

    Aceeasi tendinta predomina si in UE. Un simplu muncitor la salubrizare poate castiga intr-o tara ca Germania un salariu de 2000 euro (la care se aduna si sporurile). Acest salariu poate reprezenta un punct de competitie cu oricare alt salariu din randul celor care au studii superioare. Un instuctor HR de exemplu poate castiga 2000 – 2500 euro, insa acesta ar avea nevoie de studii superioare pentru a
    profesa la un nivel inalt, in timp ce muncitorul in salubritate nu are nevoie nici macar de ciclul liceal.

    In acest caz, este bine sa va ganditi de doua ori ce cariera doriti sa urmati si ce nivel de studii doriti sa absolviti. Inainte de a intra pe piata muncii puteti cerceta si ofertele existente la AJOFM in fiecare oras si veti descoperi cu stupoare ca multe meserii disponibile nu necesita neaparat absolvirea unei facultati, insa salariile adiacente vor fi extrem de multumitoare.

    Sursa: calificare-evaluare.ro/frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist/

  • Profitul dulce din clătite

    ”Antreprenoriatul este o stare de spirit, înseamnă libertate, senzaţia că faci ceva cu sens, nu că aş fi făcut ceva fără sens înainte, dar, după mai mulţi de ani de comunicare, îmi doream altceva, astfel că la jumătatea vieţii m-am reinventat“, descrie Georgiana Gheorghe motivele pentru care a ales să mizeze pe propria afacere după mai mulţi ani de corporaţie. Ea a lansat recent businessul Clatette, pe care îl descrie drept prima ”fabrică de clătite ready made (gata făcute n.red)“. Afacerea Clatette este format în prezent dintr-un atelier de producţie, dotat cu utilaje de producţie, de ambalare, de depozitare, precum şi o maşină de livrare. Tipul de business este B2B2C: Gheorghe nu se adresează direct persoanelor fizice, ci lanţurilor de hipermarketuri, şcolilor şi grădiniţelor, precum şi zonei corporate (cantine, petreceri corporate). Auchan este primul lanţ de hipermarketuri  cu care au semnat un contract; în prezent clătitele Georgiane Gheorghe ajung în patru unităţi ale retailerului francez. ”După trei săptămâni de colaborare, am observat că lucrurile se mişcă foarte bine, au crescut comenzile de la o săptămână la alta, vedem preferinţe pentru anumite reţete“, descrie Gheorghe modul în care a fost primit produsul pe piaţă.

    |n ceea ce îi priveşte pe clienţi, ei sunt consumatori tineri, moderni, din mediul urban, foarte activi, care preferă să petreacă relaxat cât mai mult din timpul liber cu prietenii sau cu familia. ”Am gândit acest produs având în minte două lucruri: femeia modernă, mai mult sau mai puţin sofisticată, independentă, foarte activă, care preferă să petreacă fără griji cât mai mult timp cu familia sau cu prietenii, fără să petreacă prea mult timp în bucătărie, dar care este totuşi foarte atentă la eticheta produselor pe care le achiziţionează şi le pregăteşte pentru cei dragi.“

    Georgiana Gheorghe povesteşte că ideea unui astfel de proiect i-a venit în urmă cu câţiva ani, inspirată de afacerile de familie din Bretania, unde sunt foarte populare clătităriile, aşa numitele «créperie»; produsul principal comercializat în acestea sunt clătitelele, cu foarte multe reţete, multe umpluturi, iar de cele mai multe ori, acestea sunt asociate cu diferite sortimente de vin. Totodată, pe rafturile magazinelor din această regiune existau multe sortimente de clătite gata făcute. Totuşi, în 2012, ideea unui business cu clătite gata făcute nu era fezabilă pentru antreprenoare, din cauza costurilor mari ale utilajelor de producţie: ”Sunt de la foarte scumpe, la extraordinar de scumpe – cele performante costă mai mult decât o vilă“, explică în mod plastic antreprenoarea.

    A decis astfel să înceapă cu un food truck, în care vindea clătite făcute pe loc; însă acesta nu a generat rezultate foarte bune, în contextul în care piaţa de street food nu era dezvoltată la vremea aceea; totodată a ajuns la concluzia că nu îi place un astfel de model de business, care presupunea participarea la târguri, festivaluri – ”Nu aşa îmi doream să îmi trăiesc viaţa“. Chiar dacă în cele din urmă a vândut food truck-ul, a reuşit să îşi facă o idee referitoare la preferinţele clienţilor: oamenii comandau clătite pentru acasă, dar ei nu puteau satisfice aceste livrări în lipsa unei componente de distribuţie. Valoarea investiţiei în business a ajuns, până în prezent, la aproximativ 130.000 de euro, urmare a două finanţări bancare (Banca Transilvania şi BCR) în valoare de 450.000 lei, precum şi a propriului capital şi a împrumuturilor de la prieteni. Banii au fost direcţionaţi în amenajarea spaţiului, utilajelor de producţie şi ambalare, maşinii de transport, softurilor de gestiune, echipamentelor de lucru etc.. La acestea s-au adăugat ajutorul prietenilor: ”de exemplu, pe partea de siguranţă alimentară, pe partea de etichete“.

    Când vine vorba despre provocările acestui business, dacă la început ar fi pus pe primul loc obţinerea autorizaţiilor, Georgiana Gheorghe a ajuns în prezent la concluzia că aceasta este data de vânzare către marile lanţuri de hipermarketuri. ”Este un produs de nişă şi îţi trebuie foarte mare deschidere ca să primeşti un răspuns pozitiv, am bătut la multe uşi unde ni s-a spus «pa», am bătut la alte uşi care s-au deschis.“ |n afară de Auchan poartă discuţii cu reprezentanţii a două alte lanţuri de hipermarketuri, vor începe discuţiile cu un al treilea; la acestea se adaugă dezvoltarea parteneriatelor din HoReCa. ”Vrem să fim prezenţi în cel puţin încă două reţele de comerţ modern, să avem şi o zonă corporate; un alt obiectiv este introducerea a două produse noi, clătitele americane, plus produsul pentru ready to go, care este destinat reţelelor to go, fie ele benzinării sau cafenele to go.“ Capacitatea de producţie este de mai multe mii de foi de clătite zilnic: ”Capacitatea noastră este de mai multe mii de foi de clătite zilnic, e un produs cu durată mică la raft, 10 zile, dacă avem comenzi săptămânale, putem să avem un grafic de producţie rezonabil, totul poate să fie lin“.

    Georgiana Gheorghe a ales antreprenoriatul după 10 ani de muncă în mediul corporatist, în domeniul comunicării: şi-a început parcursul profesional în cadrul companiei de produse farmaceutice A&D Pharma (2001-2007), ulterior a preluat rolul de communication manager la Danone România. A păstrat această funcţie până în 2012, când a început să dezvolte afacerea iniţială cu clătite. |ncepând cu anul 2008, a început să dezvolte şi propria firmă de comunicare şi relaţii publice, Presage, de care se ocupă şi în prezent (Clatette face de altfel parte din grupul de firme cu capital românesc Presage şi Micro Food Company). Din punctul ei de vedere, secretele reuşitei se leagă de un cumul de factori: ”Antreprenorii trebuie să fie perseverenţi, să creadă foarte mult în ideea lor, dacă nu cred, nu au şanse foarte mari de reuşită; în plus, trebuie să fie pregătiţi să muncească 12-18 ore pe zi; e adevărată vorba cu 1% inspiraţie, 99% transpiraţie, trebuie să fie pregătiţi de sacrificii, să fie pregătiţi să mănânce doar un covrig de dimineaţă şi următoarea masă să o ia peste mai multe de ore, să fie pasionaţi de ceea ce fac – dacă nu sunt aceste ingrediente, şansele nu sunt foarte mari“.

     

  • Smart Business – Antreprenoarea care a fondat un business unic pe piaţa locală, mizând pe lipsa de timp a românilor

    „Antreprenoriatul este o stare de spirit, înseamnă libertate, senzaţia că faci ceva cu sens, nu că aş fi făcut ceva fără sens şi înainte, dar, după mai mulţi de ani de comunicare, îmi doream altceva, astfel, la jumătatea vieţii, m-am reinventat”, descrie Georgiana Gheorghe, motivele pentru care a ales să mizeze pe propria afacere după mai mulţi ani de corporaţie. Ea a lansat recent businessul Clatette, pe care îl descrie drept prima  „fabrică de clătite ready made (gata făcute n.red)”.

    Afacerea  Clatette este format în prezent dintr-un atelier de producţie, dotat cu utilaje de producţie, de ambalare, de depozitare, precum şi o maşină de livrare.Tipul de business este B2B2C, Gheorghe nu se adresează direct persoanelor fizice, ci lanţurilor de hipermarketuri, şcolilor şi grădiniţelor, precum şi zonei corporate (cantine, petreceri corporate).

    Auchan este primul lanţ de hipermarketuri  cu care au semnat un contract; în prezent clătitele Georgiane Gheorghe ajung în patru magazine Auchan. „După trei săptămâni de colaborare, am observat că lucrurile se mişcă foarte bine, au crescut comenzile de la o săptămână la alta, vedem preferinţe pentru anumite reţete”, descrie Gheorghe modul în care a fost primit produsul pe piaţă.

    Care este valoarea investiţiei în businessul Clatette şi care sunt planurile de dezvoltare a acestuia în continuare, într-o nouă ediţie a emisiunii Smart Business, pe site-ul şi pagina de Facebook ale Business Magazin.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

     

  • Creştere în ritm german

    ”Am trecut prin toate etapele unui start-up cu experienţă germană. Noi, latinii, vrem să facem lucrurile mai repede; aici am început treptat, cu doi clienţi, cu angajarea a 3-4 persoane etc.“, descrie Vlad Stanislav, managing directorul companiei GEZE România, istoria de pe piaţa locală a companiei cu origini germane, începută în 2004. Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta a devenit într-un deceniu liderul de pe piaţa locală în sisteme premium de acţionare a uşilor, ferestrelor şi tehnologiei de siguranţă. Anul trecut (anul fiscal pentru companie începe la 1 iulie) a ajuns la afaceri de peste 3,5 milioane de euro, iar pentru 2018 (ajuns la 7 luni), Stanislav previzionează un avans de circa 15% faţă de anul anterior, de până la aproximativ 4 milioane de euro.

    Avansul s-ar datora atât tendinţei de creştere a segmentelor de piaţă retail şi office, dar şi dezvoltării reţelei de parteneri din distribuţie, care ajunge la 22 de companii. Veniturile GEZE România sunt segmentate: tehnologie destinată uşilor (cca 70%), tehnologie pentru ferestre şi sisteme de siguranţă (cca 30%); o pondere redusă în venituri este adusă şi din serviciile de mentenanţă. Printre produsele şi serviciile oferite se numără sistemele de uşi automate (batante, glisante şi rotative, amortizoare), construcţii de sticlă, instalaţii de evacuare a fumului, precum şi sisteme de ferestre şi de ventilare.

    Compania-mamă a fost înfiinţată în urmă cu 155 de ani, iar la nivel internaţional reuneşte aum 21 de subisidiare, peste 2.800 de angajaţi şi patru fabrici. În România, primele produse au ajuns prin intermediul dealerilor şi distribuitorilor, la începutul anilor 2000. Compania a angajat primii patru oameni (consultanţi tehnico-comerciali în 2004) în 2003. Primul birou local al firmei a fost înfiinţat în 2007, însă au continuat să opereze cu activităţi reduse (after sales, service şi mentenanţă) până în 2010, când a fost înfiinţată şi subsidiara locală a firmei. Activitatea companiei se concentrează în prezent pe segmentele de retail, office şi logistică, iar Stanislav oferă ca exemple colaborări cu proiecte comerciale ca ParkLake, Mega Mall sau Promenada Mall, ori cu reţele ca Lidl, Kaufland sau Penny Market.

    Mai dă şi alte exemple, din office (Globalworth Campus, Renault Headquarters) sau proiecte publice, ca Teatrul Naţional Bucureşti sau aeroportul din Timişoara. Potrivit lui Stanislav, costurile cu tehnologiile pentru uşi şi sisteme de siguranţă se plasează, în cazul unui proiect de retail sau office, între 1 şi 1,5% din valoarea investiţiei în proiectul respectiv. În ceea ce priveşte rezidenţialul, în cazul unui bloc mic, de trei-patru etaje, costurile variază între 7.000 şi 10.000 de euro, urcând până la 50.000 de euro în cazul unui bloc de dimensiuni mari. În ceea ce priveşte costurile sistemelor pentru uşi, acestea variază în funcţie de proiect, însă Stanislav oferă câteva repere: preţurile pentru uşile rotative de pildă pornesc de la 20.000 de euro şi pot ajunge la 80.000 de euro; cele mai ieftine sisteme pentru uşi pornesc însă de la câteva sute de euro.

  • Meseriile care aduc MII DE EURO LUNAR celor care nu au nici bacalaureatul

    Salarii de peste 1000 euro pe luna se gasesc in Romania, chiar daca studiile nu sunt necesare pentru meseriile prestate pentru aceste salarii. Spre exemplu, in urma unui curs de calificare si a unei etape de training specializat, puteti deveni fara exceptie controlor de trafic aerian. Pentru aceasta meserie nu va fi nevoie sa aveti bacalaureatul. Insa, totusi, liceul va trebui sa fie absolvit.

    Va merita insa efortul fara nicio discutie, deoarece salariul unui astfel de controlor poate ajunge la 5.000 euro pe luna. Si discutam despre salariul net. De asemenea, nu trebuie sa zburati zilnic si sa lucrati in conditii de risc pentru a castiga un salariu de 800 – 1000 euro net lunar. Un sudor specializat in argon poate castiga fara mari probleme acest salariu.

    Un medic rezident, cu 6 ani de facultate + anii petrecuti in rezidentiat poate lua lunar un salariu de 2000 de lei. Insa la intrarea in rezidentiat, mai ales intr-un oras mic, salariul medicului va fi de cele mai multe ori cel minim pe economie. In acelasi oras, in urma unui simplu curs de calificare ca manichiurist pedichiurist, o manichiurista poate castiga chiar si pana la 2500, 3000 de lei. Iar intr-un oras mare acest salariu poate creste. Pe langa salariul net insa, manichiurista poate beneficia de tot felul de bonificatii care se adauga la suma totala.

    Intr-un salon de renume din capitala, astfel, salariul unui manichiurist sau al unui pedichiurist cu experienta poate ajunge cu usurinta la 1000 euro lunar.

    Un frizer dintr-un salon mare, intr-un oras precum Bucurestiul sau Clujul, poate ajunge la 3500 lei pe luna, un salariu comparabil cu al unui grefier, spre exemplu. Singura diferenta e ca primul ar urma un simplu curs de frizerie / coafor, iar cel de-al doilea are nevoie de cel putin o
    facultate in domeniul legal.

    Aceeasi tendinta predomina si in UE. Un simplu muncitor la salubrizare poate castiga intr-o tara ca Germania un salariu de 2000 euro (la care se aduna si sporurile). Acest salariu poate reprezenta un punct de competitie cu oricare alt salariu din randul celor care au studii superioare. Un instuctor HR de exemplu poate castiga 2000 – 2500 euro, insa acesta ar avea nevoie de studii superioare pentru a
    profesa la un nivel inalt, in timp ce muncitorul in salubritate nu are nevoie nici macar de ciclul liceal.

    In acest caz, este bine sa va ganditi de doua ori ce cariera doriti sa urmati si ce nivel de studii doriti sa absolviti. Inainte de a intra pe piata muncii puteti cerceta si ofertele existente la AJOFM in fiecare oras si veti descoperi cu stupoare ca multe meserii disponibile nu necesita neaparat absolvirea unei facultati, insa salariile adiacente vor fi extrem de multumitoare.

    Sursa: calificare-evaluare.ro/frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist/