BusinessMagazin

Tag: estimari

  • Din vieţile secrete ale super bogaţilor: de câţi bani au nevoie ca să fie fericiţi

    Doar 0,09% din milionarii americani au averi de peste 100 de milioane de dolari, potrivit unui studiu WealthEngine.

    Aproximativ 5% dintre americani sunt milionari, iar majoritatea acestora- circa 95% – au averi cuprinse între 1 milion şi 5 milioane de dolari, potrivit estimărilor WealthEngine. Mulţi dintre ei consideră că aceşti bani nu le sunt suficienţi, scrie Business Insider. ”Mulţi oameni cred că, alături de bunuri şi servicii tangibile, să ai totul înseamnă să ai suficienţi bani încât să acoperi o cheltuielă majoră şi să deţină şi alţi bani în plus”, spune Norman Vanamee în revista Town & Country.

    Vanamee a consultat mai mulţi experţi pentru a face o estimare a ”numărului fericirii” pentru un cuplu ipotetic, format din persoane care au în jur de 40 de ani,  nu lucrează, au copii adolescenţi ce studiază la o şcoală privată din New York, trăiesc într-un apartament în apropiere de Central Park, pe 5th Avenue, cumpără obiecte de artă, călătoresc cu private jet-uri, donează în scopuri caritabile şi au angajaţi care să se ocupe de întreţinerea locuinţei – un chef, un şofer, o menajeră – în plus, au şi două case de vacanţă. Totodată, pun deoparte câte 25 de milioane de dolari pentru moştenirea fiecărui copil.

    Un analist citat în revistă estimează că acest cuplu ipotetic ar avea nevoie de 190 de milioane de dolari pentru a-şi susţine stilul de viaţă.
    Iată câteva dintre aspectele care au fost luate în calcul pentru a ajunge la acest număr:
    Imobiliare: 18 milioane de dolari pentru apartamentul de pe Fifth Avenue cu vedere la Central Park, 2 milioane de dolari pentru mobilă şi decoraţiuni, 20 de milioane de dolari pentru casa de vacanţă din  Hampton şi pentru un loc în Caraibe.
    Educaţie: câte 1,7 milioane de dolari pentru educaţia fiecăruia dintre copii.
    Filantropie: câte 25.000 de dolari anual pentru a face parte din boardul unui muzeu din New York, plus 15.000 de dolari pentru participarea la evenimente anuale caritabile.
    Angajaţi: câte 190.000 de dolari anual pentru şofer, chef şi menajeră.
    Sănătate şi frumuseţe: câte 150.000 de dolari anual pentru garderobă, hairstyle, antrenori şi proceduri estetice.

    Alţi experţi plasează valoarea numărului fericirii la 100 de milioane de dolari.
    Miliardarii ”văd cele 100 de milioane de dolari ca pe un punct de plecare pentru obţinerea unei averi adevărate”, comentează Richard Kirshenbaum, un jurnalist care a scris cartea ”Isn’t That Rich? Life Among the 1%”. “Simt, într-o oarecare măsură, că nu am suficienţi bani”, a declarat Thomas Gallagher, multimilionar, pentru The New York Times. ”Am mai mulţi bani decât mi-am imaginat vreodată, dar mă întreb în continuare – am suficienţi, dacă trăiesc mai mult decât credeam?”

  • Din vieţile secrete ale super bogaţilor: de câţi bani au nevoie ca să fie fericiţi

    Doar 0,09% din milionarii americani au averi de peste 100 de milioane de dolari, potrivit unui studiu WealthEngine.

    Aproximativ 5% dintre americani sunt milionari, iar majoritatea acestora- circa 95% – au averi cuprinse între 1 milion şi 5 milioane de dolari, potrivit estimărilor WealthEngine. Mulţi dintre ei consideră că aceşti bani nu le sunt suficienţi, scrie Business Insider. ”Mulţi oameni cred că, alături de bunuri şi servicii tangibile, să ai totul înseamnă să ai suficienţi bani încât să acoperi o cheltuielă majoră şi alţi bani în plus”, spune Norman Vanamee în revista Town & Country.

    Vanamee a consultat mai mulţi experţi pentru a face o estimare a ”numărului fericirii” pentru un cuplu ipotetic, format din persoane care au în jur de 40 de ani,  nu lucrează, au copii adolescenţi ce studiază la o şcoală privată din New York, trăiesc într-un apartament în apropiere de Central Park, pe 5th Avenue, cumpără obiecte de artă, călătoresc cu private jet-uri, donează în scopuri caritabile şi au angajaţi care să se ocupe de întreţinerea locuinţei – un chef, un şofer, o menajeră – în plus, au şi două case de vacanţă. Totodată, pun deoparte câte 25 de milioane de dolari pentru moştenirea fiecărui copil.

    Un analist citat în revistă estimează că acest cuplu ipotetic ar avea nevoie de 190 de milioane de dolari pentru a-şi susţine stilul de viaţă.
    Iată câteva dintre aspectele care au fost luate în calcul pentru a ajunge la acest număr:
    Imobiliare: 18 milioane de dolari pentru apartamentul de pe Fifth Avenue cu vedere la Central Park, 2 milioane de dolari pentru mobilă şi decoraţiuni, 20 de milioane de dolari pentru casa de vacanţă din  Hampton şi pentru un loc în Caraibe.
    Educaţie: câte 1,7 milioane de dolari pentru educaţia fiecăruia dintre copii.
    Filantropie: câte 25.000 de dolari anual pentru a face parte din boardul unui muzeu din New York, plus 15.000 de dolari pentru participarea la evenimente anuale caritabile.
    Angajaţi: câte 190.000 de dolari anual pentru şofer, chef şi menajeră.
    Sănătate şi frumuseţe: câte 150.000 de dolari anual pentru garderobă, hairstyle, antrenori şi proceduri estetice.

    Alţi experţi plasează valoarea numărului fericirii la 100 de milioane de dolari.
    Miliardarii ”văd cele 100 de milioane de dolari ca pe un punct de plecare pentru obţinerea unei averi adevărate”, comentează Richard Kirshenbaum, un jurnalist care a scris cartea ”Isn’t That Rich? Life Among the 1%”. “Simt, într-o oarecare măsură, că nu am suficienţi bani”, a declarat Thomas Gallagher, multimilionar, pentru The New York Times. ”Am mai mulţi bani decât mi-am imaginat vreodată, dar mă întreb în continuare – am suficienţi, dacă trăiesc mai mult decât credeam?”

  • Ţara care în următorii 15 ani va depăsi SUA şi va deveni cea mai mare economie din lume

    Importanţa economiilor majore din Asia va continua să crească în anul 2018 şi ulterior, preconizează Centrul de Cercetare în domeniile Economiei şi Afacerilor (CEBR), un institut cu sediul la Londra.

    Conform estimărilor, India va depăşi Marea Britanie şi Franţa în 2018, devenind a cincea economie ca mărime din lume. Până în anul 2027, India va depăşi şi Germania, ajungând pe locul al treilea la nivel mondial.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Vânzările de sărbători aduc piaţa vinului la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani

    România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume, iar alături de Portugalia (6,6 milioane hl), Ungaria (2,9 milioane hl) şi Austria (2,4 milioane hl), este printre puţinele state europene care înregistrează o creştere faţă de 2016, arată datele din studiul realizat de KeysFin.

    Dacă în 2012, piaţa vinului realiza o cifră de afaceri de 336,2 milioane euro, în 2016 a ajuns la 377 milioane euro, pe fondul investiţiilor realizate de producători şi ca urmare a creşterii consumului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai tânără femeie primar din România: „Calcule, estimări, previziuni şi aşteptări. Într-un singur cuvânt: îngrijorare! Eu încă aştept să văd partea plină a paharului, dar tare mi-e teamă că paharul s-a golit de mult. Însetaţilor!”

    Pe Facebook, Irina Onescu a scris: „Calcule, estimări, previziuni şi aşteptări. Într-un singur cuvânt: îngrijorare!
    Pentru unele administraţii locale sumele care se vor pierde de la bugetele de investiţii în urma modificărilor aduse Codului Fiscal sunt semnificative, pe alocuri de ordinul sutelor de mii de euro. Pentru altele, mai sărace, aşa cum este şi Primăria Comunei Petriş, deficitul va fi “aparent” infim.

    Folosesc ghilimele, căci pentru noi fiecare leu contează, iar cei 10.000 de Euro pe care îi vom pierde în 2018, ca urmare a scăderii cotei de impozitare de la 16% la 10%, se resimt atunci când îi raportezi la un buget anual de investiţii de maxim 100.000 de Euro, cât am avut în 2017. Acest buget a fost asigurat din mai multe surse:

    – fonduri de la Consiliul Judeţean (~50%);
    – sume alocate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (~20%);
    – cote defalcate din impozitul pe venit (~30%).

    Notă: Ca să vă faceţi o idee de ansamblu, un kilometru de asfalt costă 100.000 de Euro, iar în Petriş mai avem vreo 15 kilometri de străzi comunale neasfaltate şi alţi 4,5 kilometri de drum judeţean neasfaltat. De alimentare cu apă sau canalizare nici nu mai pomenesc.

    Desigur, veţi spune, este de datoria primăriilor, implicit a primarului, să atragă investiţii şi să stimuleze economia locală, să ajute la crearea de locuri de muncă şi astfel să crească încasările la buget.

    Dar vă întreb, cum anume putem face asta dacă guvernul nu ne sprijină financiar în construcţia unei infrastructuri propice dezvoltării economice?
    Modernizarea străzilor, asigurarea serviciilor de bază (alimentare cu apă, canalizare), toate acestea costă bani, iar bugetele proprii nu numai că nu sunt suficiente, dar iată că mai şi scad.

    Ne sunt oferite ca alternativă programele de finanţare guvernamentală, precum PNDL, care însă alocă sprijin discreţionar, pe criterii politice, sau programele de finanţare europeană, care nu sunt la îndemâna oricui, căci şi ele presupun anumite cheltuieli consistente, fără să garanteze eligibilitatea proiectelor depuse.
    Deci, ce ne mai rămâne de făcut, domnilor guvernanţi?

    Măsurile recent adoptate ar trebui chipurile să corecteze şi să echilibreze anumite carenţe fiscale. Momentan ele doar contrariază şi îngrijorează.
    Eu încă aştept să văd partea plină a paharului, dar tare mi-e teamă că paharul s-a golit de mult.
    Însetaţilor! 

  • Bugetul pe 2018 va fi construit pe un PIB de 907,9 miliarde de lei, cu o creştere economică de 5,5%

    Având în vedere media generală a venturilor bugetare din ultimii ani, de 30% din PIB, calculele arată că încasările în 2018 ar trebui să fie de cel puţin 272 de miliarde de lei. Iar dacă deficitul bugetar va fi menţinut în jurul cifrei de 3% din PIB, atunci cheltuielile bugetare în 2018 ar putea fi de cel mult 300 de miliarde de lei.

    Potrivit CNP, consumul final va creşte în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investiţiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce plănuieşte Facebook după ce a zdrobit estimările de câştiguri pentru al treilea trimestru

    După ce au fost tranzacţionate la valoarea de 185 de dolari per acţiune după raportul care dezvăluia câştigurile ridicate, valoarea a scăzut cu două procente, la aproape 179 de dolari per acţiune, după ce compania a anunţat creşterea costurilor în anul următor.

    La momentul redactării acestui material valoarea acţiunilor Facebook se situa la 178,33 de dolari per acţiune.

    Anul acesta acţiunile Facebook au crescut cu peste 50%.

    Câştigul per acţiune era estimat la 1.28 de dolari dar valoarea înregistrată a fost de 1.59 de dolari.

  • Pagubele cauzate de uraganul Harvey s-ar putea ridica la 100 de miliarde de dolari

    Având în vedere că inundaţiile din Texas declanşate de uraganul Harvey s-ar putea înrăutăţi, primele estimări sugerează că pagubele financiare variază de la 30-50 de miliarde de dolari la 100 de miliarde de dolari, potrivit estimării lui David Havens, analist în domeniul asigurărilor la Imperial Capital din New York.

    Furtuna tropicală este aşteptată să ajungă în sudul statului Louisiana. Mii de case au fost inundate, iar autorităţile americane estimează că 30.000 de oameni vor avea nevoie de adăpost.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economiile Europei de Est duduie. Creşterea Cehiei a spulberat orice prognoză,iar Polonia a sfidat estimările economiştilor

    Europa de Est o duce bine când  Europa de Vest o duce bine. În trimestrul II, estul a dus-o şi mai bine. Cu România în fruntea plutonului, cu Cehia spulberând orice prognoză şi cu Polonia sprintând în forţă, Europa emergentă depăşeşte Vestul la capitolul creştere economică.

    Pentru cehi, performanţa economică se plăteşte, coroana apreciindu-se după publicarea rezultatelor economice pentru trimestrul II: un avans de 4,5% în ritm anualizat, o performanţă din partea unei economii dezvoltate uluitoare pentru mulţi analişti. Trimestru la trimestru, PIB-ul a urcat cu 2,3%, potrivit datelor Eurostat, o accelerare notabilă de la ritmul de 1,5% din cele trei luni anterioare. De altfel, creşterea de 2,3% reprezintă un record pentru Cehia. Coroana cehă s-a apreciat ieri cu 0,4% faţă de euro, apropiindu-se de cel mai ridicat nivel din ultimele două săptămâni. Principalul motor al creşterii economice a fost cererea internă, sprijinită de consumul robust din gospodării şi de investiţiile companiilor, notează Reuters.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Eurostat: România are cea mai mare creştere economică anualizată din UE în trimestrul II 2017 – 2

    În perioada aprilie-iunie 2017 faţă de perioada similară de anul trecut, cele mai mici creşteri ale economiei au fost raportate în Belgia (1,4%), Italia (1,5%), Finlanda şi Marea Britanie (1,7%), potrivit primelor estimări publicate de Eurostat.

    În al doilea trimestru de anul acesta, comparativ cu primul trimestru, România a înregistrat a treia cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 1,6%, după Cehia (2,3%) şi Suedia (1,7%).

    Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,6% atât în zona euro, cât şi în UE în al doilea trimestru din 2017, comparativ cu trimestrul trecut.

    În primul trimestru din 2017, PIB-ul a crescut cu 0,5% în ambele zone. Comparativ cu acelaşi trimestru de anul trecut, în al doilea trimestru, PIB-ul a crescut cu 2,2% în zona euro şi cu 2,3% în UE, după creşteri de 1,9%, respectiv 2,1% în perioada precedentă.