BusinessMagazin

Tag: energie regenerabila

  • Ţara care a funcţionat cu energie regenerabilă 250 de zile în 2016. Cum a reuşit

    Costa Rica completează anul bifând a 250-ea zi în care cetăţenilor săi le-a fost furnizată energie din resurse regenerabile. De fapt, 98,2% din energia ţării proivine din surse regenerabile, potrivit digitaljournal.com

    În 2015, Costa Rica şi-a asigurat 99% din energie din surse regenerabile. A înregistrat 285 de zile în care a funcţionat fără combustibili fosili. Mica ţară din America Centrală se bazează pe un mix format din hidroenergie (74,3%), energie eoliană (10.3%), solară şi geotermală (12,7%). Doar 1,88% din energia ţări a fost generată de combustibili fosili.

    Autorităţile şi-au propus să renunţe complet la combustibili fosili în termen de 5 ani. Energia regenerabilă nu este un element nou pentru Costa Rica, autorităţile finanţând astfel de proiecte încă din 1950 când au înfiinţat Instituto Costarricense de Electricidad.

    Costa Rica nu este singura care demonstrează că se poate şi fără combustibili fosili, ci şi Uruguay care ăşi acoperă 95% din energie din surse regenerabile, Suedia cam 50%, iar Portugalia a funcţionat 107 zile la rând doar cu energie regenerabilă (Costa Rica – 113 zile)

  • Marile companii petroliere îşi unesc forţele şi creează un fond pentru energia regenerabilă

    Principalele companii de petrol, inclusiv Saudi Aramco şi Shell, se alătură pentru a crea un fond de investiţii pentru dezvoltarea tehnologiilor de promovare a energiei regenerabile, pe fondul încercării de a lua măsuri împotriva încălzirii globale, au declarat mai multe surse citate de Reuters.

    Directorii executivi ai şapte companii care activează în industria petrolieră şi în cea a gazelor naturale – BP, Eni, Repsol, Saudi Aramco, Royal Dutch Shell, Statoil şi Total – vor anunţa detalii despre fond şi măsuri de reducere a gazelor cu efect de seră vineri, la Londra.

    Sectorul se confruntă cu presiunea de a se implica în mod activ în procesul de combatere a încălzirii globale, iar evenimentul de vineri coincide cu intrarea în vigoare a acordului de la Paris din 2015 care presupune reducerea treptată a gazelor cu efect de seră cauzate de om în a doua jumătate a secolului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Portugalia şi-a menţinut toate becurile aprinse non-stop, timp patru zile, numai din energie regenerabilă

    La doar câteva zile după ce s-a constatat că Germania produce atât de multă energie din surse regenerabile încât îi plăteşte pe consumatori să o folosească, o altă ţară a ajuns la cote maxime.

    Portugalia a reuşit să-şi menţină luminile neoprite timp de patru zile consecutive, alimentate numai de energie din surse regenerabile.

    “Aceasta este o realizare importantă pentru o ţară europeană. Ceea ce astăzi pare extraordinar va fi, în doar câţiva ani, un lucru obişnuit în Europa”, explică James Watson, CEO al SolarPower.

    Vezi aici cum a reuşit Portugalia să ajungă la această performanţă – VIDEO

  • Populaţia şi IMM-urile ar putea plăti în 2016 mai mult pentru subvenţionarea energiei regenerabile

    Ministerul Energiei a informat luni că a publicat pe site-ul instituţiei, în dezbatere publică, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de promovare prin certificate verzi, pentru anul 2016.

    “În conformitate cu prevederile legale aplicabile, nivelul cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile a fost stabilit în baza scenariilor transmise de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Astfel, pentru anul viitor, cota obligatorie este de 12,15% din consumul final brut de energie electrică. În perioada imediat următoare, ministerul va organiza dezbateri cu reprezentanţii asociaţiilor de producători de energie şi reprezentanţii asociaţiilor de consumatori”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Energiei.

    Astfel, ANRE a informat Guvernul la sfârşitul lunii iunie asupra unui nivel al cotei obligatorii de 12,15%, reprezentând un impact asupra consumatorului de 35 lei/MWh. Începând de la mijlocul anului, Guvernul a emis, însă, acorduri de exceptare pentru mai mulţi consumatori mari de energie, astfel că presiunea este transferată asupra consumatorilor neexceptaţi, populaţie şi IMM-uri.

    “În cazul în care se iau în calcul acordurile pentru exceptare emise până în prezent şi a celor estimate a fi emise până la sfârşitul anului 2015 (circa 7.000 de GWh) şi a anului 2016 (circa 1.000 de GWh suplimentar faţă de anul 2015), impactul certificatelor verzi în factura consumatorilor finali de energie electrică va înregistra o creştere de la circa 35 lei/MWh la circa 43 lei/MWh”, se arată în nota de fundamentare.

    Conform directivei CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, România are de îndeplinit ca obiectiv naţional pentru anul 2020 o pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 24%. Potrivit unui raport al CE de la mijlocul lunii iunie, România a depăşit traiectoria orientativă stabilită, cu o pondere a energiei regenerabile în total de 23,9% în 2013 şi 22,8% în 2012, faţă de obiectivele de 19,7%, respectiv 19%.

    “În condiţiile îndeplinirii obiectivelor intermediare asumate, creşterea în continuare a eforturilor consumatorilor finali pentru susţinerea energiei electrice din surse regenerabile nu se justifică”, se arată în nota de fundamentare a proiectului hotărârii de Guvern.

    Pentru 2014 cota obligatorie a fost stabilită de Guvern la 11,1%, impactul în facturi fiind de 35 lei/MWh de electricitate. În 2013, impactul în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă a crescut de la 30 lei la 53 lei/MWh la începutul anului, dar a coborât la 35 lei după ce Guvernul a diminuat sprijinul acordat producţiei de energie din surse regenerabile. Potrivit datelor ANRE, impactul mediu al contribuţiei pentru energia regenerabilă în factura consumatorului final în anul 2012 a fost de 29 lei/MWh.

    În timp ce populaţia şi IMM-urile ar putea plăti mai mult pentru susţinerea energiei regenerabile, facturile per ansamblu ar urma să scadă de la începutul anului următor, ca urmare a declinului preţului electricităţii şi a reducerii TVA.

    Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, a declarat joi că preţul electricităţii la consumator va scădea cu 5-6% la 1 ianuarie, după reducerea tarifelor de distribuţie şi a bonusului de cogenerare.

    “O scădere de 5% ar fi de 20 de lei plus TVA. Iar TVA nu va mai fi 24%, de la 1 ianuarie va fi 20%, deci e o scădere interesantă”, a afirmat şeful ANRE.

    În prezent, costul unui megawatt, echivalent cu consumul mediu anual al unui apartament, este de aproximativ 400 de lei plus TVA. Populaţia urbană consumă între 2 şi 3 MW pe an, dar în localităţile rurale consumul este mult sub 1 MW anual, chiar şi sub 0,5 MW/an.

  • Gerea: Guvernul analizează modificarea schemei de sprijin pentru energia verde

    Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că Guvernul discută cu producătorii şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) pentru a găsi soluţii astfel încât investiţiile în energie regenerabilă “să redevină profitabile”, relatează Bloomberg.

    “România nu este încă în situaţia în care să spună: bun, ne-am atins ţinta pentru 2020 privind producţia de energie regenerabilă şi asta e tot. Trebuie să continuăm investiţiile în noi capacităţi de producţie pentru că putem exporta şi obţine bani”, a spus Gerea.

    Gerea nu a dat detalii în privinţa posibilelor modificări ale actualei scheme de sprijin pentru producătorii de energie regenerabilă.

    România deţine unităţi de producţie a energiei regenerabile cu o capacitate instalată de peste 4.500 MW.

    Producţia de energie regenerabilă este sprijinită prin sistemul certificatelor verzi, care se acordă în funcţie de cantitatea de energie produsă şi livrată. Numărul de certificate diferă în funcţie de tehnologia folosită.

    Guvernul a decis în 2013 să reducă numărul de certificate verzi acordarte producătorilor de energie verde, precum şi să amâne acordarea unor certificate până în 2018.

    Până la anunţarea de noi stimulente în sector, companii precum CEZ, Enel, Iberdrola sau GDF Suez au decis să amâne sau să abandoneze investiţiile în România, notează Bloomberg.

    “Nu ne aflăm într-o situaţie pozitivă de business. Este o situaţie complicată, care sper că o să fie soluţionată în curând. Nu spun că ne aşteptăm ca guvernul să revină la angajamentele din trecut, dar avem nevoie de predictabilitate, pentru că ea nu există“, a spus Martin Zmelik, directorul general al CEZ România.

    Producătorul ceh a anunţat, în aprilie 2014, că este dispus să vândă parcurile eoliene Fântânele şi Cogealac din Dobrogea, cu o putere totală instalată de 600 MW, pe fondul reducerii sprijinului acordat de guvern. Ulterior, în septembrie, Zmelik, a declarat pentru MEDIAFAX că grupul ar fi abandonat planurile de vânzare.

    Compania spaniolă Iberdrola, un alt mare producător de energie din surse regenerabile, a decis, în noiembrie 2013, să sisteze investiţiile în producţia de energie eoliană în România, după ce a instalat doar 80 MW din 1.200 MW anunţaţi iniţial.

  • Multe veşti neaşteptate în energie în 2014: Enel şi Electrica au fost capete de afiş

     Insistenţa cu care Enel a licitat şi a vrut cu tot dinadinsul să cumpere Electrica Muntenia Sud nu poate fi uitată uşor de oamenii care au asistat în 2006 la tot procesul de privatizare. Atât insistenţa, dar şi suma pe care italienii au acceptat să o plătească, de 820 de milioane de euro, au atras admiraţia şi convingerea că Enel va fi una dintre companiile care vor face istorie pe piaţa energiei din România. Cu atât mai surprinzătoare a fost ştirea din data de 11 iulie, când Enel a anunţat că vrea să-şi lichideze poziţiile din piaţa de furnizare şi distribuţie a energiei într-un efort de a-şi reduce datoriile la nivel de grup (care ajunseseră la 43 miliarde de euro după primele şase luni din an). Enel are în România un business de peste un miliard de euro, cu un profit operaţional consolidat de 289 de milioane de euro în 2013, care acoperă trei re-giuni, Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud.

    Mai precis, Enel deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie şi vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV). Alături de activele din România, Enel a scos la vânzare şi producţia energetică din Slovacia şi aştepta ca în total să obţină 4,4 miliarde de euro din vânzări până la sfârşitul acestui an.

    Sfârşitul de an nu a adus însă finalizarea acestor tranzacţii. Electrica şi Nuclearelectrica se află printre companiile care au ofertat pentru activele din România, pe care Enel le evaluează la 1,8 miliarde de euro, potrivit unor surse din piaţă citate de ZF. Activele ar valora însă doar 850 milioane de euro, după calculele realizate de analiştii de la Société Générale şi citate de Wall Street Journal, în timp de Fondul Proprietatea estimează pachetul la 1,1 miliarde de euro. Ofertele nu au fost însă satisfăcătoare pentru grupul italian, dat fiind că Luca D’Agnese, care conduce în prezent activitatea grupului în Europa de Est, a spus într-un interviu acordat The Wall Street Journal că „ideea a fost să avem mai multe opţiuni, deoarece compania nu a fost niciodată într-o situaţie fără ieşire. Nu suntem nevoiţi să vindem chiar la orice preţ”.

    Nefinalizarea tranzacţiei ar fi una dintre cele mai mici probleme ale Enel pe piaţa locală în acest an. Com-pa-nia a fost acuzată de umflarea facturilor la energie printr-o înţelegere cu ANRE şi Elec-troalfa, un business de 38,7 milioane de euro con-tro-lat de Gheorghe Ciubotaru, un om de afaceri din Botoşani. În sep-tembrie, statul român decide să deschidă la Tribu-nalul Internaţional de Arbitraj de la Paris o acţiune împotriva italienilor, solicitând plata a 521 de milioane de euro. Peste toate acestea, în noiembrie, Matteo Cassani, directorul general al Enel Energie şi Enel Energie Muntenia şi primul oficial italian mutat în România pentru dezvoltarea businessului, a murit în condiţii suspecte după ce s-ar fi aruncat de la etajul doi, de la fereastra biroului său.

    Enel a generat aşadar cele mai importante ştiri ale anului pe zona de energie. Dar anul a început cu a doua intrare în insolvenţă a Hidro-electrica. Prima insolvenţă a companiei fusese în iunie 2012, cauzată de contractele nefericit încheiate ale companiei, atât în ceea ce priveşte vânzarea de energie, cât şi investiţiile la preţuri supra-eva-luate fără niciun impact con-cret în producţia com-paniei. Cauza insolvenţei este legată de companiile care cumpărau direct energie de la Hidroelectrica şi care au acţionat în instanţă producătorul de energie după ce contractele lor au fost reziliate, furnizorii cerând în schimb banii pe care ar fi urmat să îi obţină dacă aceste contracte erau în continuare derulate. Tribunalul Bucureşti a decis că aceste contestaţii sunt inadmisibile, Hidroelectrica ieşind din prima insolvenţă la jumătatea lui 2013. Decizia de a rejudeca aceste contestaţii a trimis însă din nou în insolvenţă Hidroelectrica.

    Piaţa energetică a adus însă şi veşti bune. Electrica, cel mai mare jucător din piaţa distribuţiei şi furnizării de energie electrică, cu un portofoliu de 3,6 milioane de clienţi, a fost lis-tată simultan pe bursa de la Bucureşti şi pe cea de la Londra, într-o operaţiune prin care în con-turile companiei au intrat circa 2 miliarde de lei pentru 51% din acţiuni. Aceasta a fost cea mai mare operaţiune pe piaţa de capital realizată de statul român.

    În discuţiile privitoare la construcţia a două reac-toare noi la Cernavodă, statul român a încercat să atragă mai mulţi investitori, dar până la urmă negocierile se poartă doar cu chinezii de la China General Nuclear Power Corporation (CGN). În ceea ce priveşte hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, com-pa-nia de proiect Hidro Tarniţa a prelungit din nou, la finalul lunii noiembrie, cu aproape două luni, până la 30 ianuarie 2015, perioada în care inves-titorii pot depune oferte de precalificare pentru construirea hidrocentralei din judeţul Cluj, proiect în valoare de peste 1 miliard de euro. Decizia a fost luată ca urmare a creşterii inte-resului investitorilor pentru proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti şi a solicitării acestora, potrivit reprezentanţilor Hidro Tarniţa SA.

    Deşi anul acesta interesul inves-ti-torilor pentru energia verde a scăzut din cauza schimbărilor legislative, au început să apară semne despre un nou boom de investiţii în regenerabile, în zona proiectelor mici. ANRE a elaborat deja o metodologie de stabilire a preţurilor reglementate de vânzare şi a regimurilor de comercializare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în centrale electrice cu puteri instalate mai mici de 500 kW pe centrală. Potrivit celor mai recente estimări lan-sate de reprezentanţii ANRE, în perioada 2015-2020 se vor dezvolta circa 500 MW de mici proiecte mai ales pe biomasă, biogaz şi microfotovoltaic pe acoperişurile caselor.

  • Raportul IPCC atrage atenţia asupra schimbărilor climatice periculoase

    Utilizarea combustibililor fosili în mod nerestricţionat ar trebui să înceteze în mod treptat până în anul 2100 dacă dorim să evităm schimbări climatice periculoase, în timp ce electricitatea ar trebui produsă din surse mai puţin poluante până în 2050, se arată în cel de al cinci-lea raport IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change, format din experţi ai Naţiunilor Unite), publicat pe 2 noiembrie, la Copenhaga, dupa o saptamână de dezbateri controversate între oamenii de ştiinţă şi oficialii politici, notează un comunicat de presă al Carbon expert.

    In cazul nerespectării recomandărilor raportului, lumea ar suferi pagube “grave, universale si ireversibile”. Secretarul general ONU Ban Ki-moon a declarat că inacţiunea poate costa “mult mai mult” decât realizarea acţiunilor necesare. “Liderii trebuie să acţioneze. Timpul nu este de partea noastră”, a mai spus Ban Ki-moon.

    Raportul IPCC este cel de-al cinci-lea document realizat de peste o sută de experţi ONU în domeniul schimbărilor climatice şi prezintă punctul de vedere al oamenilor de ştiinţă cu privire la schimbările climatice de pe glob. Sunt detaliate urmatoarele subiecte: schimbările observate şi cauzele acestora, riscurile viitoare si impactul schimbărilor climatice, precum şi căile de urmat sau posibile soluţii pentru reducerea gazelor cu efect de seră, pentru adaptare şi dezvoltare durabilă.

    Raportul ONU notează, de asemenea, că faţă de anul 2007, când a fost publicat cel de-al patrulea raport, s-au observat eforturi susţinute la nivel naţional şi strategii regionale de reducere a gazelor cu efect de seră, care au condus la scăderea emisiilor de CO2 cu 67% la nivel mondial.
     

  • Concurenţa din IT trece pe alt câmp de luptă. Microsoft îşi caută locul între corporaţiile care investesc în energia curată

    Marile corporaţii îşi îndreaptă atenţia, tot mai des, către furnizorii de energie regenerabilă pentru alimentarea sediilor şi a spaţiilor deţinute. Companiile investesc în energie regenerabilă pentru că acesta este următorul pas logic: acest tip de energie permite scăderea costurilor pe termen lung şi oferă protecţie împotriva volatilităţii pieţei de energie bazate pe resurse tradiţionale. Aceste investiţii permit companiilor să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să dovedească un bun leadership atunci când vine vorba de lupta împotriva încălzirii globale.

    Cei mai mari investitori în energie curată erau, până de curând, corporaţiile cu vechime, precum AT&T, Walmart, General Motors sau HP. Ultimii ani au adus însă investiţii majore din partea giganţilor IT precum Microsoft sau Google, iar puterea acestora de a inova pare să schimbe în tot mai mare măsură lupta pentru protecţia mediului înconjurător.

    Pentru afacerile care vor să reducă emisiile de carbon, energia regenerabilă pare alegerea naturală. Pentru ani buni însă, opţiunea mai populară a fost aceea de a cumpăra credite pentru energie regenerabilă, care sunt asociate proiectelor de dezvoltare a energiei curate. Achiziţionarea acestor credite este mult mai simplă: nu necesită semnarea unui contract pe termen lung cu un furnizor sau investiţii masive în construirea unei centrale proprii. Dar, pe măsură ce pieţele de energie eoliană şi solară cresc, fapt datorat mai ales ajutoarelor guvernamentale, costurile pentru a construi sisteme capabile să producă energie au scăzut considerabil. Conform unui raport al Lawrence Berkeley National Laboratory, preţul pentru obţinerea unui megawatt-oră a scăzut de la 70 de dolari în 2009 la doar 40 de dolari în 2012.

    Achiziţionarea creditelor verzi a fost criticată de mulţi ca o formă de a plăti pentru poluarea cauzată, în loc de a investi sumele respective în dezvoltarea unor unităţi capabile să producă energie curată.

    Începând cu 1 iulie 2012, Microsoft a adoptat o politică de neutralizare a emisiilor de carbon produse. Mai exact, corporaţia a decis să achiziţioneze energie regenerabilă pentru consum şi să eficientizeze toate operaţiunile sale la nivel global, lansând în acelaşi timp un apel către alte companii de a adopta o poziţie similară în ceea ce priveşte lupta împotriva încălzirii globale. Pe blogul său, CEO-ul companiei la acea vreme, Kevin Turner, scria: „Suntem încrezători că decizia noastră va încuraja şi alte companii, mari sau mici, să analizeze ce pot face pentru a combate această problemă importantă„.

    Una din cele mai importante decizii luate de conducerea Microsoft a fost să pună un preţ intern pe carbon; astfel, reducerea emisiilor a devenit mai mult decât un obiectiv moral, având şi implicaţii pe plan financiar.

    În 2013, folosind încasările din taxa pe carbon, Microsoft a realizat prima investiţie majoră în domeniul energiei regenerabile. Compania a semnat un contract cu o centrală eoliană din Texas pentru a prelua toată energia produsă de aceasta. Contractul, semnat pe o perioadă de 20 de ani, presupune achiziţionarea a tot ce produce centrala de 110 megawaţi. Centrala eoliană va asigura necesarul de energie pentru centrul de calcul Microsoft din San Antonio.

    „Pentru compania noastră, semnarea acestui contract reprezintă un moment important şi subliniază modul cum Microsoft luptă împotriva încălzirii globale. Aceasta este doar prima investiţie dintr-un şir despre care sperăm că va fi cât mai lung„, au declarat reprezentanţi ai companiei.

    Microsoft a investit o sumă importantă şi în construirea unei clădiri alimentate pe bază de biogaz în Cheyenne, Wyoming. Construcţia a fost gândită pentru a nu avea nevoie de alte resurse energetice decât cele pe care le poate produce.

  • Zece proiecte finanţate cu bani de la UE, semnate de ministrul Fondurilor Europene la Timişoara

     Ministrul Eugen Teodorovici a semnat, joi, la Consiliul Judeţean Timiş, în cadrul unei şedinţe festive, un număr de zece proiecte europene în valoare totală de 109 milioane de lei, din care 49 de milioane de lei sunt nerambursabili, judeţul Timiş beneficiind de patru astfel de proiecte în valoare totală de 14,5 milioane de lei.

    Proiectele semnate de ministrul Teodorovici, pe Polul de Competitivitate MEDGREEN, se axează pe dezvoltarea domeniului energiei regenerabile şi se vor realiza printr-o serie de parteneriate între mediul privat şi universităţi din ţară.

    “Polul de Competitivitate MEDGREEN este un program care vizează mai multe companii ce vor folosi deşeuri pentru producerea de energie. Este un pas important pe care îl facem pentru independenţa energetică a României”, a declarat Teodorovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerile pentru PE întârzie aprobarea tarifului pentru micii producători de energie regenerabilă

     România a trimis către CE documentaţia pentru aprobarea acestor tarife în urmă cu un an, dar nu a fost încă aprobată.

    Guvernul vrea să acorde micilor producători de energie regenerabilă în unităţi de producţie cu puteri instalate mai mici de un MW un preţ reglementat (feed-in tariff).

    Zoltan Nagy-Bege, membru al Comitetului de Reglementare din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a declarat, joi, într-o conferinţă, că părerea lui personală este că aprobarea acestui tarif este încetinită de campania electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro