Elena Udrea a ajuns pe prima pagină a ziarelor cu un anunţ surprinzător. Ceea ce a spus a stârnit dezbateri aprinse.
Tag: Elena Udrea
-
Răsturnare de situaţie în cel mai mare scandal din România. Informaţia care ar putea să o scape pe Elena Udrea de cea mai gravă acuzaţie: şpaga de 900.000 de euro
Răsturnare de situaţie în dosarul în care Elena Udrea este acuzată că a primit mită o geantă cu 900.000 de euro, chiar în biroul de la ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. O informaţie de ultim moment ar putea să o scape pe fosta şefă de la PDL de acuzaţiile grave pentru care a stat în arest preventiv aproape trei luni de zile.
-
După divorţ şi o scurtă trecere prin penitenciar, Elena Udrea a găsit înlocuitorul pentru milionarul Dorin Cocoş: cine este bărbatul misterios cu care a fost filmată. „Eu cred în dragoste”
La scurt timp după ce a fost eliberată din arestul preventiv, fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, a fost filmată în timp ce lua cina în compania unui bărbat, cei doi sărutându-se într-un restaurant din capitală.
Elena Udrea anunţa după o vizită la Poliţie în cadrul procedurii de control judiciar că în perioada următoare va merge la Băile Boghiş pentru tratament cu apă termanlă, care ”este pentru articulaţii”. Ea a spus că perioada de arest preventiv, când a stat într-o celulă de nouă mp şi-a lăsat amprenta asupra organismului său.
CINE ESTE NOUL BĂRBAT DIN VIAŢA ELENEI UDREA: PRIMELE IMAGINI CU CEI DOI
-
„Ne-ai încurcat socoteli de sute de milioane de euro. Ai grijă pe unde traversezi!” Acest om care a făcut un bine uriaş bucureştenilor, ameninţat azi cu moartea de mafia imobiliară
Un om ambiţios care a decis să lupte, când toţi credeau că nu mai e nicio şansă. A reuşit să facă faţă marilor rechini imobiliari, ajutaţi de Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea.La 49 de ani, acest român a făcut ceva unic de care beneficiază toţi cei două milioane de locuitori ai Bucureştiului. Cine este acest adevărat erou al zilelor noastre şi cine sunt rechinii pe care a reuşit să-i deranjeze:
-
În vreme ce Elena Udrea aştepta să fie eliberată, Fiscul a făcut următorul anunţ despre averea sa
2015 nu a fost anul Elenei Udrea. La doar câteva luni după ce s-a bătut pentru voturile românilor la prezidenţiale, fosta şefă de la Dezvoltare şi Turism a ajuns în spatele gratiilor. Cu o avere semnificativă şi cu o carieră politică cu o ascensiune rapidă, Elena Udrea şi-a văzut toate visele năruite.O veste bună a venit ieri pentru ea: a scăpat de arestul la domiciliu urmând a fi cercetată sub control judiciar. În vreme ce Elena Udrea aştepta decizia instanţei, au fost făcute publice informaţiile de la Fisc referitoare la averea sa. Ce s-a întâmplat cu banii şi proprietăţile Elenei Udrea vedeţi în continuare:
Anunţul Fiscului despre averea Elenei Udrea: ce se întâmplă cu imperiul moştenit de la Dorin Cocoş
-
Udrea: M-am gândit că ar trebui să scriu o carte despre cele 72 de zile în cătuşe
“M-am gândit că ar trebui să scriu o carte despre cele 72 de zile în cătuşe. Pe toată lumea ar marca să fie arestat. Nu este vorba de Elena Udrea, nu este vorba de un om politic, este vorba că oricine poate ajunge acolo şi va trăi o dramă. Statul român nu poate asigura astăzi condiţii decente de arest preventiv. Condiţiile sunt inumane.
De aceea sunt şi atât de multe condamnări la CEDO. Ştiu că foarte mulţi oameni gândesc arestarea preventivă, penitenciarul ca pe o pedeapsă mai mare decât lipsirea de libertate. Ştiu că foarte mulţi cred că dacă ajungi acolo trebuie să fii, eventual, schingiuit. Din păcate, aceasta este o mentalitate de Ev Mediu. Pedeapsa este privarea de libertate şi nu umilirea cuiva sau îmbolnăvirea cuiva, pentru că de acolo, cel mai sigur, ieşi un om bolnav”, a spus Udrea, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Fostul ministru a adăugat că s-a gândit doar la un eventual sumar pe care l-ar putea avea o astfel de carte.
“Dacă ajungi acolo înţelegi că într-o cameră de nouă metri pătraţi nu ai cum să stai decât fie în picioare, fie întins pe pat, nu există altă variantă, iar după luni de zile de stat în aceste condiţii mergi cu greu şi sigur te îmbolnăveşti de afecţiuni ale coloanei”, a explicat Elena Udrea, referitor la condiţiile din arest.
De asemenea, Elena Udrea a povestit că de când a fost plasată în arest la domiciliu nu face altceva decât să citească şi să scrie.
“E mai bine (în arest la domiciliu – n.red.), pentru că am un dosar de 81 de volume şi în arest mă întâlneam cu avocatul într-o cuşcă, iar actele pe care avea să mi le comunice le introducea printr-o fantă de un milimetru. Mi-ar fi trebuit, probabil, luni de zile să ajung să ajung să pot studia dosarul în care sunt acuzată. Pe de o parte, este acest avantaj uriaş de acasă, ca să te aperi mult mai bine şi, pe de altă parte, cred că este normalitatea în ceea ce priveşte cercetarea penală a unei persoane. Normalitatea este ca aceste proceduri să se întâmple cu inculpat în stare de libertate”, a spus Udrea.
Pe de altă parte, fostul ministru a adăugat că îşi doreşte să facă în continuare politică.
“Nu am spus că de astăzi mă apuc să fac din nou politică, ci că îmi doresc şi pe mai departe să continui să activez în politică şi cred că este nevoie de oameni care să îşi asume să schimbe ceea ce este de schimbat în această ţară – de la legile care sunt haotice şi care generază abuzuri, la atitudini, pentru că vedem că cei care ar trebui să conducă această ţară încearcă să se protejeze”, a conchis Udrea.
Elena Udrea a fost, vineri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde magistraţii au analizat măsurile preventive impuse în dosarul “Gala Bute”.
Fostul ministru Elena Udrea a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu, după ce instanţa supremă a decis definitiv, în 7 mai, înlocuirea măsurii arestului preventiv, în dosarul “Gala Bute”.
Elena Udrea a fost transferată în 30 aprilie la Penitenciarul de la Târgşor, judeţul Prahova, din Arestul central al Poliţiei Capitalei, unde a fost încarcerată din 25 februarie.
Procurorii DNA au trimis dosarul “Gala Bute” în instanţă în 21 aprilie, iar la primul termen, judecătorii ICCJ au menţinut măsura arestului preventiv pentru Udrea, Obreja şi Breazu. Decizia a fost contestată, iar joi, un alt complet de la ICCJ a decis definitiv plasarea lor în arest la domiciliu.
Fostul ministru este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului Gala Bute de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.
Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.
Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.
Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.
În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.
După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.
Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”. -
O ţară care greşeşte foarte mult
Subtil ca întotdeauna, Băsescu a admis însă atât că Elena Udrea ”se poate înşela„ (cazul filajului de la Paris din toamna trecută, atribuit de Udrea lui Florian Coldea de la SRI), cât şi că ”nu exclude„ ca în campania sa electorală din 2009 să fi intrat şi bani negri, căpătaţi prin aceleaşi metode detaliate de denunţătorii Elenei Udrea din dosarul Microsoft.
Seninătatea cu care preşedintele a admis că era gata să-l demită pe Coldea pentru o simplă bănuială a Elenei Udrea pare să-i fi şocat pe mulţi comentatori, însă ea poate da în mod sincer fiori reci numai celor care au uitat că pe vremuri acelaşi preşedinte îl ungea şef la SIE pe Claudiu Săftoiu pentru unicul motiv că acela era soţul uneia dintre consilierele sale.
Cât despre acuzaţia Elenei Udrea, proaspăt rearestată preventiv, că toată lumea se preface acum că nu ştie că orice campanie electorală se finanţează cu bani negri (”întrebaţi-l pe dl Ponta, pe dl Iohannis„), ea aminteşte automat de o faimoasă replică a lui Relu Fenechiu, fost ministru PNL, actualmente puşcăriaş, care spunea în 2013 că România este ”o ţară care greşeşte foarte mult„, pentru că fostul premier PSD Adrian Năstase a fost singurul condamnat pentru nişte fapte pe care le fac mulţi politicieni, căci ”partidele politice nu se finanţează doar din bani albi„.
Aşadar, România greşea condamnându-l pe Năstase nu pentru că faptele lui nu ar fi fost penale, ci pentru că ele sunt o practică uzuală în clasa politică. Nicio deosebire între poziţia lui Fenechiu şi cea a Elenei Udrea, cu excepţia faptului că pe atunci DNA îi ocolea cu grijă pe demnitarii apropiaţi de Traian Băsescu, ocupaţi probabil să pregătească finanţarea campaniilor din 2014.
-
CNA: Realitatea Media a avut un contract semnat cu Elena Udrea pentru promovare pe realitatea.net
Rareş Bogdan a făcut această afirmaţie în timp ce răspundea unei întrebări adresate de un membru al CNA, Radu Călin Cristea.
Astfel, Radu Călin Cristea a spus că vrea să îl întrebe pe Rareş Bogdan “unele lucruri care ţin de partea mai puţin văzută a presei”, în contextul în care “uneori apar în presă informaţii neaşteptate şi care sunt foarte utile”.
Cristea a făcut trimitere la un interviu pe care Elena Udrea l-a acordat Gândul Live, pe 22 octombrie 2014, în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale.
“Doamna Elena Udrea spunea că a încheiat contracte cu mai multe televiziuni, iar singura nominalizată era Realitatea TV, vorbindu-se de un contract în valoare de 20.000 de lei. A existat un asemenea contract? Dacă da, cum s-a exprimat el în mod concret în emisiunile dumneavoastră?”, l-a întrebat Radu Călin Cristea pe Rareş Bogdan.
Rareş Bogdan a spus că Elena Udrea a avut un singur contract cu Realitatea Media, care a fost legat de online.
“E legat de online, de realitatea.net. Realitatea.net aparţine Realităţii Media (…) Doamnea Udrea, văzând Realitatea Media, probabil s-a gândit, a făcut referire strict la realitatea.net, la site-ul nostru. Este singurul contract. A cumpărat de la bannere până la (spaţiul de, n.r.) jos după articole, până la articole notate cu “P”. Nu a avut legătură (contractul, n.r.) cu Realitatea TV”, a spus Rareş Bogdan.
Pe de altă parte, membrul CNA Radu Călin Cristea a făcut referire, în şedinţa de marţi, şi la o intervenţie telefonică pe care jurnalistul Cătălin Tolontan a avut-o, luni, într-o emisiune de la Realitatea TV.
“În emisiunea de ieri a Andrei Miron a fost acea intervenţie prin telefon a lui Cătălin Tolontan, care a afirmat că, în 2009, trei televiziuni, între care şi Realitatea TV, au vândut ştiri Monicăi Ridzi pe bani publici”, a spus Radu Călin Cristea.
Însă Rareş Bogdan i-a răspuns că, în anul 2009, el nu lucra la Realitatea TV. Rareş Bogdan a mai spus că, la momentul respectiv, director al Realitatea TV era Sorin Enache, cu care Cătălin Tolontan este bun prieten, cei doi petrecându-şi concedii împreună, conform lui Bogdan.
“(Cătălin Tolontan, n.r.) ar fi putut să-l întrebe (pe Sorin Enache, n.r.) dacă este aşa”, a mai spus Rareş Bogdan.
-
Udrea, despre ”Gala Bute”: Acest dosar este legat de declaraţiile pe care le-am făcut vineri despre Coldea. Este o încercare de intimidare şi mă aştept la orice
Declaraţiile Elenei Udrea:
-
Recunosc, sunt vinovată că am dorit ceea ce au dorit milioane de români în 2010, să-l vedem le Lucian Bute boxând în România.
-
Am dorit ca acest meci să se întâmple în ţara lui. Dacă este o vină că am vrut ca ministerul pe care l-am condus să-şi facă promovare cu cel mai mare campion pe care îl aveam la acea vreme, atunci mi-o asum. A fost o oportunitate pe care am găsit-o în interiorul Guvernului ca acest minister să folosească fonduri europene pentru a promova imaginea României şi pentru a da satisfacţie milioanelor de români.
-
MDRT nu a făcut decât un singur lucru: a cumpărat publicitate în cadrul galei.
-
Mi se pare evident în acest dosar (dosarul Gala Bute – n.r.) că apariţia lui este legată de declaraţiile pe care le-am făcut la adresa generalului Coldea. Nu se poate să faci percheziţii la patru ani şi ceva de la eveniment, ce mai poţi să găseşti după patru ani şi ceva? Consider că este o încercare de intimidare şi de decredibilizare a mea, într-un dosar de acum patru ani. Decredibilizarea mea se face prin îngroparea în acuzaţii, în cauze penale.
-
Nu am încredere aproape în nimeni în acest moment. Mă simt mai în siguranţă supravegheată de poliţie. Prefer să fiu supravegheată. Mă gândesc că dacă nu mă duc o dată la poliţie cineva mă caută.
-
-
Elena Udrea, dusă cu mandat la DNA, unde a stat mai mult de 4 ore: Nu puteam să declar ceva ce aparţinea fostului soţ dacă el nu mi-a spus – FOTO
UPDATE 16:00 – Elena Udrea a ieşit de la audieri: Nu puteam să declar ceva ce aparţinea fostului soţ dacă el nu mi-a spus
Preşedintele PMP, Elena Udrea, a declarat joi după-amiază, la ieşirea de la DNA, unde a stat mai mult de patru ore, că nu putea să menţioneze, în declaraţia de avere, ceva ce aparţinea fostului soţ, respectiv lui Dorin Cocoş, dacă acesta nu îi spunea.
“Să fie întrebat domnul Cocoş”, a adăugat ea, după ce a fost întrebată în legătură cu acuzaţiile de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, care ar fi motivele chemării sale la DNA.
Udrea le-a mai spus jurnaliştilor, la ieşirea din sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că nu le-a dat nicio declaraţie anchetatorilor, ea dorind ca înainte de asta să consulte dosarul.
Preşedintele PMP nu a dorit să dea alte informaţii privind dosarul, pe motiv că acesta este în lucru.
Pe de altă parte, întrebată dacă a văzut-o în sediul DNA pe fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Elena Udrea a răspuns că nu.
UPDATE 12:45 – Kovesi: Elena Udrea a fost citată pentru a fi audiată într-un dosar mai vechi
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat, joi, că Elena Udrea a fost citată pentru a fi audiată într-un dosar care este înregistrat de mai mult timp la DNA.
“Este adevărat că a fost citată (Elena Udrea – n.r.), pentru a fi audiată într-un dosar care este înregistrat de mai mult timp în Direcţia Naţională Anticorupţie. Nu este un dosar nou”, a spus Kovesi.
Procurorul şef al DNA a adăugat că în acest moment nu pot fi date detalii cu privire la “calitatea procesuală” a Elenei Udrea.
Declaraţia a fost făcută de Codruţa Kovesi la ieşirea din sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române, unde a avut loc prezentarea bilanţului pentru anul 2014.
UPDATE 12:20 – Fosta şefă a DIICOT Alina Bica, audiată la DNA
Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost adusă, joi, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru a fi audiată, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
UPDATE 12:15 – Elena Udrea, acuzată de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, în dosarul Microsoft
Preşedintele PMP, Elena Udrea, a fost pusă sub acuzare pentru spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, întrucât nu a menţionat împrumuturi acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, unei firme pe care acesta o deţine, împrumuturi despre care Udrea ar fi ştiut, întrucât încasa dividende.
Potrivit unor documente ale procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, obţinute de MEDIAFAX, Elena Gabriela Udrea, fost ministru, în prezent deputat, era obligată să îşi declare averea, însă aceasta nu a notat, în declaraţiile de avere din 2010, împrumuturile acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, firmei acestuia SC Euro Hotels International Co SRL, în condiţiile în care Udrea declara încasarea de dividende de la această societate.
“Având în vedere obligaţia legală de a-şi declara averea, faptul că, în perioada 2009 – 2013, Udrea Elena Gabriela a declarat achiziţionarea mai multor bunuri imobile a căror valoare depăşeşte veniturile obţinute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică se prezumă că aceasta a utilizat veniturile din alte surse – împrumuturi, dividende, asumându-şi răspunderea pentru provenienţa acestora”, se arată în documentele citate.
Anchetatorii au probe că Dorin Cocoş a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, iar sumele de bani obţinute cu titlu de folos necuvenit din săvârşirea acestei infracţiuni ar fi fost utilizate în achiziţia de imobile şi pentru creditarea societăţilor.
“Din declaraţiile de avere din perioada 2009 – 2014 rezultă că Udrea Elena Gabriela cunoştea provenienţa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea de bunuri comune, având cunoştinţă şi de intenţia inculpatului Cocoş Dorin de obţinere a unor chitanţe false privind restituirea pretinsului împrumut de la Pescariu Dinu”, au mai scris procurorii în documntele citate.
Potrivit Legii 656/2001, dobândirea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, constituie infracţiunea de spălare a banilor.
Procurorii au precizat, în documentele citate, că în perioada 2009-2010, Dorin Cocoş a încheiat 16 contracte de împrumut cu SC Euro Hotels International Co SRL, în valoare totală de 544.000 de lei, toate fiind acordate pentru o perioadă de 11 luni.
În acest context, procurorii prezintă şi acuzaţiile din dosarul Microsoft, arătând că, în 2009, Dorin Cocoş, în baza unei înţelegeri cu Gheorghe Ştefan şi cu Gabriel Sandu, ar fi pretins de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu nouă milioane de euro pentru el, 3.996.360 de euro pentru Ştefan şi 2,7 milioane de euro pentru Sandu. Banii ar fi fost ceruţi de Dorin Cocoş pentru a-şi exercita influenţa asupra lui Gabriel Sandu, precum şi asupra altor persoane din Guvern şi, respectiv, din Ministerul Comunicaţiilor şi Ministerul de Finanţe, pentru a asigura firmelor susţinute de Florică adjudecarea contractului de licenţiere Microsoft din anul 2009. Cocoş ar fi primit de la Florică, prin intermediul lui Pescariu, suma de nouă milioane de dolari.
“Sumele de bani au fost transferate din contul D-CON.NET în contul Barringwood Investment Ltd, de unde suma de 3.996.360 euro a fost transferată în contul DD Land Oil Corporate LTD, suma de 2.700.000 euro în contul firmei Essim Partners C, iar suma de 9.000.000 de euro a fost remisă lui Dorin Cocoş. Disimularea banilor s-a făcut prin contracte fictive”, se mai arată în documentele citate.
Anchetatorii susţin şi că din verificarea extraselor de cont rezultă că, în mai 2012, Dinu Pescariu a efectuat o plată în sumă de 2,5 milioane de euro către Gheorghe Stelian, persoană implicată în proiecte imobiliare împreună cu Dorin Cocoş.
“În cursul anului 2010, o persoană din anturajul lui Gheorghe Stelian a preluat creanţa aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena Gabriel la BRD-Group Societe Generale SA”, au mai scris procurorii în documentele citate.
Dorin Cocoş este arestat preventiv în dosarul Microsoft, alături de primarul suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan. În arest preventiv au fost, până în 25 ianuarie, şi fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi omul de afaceri Dumitru Nicolae, aceştia fiind în prezent în arest la domiciliu.
Elena Udrea a fost adusă la DNA de ofiţeri de poliţie, cu o maşină, în jurul orei 11.30.
“În această dimineaţă, am fost invitată în persoană (a se citi «cu mandat») de procurori la DNA pentru a oferi lămuriri. Mă surprinde oarecum decizia lor de a proceda astfel având în vedere că m-am arătat în permanenţă dispusă să colaborez cu anchetatorii şi să lămuresc lucrurile pe care le cunosc în diversele speţe care se află în analiză. Evident că aşa voi şi proceda”, a scris Elena Udrea pe pagina sa de Facebook.
Liderul PMP Elena Udrea, fosta soţie a omului de afaceri Dorin Cocoş, a scris luni pe Facebook, referindu-se la decizia privind arestul la domiciliu pentru Gabriel Sandu şi Nicolae Dumitru, cercetaţi în dosarul Microsoft, că “este grav ca s-a ajuns sa fii liber dacă spui orice despre oricine, sau despre cine trebuie, adică dacă faci acuzaţii la adresa cuiva, chiar nedovedite”.
Udrea se declara surprinsă de “tăcerea presei” faţă de dezvăluirile lui Sandu, deşi acestea “răscolesc tot sistemul şi acuză nume mari precum Vasile Blaga, Roberta Anastase, Adriean Videanu, Radu Berceanu”.
Udrea se mai arăta surprinsă de faptul că “dintr-un dosar prezentat la lansarea lui ca cel mai mare corupţie din Romania (…) au rămas doar doi vinovaţi, arestati preventiv chiar, Dorin Cocoş si Gheorghe Ştefan” şi că “în rest, toată lumea este bine, liberă să îşi petreacă vacanţele la soare ori să facă ce pofteşte, să fie Prim Ministru, cazul lui Victor Ponta, să fie europarlamentar, cazul Dan Nica, să fie senator, cazul Ecaterinei Andronescu”.
Fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, care a fost recent scos din arest preventiv şi plasat în arest la domiciliu, a fost la DNA, miercuri, pentru a da noi declaraţii în dosarul Microsoft, el fiind audiat şi zilele trecute de către procurorii anticorupţie, potrivit unor surse judiciare.
Gabriel Sandu le-ar fi spus procurorilor că el a aflat, în prima parte a anului 2009, că pentru finanţarea PDL şi a campaniei electorale a partidului ar fi fost create mecanisme care colectau fonduri din companii înregistrate în jurisdicţii internaţionale, iar de aceste operaţiuni s-ar fi ocupat persoane bine pregătite şi de încredere, “care reprezintă interesele unor corporaţii”, declaraţiile fiind prezentate în documente citate de televiziunea Antena 3.
“Până la finalul anului 2009, am aflat şi înţeles exact aceste mecanisme. Sunt reale, eficiente şi bine structurate, iar sursele fondurilor aproape exclusiv sunt bani publici obţinuţi prin metode ilegale”, le-ar fi spus Sandu procurorilor.
“Personal, dar raportat la derularea acţiunilor electorale şi complexitatea lor, am executat mereu indicaţiile care mi-au fost transmise de la partid, PDL, iar următoarele persoane îmi comunicau destinaţiile utilizării banilor: Emil Boc, prim-ministru, Vasile Blaga, ministru şi şeful campaniei electorale, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Roberta Anastase, dar şi Alin Albu, trezorierul şi administratorul PDL, împreună cu staff-ul său”, ar fi declarat Gabriel Sandu în faţa procurorilor DNA.
Conform sursei citate, imediat după numirea la Ministerul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu ar fi avut o discuţie atât cu persoanele din conducerea PDL pe plan naţional, cât şi cu şefii câtorva organizaţii judeţene ale partidului, între care George Scripcaru (PDL Braşov), Gheorghe Ştefan (PDL Neamţ), Florian Aurelian Popescu (PDL Dâmboviţa), Roberta Anastase (PDL Prahova) şi Cezar Preda (PDL Brăila).
“Din discuţiile purtate s-a desprins ideea că trebuie să fiu foarte atent şi să le ascult sfaturile, ca pe anumite funcţii-cheie din minister să punem oameni de încredere şi să-i sprijinim, însă am realizat ulterior că aceste numiri vizau multiple funcţii din administraţia publică, dar şi parlamentari şi europarlamentari. Pentru asta aşteptările liderilor politici ai PDL era să sprijin campaniile electorale”, ar mai fi spus Sandu, conform documentelor citate de Antena 3.
Astfel, potrivit sursei menţionate, toate cheltuielile şi obligaţiile cu acest scop ar fi fost făcute sub presiuni efectuate de conducerea PDL, respectiv de Emil Boc, Elena Udrea, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Roberta Anastase, Alin Albu şi Gheorghe Ştefan.
Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că Emil Boc şi Vasile Blaga nu au fost citaţi, până în prezent, pentru a fi audiaţi în dosarul Microsoft, în care este pus sub învinuire Gabriel Sandu.
De asemenea, DNA a arătat, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX, că Roberta Anastase, Radu Berceanu şi Adriean Videanu nu au nicio calitate procesuală în dosarul Microsoft.
Sandu ar mai fi spus că asumarea acestor obligaţii viza condiţionarea pentru menţinerea sa în funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
Fostul ministru susţinea că Gheorghe Ştefan şi Dorin Cocoş i-ar fi oferit o variantă în rezolvarea deficitului, promiţând că-i vor garanta asigurarea din surse proprii, dar temporar, a contribuţiei sale la cele două campanii din anul 2009.
“Îmi amintesc că fiecare îmi oferea un sprijin de aproximativ 2 milioane de euro. În schimb îmi solicitau să obţin semnăturile necesare aprobării HG nr. 460/2009, pentru aprobarea achiziţiei licenţelor Microsoft necesare în perioada 2009 – 2012, precum şi să obţin bugetarea aferentă derulării contractului”, ar mai fi spus Gabriel Sandu.
Fostul ministru ar fi adăugat că întrucât erau de onorat obligaţii financiare încă din anul 2009, suma respectivă s-a distribuit în trei părţi. Prima parte ar fi fost obligaţiile restante, inclusiv compensări ale unor împrumuturi şi cheltuieli aferente campaniei din anul 2008 şi a celor parlamentare. Cea de-a doua parte ar fi reprezentat obligaţii pentru europarlamentarele din mai – iunie 2009, în timp ce partea a treia au fost obligaţii pentru campania prezidenţială din 2009, “poate cea mai scumpă dintre toate, deoarece sumele de bani s-au distribuit atât pentru campania proprie a preşedintelui Traian Băsescu, cât şi pe cea a PDL-ului pentru Preşedinte”, ar mai fi spus Sandu.
Potrivit informaţiilor apărute în presă, Gabriel Sandu le-ar fi declarat anchetatorilor, în susţinerea solicitării sale de plasare în arest la domiciliu, că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicaţiilor ar fi finanţat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro.
El ar mai fi susţinut că i-ar fi înmânat aceşti bani direct şefului său, premierul de la acea vreme Emil Boc.
Gabriel Sandu se află, începând din 25 ianuarie, în arest la domiciliu. Măsura arestului preventiv a fost înlocuită după ce Sandu le-ar fi oferit anchetatorilor mai multe informaţii.
În dosarul Microsoft, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani. Instanţa supremă a dispus arestarea lor preventivă în 29 octombrie, ulterior mandatele de arestare fiind prelungite.
Potrivit DNA, Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.
Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obţine încheierea contractului de închiriere a licenţelor Microsoft, susţin anchetatorii.
În acest dosar sunt vizaţi şi alţi opt foşti miniştri: senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.