Tag: educatie

  • Cele mai responsabile companii din România: Flanco/Fundaţia eMAG – Nouă ne pasă

    Motivaţie

    În 2015, Flanco a decis să sponsorizeze unul dintre proiectele de CSR derulate de Fundaţia eMAG, alegând să susţină un proiect social dedicat educaţiei de nivel primar şi gimnazial. Astfel, Nouă Ne Pasă a devenit primul proiect de CSR de anvergură din istoria companiei, ajuns, în 2019, în cel de-al patrulea an de desfăşurare.

    Misiunea programului este de a asigura condiţiile necesare pentru ca tinerii şi copiii din comunităţile defavorizate să-şi continue studiile – mai exact, să parcurgă complet anii de educaţie gimnazială şi să promoveze examenul de evaluare naţională, iar ulterior să se poată perfecţiona în domeniul ales.

    Prin acest proiect, Flanco a ales să susţină elevii din ciclul gimnazial care provin din comunităţi defavorizate, cu situaţii materiale dificile. Motivele pentru care sprijinul acordat acestor elevi reprezintă o necesitate sunt, potrivit reprezentanţilor companiei, multiple: potrivit datelor furnizate în luna mai 2018 de organizaţia Salvaţi Copiii, rata abandonului şcolar este de 26,6% în mediul rural, 17,4% în oraşele mici şi 6,2% în municipii, iar rata de părăsire timpurie a şcolii se află în continuă creştere, din cauza nivelului tot mai scăzut de trai, din cauza imposibilităţii familiei de a investi în educaţia copiilor şi, prin urmare, din cauza rezultatelor şcolare foarte slabe ale elevilor. Alte motive au fost: modelul educaţional oferit de familie, dezorganizarea familiei, implicarea în activităţi aflate la limita legii, intrarea prematură pe piaţa muncii, încrederea scăzută în educaţie, calitatea relaţiilor cu profesorii şi cu colegii.

    De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, în România aproape 38% dintre copiii care învaţă la sat nu promovează examenele naţionale, cifra fiind cu atât mai relevantă cu cât aproape jumătate din populaţia şcolară a României, 45%, studiază în zonele rurale, spun reprezentanţii companiei. Din cauza situaţiei materiale precare, pentru familiile elevilor din program şcoala nu reprezintă o prioritate, astfel că elevii primesc puţină susţinere în ceea ce priveşte continuarea studiilor şi necesitatea obţinerii unor rezultate bune la învăţătură.

    Descrierea proiectului

    Nouă Ne Pasă este un program derulat de Fundaţia eMAG, cu sprijinul Flanco, care implementează centre after-school cu activităţi de educaţie remedială pentru copiii din mediul rural care se află în pericol de abandon şcolar. 

    În anul şcolar 2018-2019, în programul Nouă Ne Pasă sunt implicaţi peste 600 de elevi şi 63 de cadre didactice, din 14 centre afterschool, localizate în opt judeţe: Măgura (Buzău), Ceraşu şi Slon (Prahova), Vaduri, Gâdinţi şi Bistriţa (Neamţ), Limanu şi Negru Vodă (Constanţa), Putineiu (Teleorman), Cernica şi Clinceni (Ilfov), Jacodu (Mureş), Moldoviţa şi Argel (Suceava).

    La nivel de organizare internă, echipa Flanco, atât colegii din magazine, cât şi cei din sediul central, prezintă proiectul şi invită clienţii şi cunoscuţii să doneze pentru susţinerea centrelor afterschool din program. Compania adaugă o sponsorizare proprie, din impozitul pe profit, apoi trimite banii colectaţi către Fundaţia eMAG, care se ocupă, mai departe, de implementarea propriu-zisă a programului. De asemenea, începând cu 2016, Flanco a făcut un apel către clienţii săi pentru a sprijini prin donaţii programul Nouă Ne Pasă şi a amenajat la casele de marcat ale tuturor magazinelor din reţea puncte de donaţie. Astfel, în 2018, aproximativ 100.000 de clienţi ai Flanco (mai mult cu 15% faţă de anul anterior) au donat peste 1,1 milioane de lei (mai mult cu 10% faţă de anul precedent).

    Elevii primesc o masă caldă în fiecare zi – pentru mulţi părinţi, acesta fiind principalul motiv pentru care le permit copiilor să meargă ore suplimentare la şcoală. De asemenea, elevii primesc consiliere psihologică şi vocaţională, dar şi rechizite, iar profesorii au la dispoziţie materiale didactice pentru predare.

    Rezultate

    Potrivit ultimei evaluări semestriale, elevii au reuşit să obţină note de trecere în proporţie de 80% la limba română şi în proporţie de 73% la matematică. De asemenea, pentru anul şcolar 2017-2018 a existat, în medie, o creştere de 1,20 puncte la limba română şi de aproximativ 1,52 puncte la matematică, iar în primul semestru al anului şcolar 2017-2018, absenteismul în rândul elevilor care au frecventat centrele afterschool a scăzut în peste 70% dintre cazuri.


    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    983 mil. lei

    Număr de angajaţi
    >1.500

    Valoarea investiţiei (2018)
    1.1 mil. lei

    Intervalul de implementare a proiectului 2016 – prezent

  • Cele mai responsabile companii din România: Lidl – Academia de leadership şi management şcolar

    Motivaţie

    Ideea proiectului are la bază trei factori: directorii de şcoală au al doilea cel mai mare impact asupra rezultatelor educaţionale ale elevilor, după profesori (conform cercetărilor citate de reprezentanţii Lidl), dar în România directorii de şcoală au doar pregătirea/ calificarea de profesori; în toate ţările care au sisteme educaţionale performante există programe dedicate pentru instruirea directorilor de şcoli (înainte şi după ce au preluat mandatul de management); educaţia din România are nevoie de lideri care să înţeleagă rolul directorului de şcoală în rezultatele educaţionale, să fie antreprenori autentici şi capabili să conducă în mod strategic echipele lor; comunitatea trebuie să susţină obiectivele legate de îmbunătăţirea şcolii.

    Descrierea proiectului

    Academia de leadership şi management şcolar este primul program de dezvoltare a abilităţilor de leadership şi management dedicat directorilor de şcoli din România. Programul oferă oportunitatea pentru ca 40 de directori de şcoli să lucreze timp de un an într-un format de tip MBA împreună cu manageri de companii din business, directori de şcoli din alte ţări şi experţi internaţionali în educaţie. 

    Programul a fost implementat de Asociaţia Pentru Valori în Educaţie în colaborare cu manageri din business şi cu cele mai mari organizaţii din educaţie şi experţi în educaţie din alte ţări. Au fost implicaţi peste 60 de manageri din business şi profesionişti care lucrează lunar cu directorii de şcoli pentru a îi ajuta să transforme planurile de management şi şcolile pe care le conduc. Programul a început în aprilie 2018 şi se va finaliza în iunie 2019; ulterior va fi selectată o nouă promoţie pentru a face parte din program. Pentru fiecare generaţie programul durează 18 luni. Cele 40 de şcoli din program au fost selectate în urma unui anunţ public la care au participat 500 de aplicanţi din toată ţara. În program participă 17 şcoli din mediul rural şi 23 din mediul urban. Investiţia Lidl în program a fost de 108.000 euro. Costul pentru fiecare participant este de 10.000 de euro, dintre care 600 de euro sunt achitaţi în mod direct de către director, iar 9.400 euro reprezintă o bursă privată din partea unei companii din mediul de business. Raportând impactul programului la numărul de elevi din şcolile participante, costul pentru impactul oferit în viaţa unui elev este de 18 euro per elev. 

    Rezultate

    În anul 2018, 40 de directori de şcoli au fost selectaţi (dintre 500 de aplicanţi din întreaga ţară) pentru a face parte din programul care a îmbunătăţit calitatea educaţiei şi rezultatele şcolare pentru 23.000 de elevi din 20 de judeţe ale ţării. Rezultatele obţinute de program în şcolile pe care le conduc se referă la îmbunătăţirea rezultatelor educaţionale ale elevilor şi transformarea culturii şcolii prin diminuarea abandonului şcolar, reducerea analfabetismului funcţional, creşterea ratelor de promovabilitate, programe de îmbunătăţire a capacităţii profesorilor de a lucra cu grupurile dezavantajate din şcolile lor şi modernizarea şcolilor pentru copiii cu dizabilităţi.


    Cifră de afaceri netă în anul 2018
    7,5 mld. lei

    Număr de angajaţi
    >5.000

    Valoarea investiţiei
    108.000 euro

  • (P) Împreună de 25 de ani

     

    Dezvoltarea băncii a fost una treptată, prin investirea sistematică a resurselor şi creştere organică, în cei 25 de ani de activitate Alpha Bank fiind o prezenţă constantă în topul băncilor din România.

    Cu o structură robustă, cântărind atent fiecare iniţiativă, dar cu o constantă dorinţă de inovare, banca şi-a pus an de an amprenta asupra evoluţiei sistemului bancar românesc prin iniţiative îndrăzneţe care ulterior au devenit fireşti. Dacă în 2001 Alpha Bank era prima instituţie bancară ce lansa în România creditul pentru achiziţia de locuinţe, astăzi soldul creditelor de investiţii imobiliare aflate în portofoliul băncii depăşeste 1 miliard de euro. Dacă în 2005 Alpha Bank era printre primele bănci cu prezenţă în mediul virtual, astăzi digitalizarea este o prioritate pentru întreaga societate. Acum 25 de ani, multi dintre clienţii noştri antreprenori erau la început de drum, azi mulţi dintre ei sunt nume sonore, iar companiile lor lideri în cele mai importante sectoare ale economiei.

    De 25 de ani, Alpha Bank Romania se alătură celor mai îndrăzneţe proiecte şi iniţiative sociale, contribuind la creşterea calităţii vieţii. Suntem alături încă de la inceput de temerarii care au transformat Delta Văcăreşti în parc natural, iar iubitorii naturii pot descoperi tainele deltei urbane din cel mai inalt Observator Natural. Grădina Botanică din Bucureşti şi-a redeschis după 35 de ani serele vechi cu sprijinul băncii, sute de mii de copii învaţă primele noţiuni de educaţie financiară ca urmare a implicării băncii în proiectele de educaţie financiară.

    La aniversarea celor 25 de ani, dorim să mulţumim clienţilor şi partenerilor cu ajutorul cărora povestea noastră a devenit posibilă. Cu profesionalism, focus pe inovaţie şi permanentă dorinţă de evoluţie, privim cu încredere spre viitor.

  • Comisar european: UE trece prin provocări, trebuie să investim masiv în educaţie, în inovare

    Mariya Gabriel a declarat, joi, la Cluj-Napoca, la Startup Europe Summit, că în anul 2015 investiţiile europene în cercetare şi dezvoltare s-au ridicat la doar 2/3 din ceea ce s-a întâmplat în SUA.

    ”UE trece prin provocări, nu avem platforme digitale suficiente, trebuie să investim masiv în educaţie, în abilităţi, în inovare şi în securitate, în dezvoltare durabilă şi să înfruntăm realitatea. Europa este, încă, în urmă în multe domenii, din cauza unei subfinanţări în investiţii şi în cercetare. În 2015, investiţiile europene în cercetare şi dezvoltare s-au ridicat la doar 2/3 din ceea ce s-a întâmplat în SUA. Ne lipseşte politica industrială la nivelul continentului, avem o situaţie geopolitică în care câştigătorul ia totul şi ne compromite capacitatea de a ne promova valorile. Asistăm la creşterea populismului şi radicalismului, dar un lucru este clar, niciuna din aceste provocări nu va fi depăşită dacă nu reuşim să cream un ecosistem de startup-uri solid”, a spus Gabriel.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt motivele pentru care tinerii angajaţi îşi părăsesc locurile de muncă – VIDEO

    „Cred că înainte de oportunităţi stau caracterul şi educaţia, sunt zone pe care noi ar trebui să lucrăm mai mult. Cred că aceşti tineri nu au un ghidaj care provine şi din familie dar şi din mediul de educaţie, legat de responsabilitatea de a te duce la un loc de muncă, de a învăţa ceva, de a avea răbdare să creşti. Pe lângă toată nebunia asta de deficit de forţă de muncă, noi ne confruntăm de fapt cu lipsa de educaţie şi de lipsa de conştientizare a cum poţi să trăieşti,a cum  poţi să continui în viaţa asta? Noi avem două clase în învăţământul dual, şi mai avem o problemă a absenteismului şi a abandonului şcolar şi încercăm cât putem să stăm de vorbă cu ei, să îi facem noi să conştientizeze, să discutăm ceea ce părinţii lor nu discută cu ei. Chiar i-am invitat împreună la restaurant, am avut de Crăciun o masă la care i-am invitat pe copii cu părinţii lor, mulţi dintre ei nu au venit, deşi era o întâlnire în care să vadă unde fac practică, să intre în bucătărie, să vadă ce meserii vor avea copii lor. Am început cu 64 de copiii şi avem vreo 54 acum. Deci sunt copiii care nu-şi mai iau bursa din cauza absenţelor. Sunt foarte multe zone în care ne implicăm dar ele  vor da rezultate în timp şi cu cât suntem mai mulţi cu atât este mai bine. Noi suntem atestaţi să calificăm, avem propria noastră şcoală internă, avem câte o propunere pentru fiecare categorie de vârstă. Avem oameni la peste 60 de ani, care sunt membrii de bază în echipele noastre, şi sunt oameni pensionari care-şi completează veniturile pentru un trai mai bun.” 

    Avem 150.000 de pensionari care lucrează conform statisticilor scrise în ZF.

  • Se deschide târgul educaţional World Education Fair. Care sunt noutăţile

    UK rămâne cea mai populară destinaţie de studiu, iar numărul românilor care au plecat anul trecut la studii în Marea Britanie a crescut cu 10% faţă de anul academic anterior, de la 2.540 în 2017-2018, la 2.800 în 2018-2019. 

    Destinaţia de studiu cu cea mai mare creştere în ultimul an este Olanda, date fiind condiţiile din ce în ce mai favorabile implementate de universităţile din această ţară, fiind pe locul 2 în topul preferinţelor clienţilor IntegralEdu. Alte destinaţii preferate de tinerii români, pentru toate nivelurile de învăţământ sunt: ţările nordice, Elveţia, Franţa, Germania, Austria, SUA şi Canada. Pe toate destinaţiile de studiu internaţionale creşterea medie a numărului de tineri care accesează aceste programe prin IntegralEdu este de 20% faţă de 2017. 

    Marea Britanie rămâne în topul destinaţiilor şi pentru edutabere în străinătate. Anul acesta, IntegralEdu a înregistrat o creştere de 65% pentru edutaberele din Marea Britanie, comparativ cu încrieriile efectuate până la aceeaşi perioadă a anului trecut. Următoarele destinaţii preferate de familiile din România sunt: Germania, Franţa, Elveţia, Portugalia, Spania. Din acest an, în portofoliul de edutabere s-a configurat o nouă destinaţie în Dubai, organizată de Emirates Academy, specializată în domeniul ospitalităţii. 

    Costurile pentru edutabere variază în funcţie de tipul de tabără, program, locaţie, activităţi, pornind de la 700 euro pentru două săptămâni în Bulgaria, 1150 lire sterline în Marea Britanie, ajungând şi până la 6000 franci elveţieni, tot pentru două săptămâni, în Elveţia.

    La WEF Bucureşti vor participa peste 70 instituţii de învăţământ din ţări precum: Marea Britanie, Olanda, Austria, Germania, Danemarca, Elvetia, Spania, Grecia, Luxemburg, Cipru, Polonia, SUA, care îşi vor prezenta mii de oferte educaţionale tinerilor români şi familiilor acestora. După Bucureşti, universităţile, liceele şi centrele de cursuri şi de EduTabere vor porni prin ţară în săptămâna 4-10 martie şi vor opri la Iaşi (4 martie) şi Timişoara (6 martie). Evenimentul de la Bucureşti va avea loc la hotel Radisson Blu, cel din Iaşi la hotel Internaţional, iar în Timişoara la hotel Timişoara.

  • Primăriţa de 25 de ani care a furat 4 milioane de dolari şi îşi conducea satul pe WhatsApp

    Lidiane Leite, fostă primăriţă a unei localităţi din Brazilia, a fost condamnată la 14 ani de inchisoare, scriu cei de la The Independent.

    În urma unei investigaţii care a durat doi ani şi jumătate, Lidiane Leite a fost găsită vinovată de delapirea a peste 5 milioane de euro din fondul dedicat Educaţiei.

    Lidiane Leite, cunoscută drept primarul WhatsApp, a devenit o emblemă a corupţiei din Brazilia. Tânăra de 25 de ani conducea micul sat Turi do Augusto, din municipiul Bom Jarim, ce se află în inima celei mai sărace regiuni a Braziliei, înainte de a fi arestată de autorităţi.

    “Înainte să devin primar eram săracă. Aveam un Land Rover, acum conduc o Toyota SW4. Poate ar trebui să-mi cumpăr o maşină mai luxoasă pentru că, mulţumesc lui Dumnezeu, am destui bani să fac asta”, scria ea pe Instagram. “Pot să-mi cumpăr tot ce vreau. O să-mi cheltuiesc banii pe ce vreau şi nu mă interesează ce zic oamenii”, se mai lăuda tânăra.

    Dar nu aceste declaraţii au atras atenţia autorităţilor asupra activităţii sale, ci faptul că şcolarilor nu li se oferea mâncare în timpul petrecut la şcoală, fapt reclamat de părinţii copiilor. Acum autorităţile cred că Leite ar fi furat, în perioada 2012-2014, 4 milioane de dolari din banii publici.

    Lidiane Leite vindea lapte din uşă-n uşă când s-a hotărât să candideze la primărie după ce iubitul acesteia a fost împiedicat să candideze deoarece se afla sub investigaţie de către autorităţi. Leite a câştigat şi l-a numit pe Beto Rocha, iubitul ei, într-o funcţie de conducere. Se pare că în timp ce iubitul ei se ocupa de afaceri, Leite petrecea majoritatea timpului în capitala statului Maranhao, aflat la 4 ore distanţă de Bom Jardim, unde dădea petreceri, mergea la shopping şi trimitea instrucţiuni pe WhatsApp.

    Autorităţile au început să investigheze afacerile primăriţei şi, exact ca într-o telenovelă, când mandatul de arestare a fost emis pe numele ei, Leite a fugit. Chiar şi aşa ea continua să trimită mesaje pe WhatsApp şi îşi avertiza subalternii să nu coopereze cu autorităţile. După 39 de zile, Lidiane Leite s-a predat.

    “Am blocat toate conturile bancare ale acuzaţiilor, dar nu am găsit niciun ban. Totuşi le-am confiscat bunurile”, a spus procurorul Fabio Santos de Oliviera.

  • Bugetul Ministerului Educaţiei, adoptat de Parlament. Cu 46,73% mai mare faţă de 2018

    Parlamentarii au dat raport favorabil pe bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, 20 de voturi fiind favorabile, 14 împotrivă şi patru abţineri.

    Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, în cadrul dezbaterilor pe raport, că în buget sunt cuprinse construirea de grupuri sanitare pentru cele 1 489 de şcoli.

    „O creştere importantă, dar nu este importantă suma aceata, ci, sperăm noi, să fie importante efectele pe care bugetul trebuie să le producă în sistemul de învătământ. Bugetul nostru cuprinde câteva proiecte importante pentru şcoala româneasă. În primul rând, cuprinde sumele necesare în aşa fel încât cele 1489 de şcoli care au încă în curte să aibă grupuri sanitare normale şi fireşti pentrusecolul XXI în care trăim. Ca urmare a acestui proiect, sunt destinaţi bani impornaţi – 65 milioane de lei, prin care putem să rezolvăm această problemă importantă”, s spus ministru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Exaterina Andronescu, după ce a fost majorat bugetul Ministerului Educaţiei: Şcolile trebuie să aibă cantină

    „Există un amendament, care a şi trecut, potrivit căruia, 140 de milioane de lei se iau de la Autoritatea Electorală Permanentă şi această sumă trece la capitolul cheltuieli de capital, din care noi urmează să facem investiţii. De asemenea, au mai trecut 100 de milioane prin redistribuire la cheltuielile pentru susţinerea universităţilor. Să putem să facem masa caldă, trebuie să pregătim şcolile. 
     
    Şcolile trebuie să aibă cantină, în care noi să dăm masa caldă copiilor. Extinderea mesei calde se loveşte de acest impediment. Noi, în acest moment, avem OUG, funcţionează acum şi avem 50 de şcoli care servesc masa caldă, sunt alese în aşa fel încât sunt şcoli cu elevi cu probleme sociale. Programul acesta este de 3 ani. Ca să-l putem extinde, va trebui să ne gânduim cum să facem investiţii în şcoli să avem cantine”, a declarat Ecaterina Andronescu după ce Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au dat, marţi, raport favorabil bugetului Ministerului Educaţiei Naţionale.
     
  • De ce să construieşti o grădiniţă în mijlocul pădurii?

    Ce rol are educaţia în mijlocul naturii în această ecuaţie a povestit în cadrul celei mai recente ediţii Smart Business Dan Prediger, unul dintre dezvoltatorii proiectului.

    Sediul grădiniţei, un fost conac, se află în pădurea Băneasa, astfel copiii înscrişi acolo îşi petrec toată ziua în natură. Un alt aspect care diferenţiază Karin’s Kids Academy de alte grădiniţe este, potrivit lui Dan Prediger, faptul că s-au concentrat pe un tip de învăţare practică în locul uneia teoretice, cât şi pe stimularea şi dezvoltarea tuturor tipurilor de inteligenţă prin programele lor educaţionale.

    Grădiniţa Karin’s Kids Academy Băneasa a fost deschisă în septembrie 2017, în urma unei investiţii de 4,8 milioane de euro, fiind singura din România cu sediul în pădure. Investiţia a fost făcută de trei oameni de afaceri români: alături de Dan Prediger, s-au aflat şi Florentin Oprea şi Andreea Dumitru, care şi-au propus să dezvolte un sistem educativ centrat pe stimularea şi dezvoltarea inteligenţelor multiple, prin educaţie outdoor.

    Capacitatea grădiniţei este de 125 de copii, iar la finalul anului trecut, numărul celor înscrişi ajunsese la 107. Pentru 2019, şi-au propus să deschidă încă patru clase şi să ajungă la 200 de copii înscrişi.În prezent au 32 de educatoare în grădiniţă; o grupă este construită din trei educatori şi o îngrijitoare, iar la fiecare nivel de vârstă există câte un coordonator. Grădiniţa are însă şi un psiholog, precum şi un director educaţional.

    Cum a ajuns Dan Prediger la acest business?
    Antreprenorul a povestit în cadrul Smart Business că i-a plăcut dintotdeauna să facă afaceri: „Când eram copil, mă duceam şi luam sticle din tot cartierul, le spălam şi le duceam la centrul de colectare a sticlelor şi făceam bani”. Îşi aminteşte că avea 14 ani când a picat regimul comunist în România şi de atunci a început să facă tot felul de lucruri ca să câştige bani: la 17 ani avea un aparat de floricele şi primul angajat, iar la 18 şi-a deschis un centru de pâine în care vindea produsele cumpărate de la o fabrică de pâine. „Întotdeauna mi-a plăcut să dezvolt un business de la început şi să îl văd cum creşte.”

    A studiat ulterior Dreptul, iar după absolvire s-a angajat ca avocat şi a lucrat pentru câteva multinaţionale timp de 10 ani. În 2009 a decis să ia o pauză de la avocatură şi s-a concentrat pe o afacere în Statele Unite, formată dintr-un lanţ de magazine care vindea servicii de telefonie, firma sa fiind un master dealer al primului operator telecom care a introdus internetul 4G acolo. S-a ocupat de acest business timp de cinci ani, până când ajunsese la 16 magazine, 170 de angajaţi, peste 1.200 de dealeri, cu venituri anuale de 6 milioane de dolari. „A fost un business foarte greu, în perioada respectivă dormeam trei ore pe noapte. Este greu să faci afaceri în America, fiindcă nu cunoşti mentalitatea lor, dar am învăţat mult şi am avut oportunitatea de a sta la masă cu oameni care conduceau corporaţii cu 6-7 miliarde de dolari cifră de afaceri anuală”, descrie el experienţa americană.

    Crede că aceasta l-a ajutat să vină cu gândirea de business modelată acolo, iar principala lecţie, dar şi cea mai dureroasă pentru el, a fost că este greşit să porneşti cu o expansiune foarte mare, în contextul în care în Statele Unite pornise cu 10 magazine odată. „Nu ai timp să îţi aduci oameni în companie, pe care să îi pregăteşti şi care să facă lucrurile foarte bine.” De altfel, consideră că şi acum cea mai mare greşeală pe care ar face-o ar fi dacă ar deschide încă două-trei sedii de grădiniţă: Nu ai suficienţi angajaţi buni, iar calitatea scade.
    La afacerea cu grădiniţe a ajuns în urma ideii care s-a născut încă din copilărie pentru el şi sora sa. Mama celor doi, de origine germană, preda această limbă, iar ei au crescut înconjuraţi de copii. Astfel, au decis împreună ca la maturitate să construiască o grădiniţă care să poarte numele mamei – Karin.

    Spune că nu şi-au făcut calcule exacte referitoare la recuperarea investiţiei, dar şi-au fixat un obiectiv de extindere. „Ne-am calculat ce putem face astfel ca în trei ani să avem curajul să mai facem încă un sediu. Deocamdată noi suntem puţin mai sus decât ne-am proiectat, în sensul că avem o notorietate mult mai mare decât ne-am proiectat-o la început datorită faptului că suntem singura grădiniţă din pădure; foarte multă lume a început să vorbească despre noi şi asta ne-a ajutat.”

    În următorii 15 ani şi-au propus să deschidă încă 5 sau 6 sedii de grădiniţă, iar după acest orizont de timp îşi doresc să convingă ministerul şi inspectoratul înspre orientarea către un tip de educaţie bazat pe practică. Din punctul de vedere al antreprenorului, problema principală cu care se confruntă astăzi sistemul educaţional din România se leagă de dublarea volumului de informaţii, iar estimările sunt ca peste ani ritmul dublării informaţiilor să fie mult mai rapid. „Concentrarea de a asimila informaţia nu va avea viitor – trebuie să ne concentrăm pe cât de rapid vor reuşi copiii să facă legături între informaţii; cât de repede se vor adapta la schimbări”, crede Prediger.

    De altfel, Dan Prediger observă cum chiar şi părinţii încearcă să găsească tot felul de activităţi pentru copii, fie din comoditate, fie fiindcă vor ca ei să facă foarte multe lucruri: „Îi duc la trei tipuri de sporturi, apoi o să vadă când ajung la 10 ani că nu mai vor să facă niciun tip de sport şi vor avea o viaţă cât mai sedentară. Din păcate exagerăm foarte mult cu copiii şi încercăm să le oferim prea multe lucruri, când de fapt la vârsta asta au nevoie de joacă şi de dragoste.” Timpul petrecut cu ei trebuie să fie de calitate: „Dacă stai trei ore cu el, dar stai cu ochii în telefon şi el se mişcă în jurul tău, nu este suficient”.  

    Taxele de şcolarizare la Karin’s Kids Academy variază între 700 de euro pentru programul scurt, de până la ora 15, 800 de euro până la ora 17 şi 900 de euro până la ora 18. Taxele includ şi masa, şi taxele administrative, şi toate opţionalele. Spre exemplu, la grupa mare, la programul cel mai lung, sunt 14 cluburi incluse – dans, karate, artă teatrală etc. Profilul părinţilor este al celor cu venituri peste medie.
    Cum se face că taxa e mai mare, pe o lună, la grădiniţă decât taxa pe un an întreg la facultate? „Într-adevăr, taxele la facultate în România sunt ridicol de mici. La grădiniţă sunt destul de mari – chiar şi cea mai ieftină taxă; dacă aduni cât plăteşti într-un an de zile, o să vezi că plăteşti mai mult decât plăteşti la facultate.

    Întotdeauna părintele o să investească foarte mult în copii”, răspunde Prediger. Subliniază însă şi că la o facultate există sute de studenţi care plătesc taxa, în timp ce în grădiniţă este un număr limitat de copii care generează un venit ce trebuie să acopere toate cheltuielile cu personalul. „Într-o facultate sunt sute de studenţi care acoperă salariile pentru 50, 100 de profesori, la noi în grădiniţă sunt 40 de angajaţi la 107 copii, practic avem aproape trei copii per angajat care trebuie să acopere cheltuielile. Sunt grădiniţe care au mers pe ideea de a avea un singur educator la grupă, noi avem trei şi o îngrijitoare şi de aici vine toată diferenţa asta de cheltuială.”

    În ceea ce priveşte faptul că taxele pentru studiile universitare sunt la noi printre cele mai mici din Europa, spune: „Eu cred că mărirea taxei la facultate ar trebui să fie direct proporţională cu mărirea calităţii: dacă la facultăţile din România se va merge pe o învăţare pur teoretică, nu justifici de ce ai încasa mai mulţi bani. În momentul în care programele tale educaţionale se bazează foarte mult pe latură practică, atunci clar şi cheltuielile sunt mai mari şi trebuie să măreşti taxele”. Are şi un exemplu relevant în acest sens: nepotul său, student, îi povesteşte că lucrurile se întâmplă la fel ca în perioada propriilor studii: „Se duc în bancă, notează ce dictează profesorul, trebuie să înveţe, să meargă la cursuri, să ia examenele; atunci când termini facultatea ar trebui să ştii ceva, la noi, când termini facultatea, începi să înveţi să îţi faci meseria, ceea ce nu este OK”.

    În încheierea emisiunii, Prediger răspunde fără ezitare întrebat de deciziile pe care le-ar lua dacă ar fi ministrul educaţiei: „Prima măsură pe care aş lua-o ar fi să înjumătăţim volumul de informaţii transmise în şcoli şi aş face mai multe proiecte practice. Nu este adult performant cel care ştie foarte multă teorie, adultul performant este cel care ştie să lucreze cu oamenii”. 


    Educaţie de inspiraţie americană

    Fondatorii Karin’s Kids Academy au lansat acest proiect şi programele educaţionale ale grădiniţei pornind de la ideea adultului performant. Ce înseamnă un adult performant şi ce a avut adultul performant în copilărie astfel încât să devină performant? „Nu este un adult performant cel care a învăţat 20 de poezii în copilărie şi cel care ştia la vârsta de 4 ani toate animalele de pe planetă; cei care au devenit performanţi au fost cei cărora în copilărie li s-a permis să facă diferite lucruri, să îşi descopere limitele şi să aibă curajul să se implice în anumite proiecte, să nu mai aibă teamă de eşec”, potrivit  lui Dan Prediger. Or asta şi-au propus ei să facă prin programele lor educaţionale – să îi încurajeze pe fiecare dintre copii să facă anumite lucruri, potrivit antreprenorului.
    Acesta a avut anterior o afacere în Statele Unite, astfel copiii săi au petrecut mai mult timp acolo, iar el a observat anumite diferenţe între copiii din România şi cei din America şi nu se referă la gradul de inteligenţă, ci la latura emoţională. „Copiii din America sunt extrem de dezinvolţi, nu au niciun fel de barieră emoţională atunci când discută cu un adult.” Spune că sunt mai mulţi factori care au influenţat acel comportament: faptul că în America un adult se comportă cu copilul cu acelaşi respect cu care s-ar comporta cu un adult, iar în România adulţii au tendinţa să aibă „glumiţe” cu copiii pe care doar adulţii le înţeleg şi pe care copiii le-ar putea interpreta drept jigniri. Apoi, stând de vorbă cu copiii, şi-a dat seama că ei au o gândire extrem de practică: „Ei aveau în minte proiectat ceva real în viaţa reală în legătură cu toate discuţiile pe care le aveai cu ei”. Discutând apoi cu profesorii din America şi-a dat seama că se axează pe educaţia practică şi mai puţin pe educaţia teoretică, pe care sistemul educaţional din România este în continuare orientat. „Ai învăţat ceva, scopul tău este să memorezi ca a doua zi la examen să poţi să scrii tot ce ai memorat.” Prediger a studiat modelul americanilor de predare, ajungând la acest concept de stimulare şi dezvoltare a tuturor tipurilor de inteligenţă.