BusinessMagazin

Tag: economist

  • Acestea sunt cele mai scumpe oraşe din lume

    În acest an, accentul se pune pe Europa şi Asia. De mai bine de 30 de ani, analiştii financiari ai Economist Intelligence Unit compară costurile vieţii în întrega lume, scrie Rador. Peste 160 de produse şi servicii din 133 de oraşe sunt înregistrate la fiecare şase luni în lunile martie şi septembrie. Sunt luate în calcul costurile legate de alimente, băuturi, îmbrăcăminte, chirie, utilităţi, activităţi recreative.

    Singapore a reuşit să revendice titlul de cel mai scump oraş din lume, pentu al cincilea an consecutiv. 

    Vezi continuarea pe www.descopera.ro

  • Cum călătoresc oamenii pentru care banii nu sunt o problemă: unii îşi aduc patul preferat în vacanţă, altcineva vrea un iaurt special oriunde se duce

    Pentru astfel de oameni nu este obişnuit să-şi trimită câţiva oameni pe insula unde vor călătorii pentru a putea construi infrastructura IT. Chiar şi în căsuţele aflate pe plajă cei bogaţi preferă să trimită pe cineva înainte ca ei să ajungă pentru a seta totul: de exemplu să se asigure că serviciul de email este sigur sau că au 200 de canale la televizor. 
     
    O clientă a insistat ca şase găleţi cu iaurt produs la o anumită mânăstire să o aştepte oriunde se duce. Altcineva, dându-şi seama că nu a luat pantofii potriviţi pentru hainele cu care voia să se îmbrace a aranjat ca un membru al staff-ului să zboare până acasă să aducă perechea potrivită.
     
    Un alt client care şi-a uitat telefonul acasă a aranajat ca Johnson să i-l aducă rezevându-i zboruri dus-întors la first class.
     
    Tot Johnson spune că pentru o vacanţă într-o vilă cu şase dormitoare este normal ca familia să fie însoţită de un staff format din 12-24 de persoane. Mai mult, unii dintre clienţii lui Johnson preferă să-şi aducă patul preferat în vacanţă. Sună extravagant până când îşi dai seama că ei probabil mănâncă feluri de mâncare cu stele Michelin pe propria lor insulă privată.

  • Economia Chinei a crescut peşte aşteptări, cu 6,8%

    Creşterea depăşeşte şi ţinta anuală stabilită de Beijing pentru 2018, „în jur de 6,5%”. Creşterea a fost ajutată de consum, dar grijile legate de cea de-a doua economie a lumii rămân valabile. Amy Zhuang, economist la Nordea Bank din Singapore descrie creşterea din primul trimestru drept solidă, dar apreciază că există semne de slăbiciune, în special pe piaţa imobiliară.

    Nici perspectivele pentru export nu sunt prea favorabile, din cauza tensiunilor din relaţia cu Statele Unite. Bo Zhuang, economist la compania de studii de piaţă TS Lombard crede că exporturile prezintă cel mai mare risc în 2018.

  • Economia Chinei a crescut peşte aşteptări, cu 6,8%

    Creşterea depăşeşte şi ţinta anuală stabilită de Beijing pentru 2018, „în jur de 6,5%”. Creşterea a fost ajutată de consum, dar grijile legate de cea de-a doua economie a lumii rămân valabile. Amy Zhuang, economist la Nordea Bank din Singapore descrie creşterea din primul trimestru drept solidă, dar apreciază că există semne de slăbiciune, în special pe piaţa imobiliară.

    Nici perspectivele pentru export nu sunt prea favorabile, din cauza tensiunilor din relaţia cu Statele Unite. Bo Zhuang, economist la compania de studii de piaţă TS Lombard crede că exporturile prezintă cel mai mare risc în 2018.

  • Cum abilitatea de a digera laptele i-a îmbogăţit pe europeni

    Justin Cook de la Universitatea din California, Merced, a folosit date despre fluxurile de populaţie migratoare pentru a estima compoziţia etnică a 108 ţări din Africa, Asia şi Europa în 1500. Apoi el estimează care este proporţia populaţiei care putea digera laptele, utilizând date despre toleranţa la lactoză şi a găsit că ţările din vestul europei aveau o rată a toleranţei la lactoză foarte ridicată (96% Suedia), iar cele mai scăzute rate au fost găsite în ţările sub-sahariene din Africa şi în ţările din Asia de Sud-Est.

    Conform teoriei, oamenii care puteau digera laptele au folosit resursele mai eficient decât cei care nu puteau digera laptele. Practic, ei puteau extrage energie lichidă de la animale, în plus faţă de lână, carne etc. Mai mult, laptele i-ar fi ajutat pe europeni cu grăsimi benefice, proteine, vitamine şi minerale, reducând astfel bolile de care sufereau la vremea respectivă. De asemenea, dacă laptele era folosit pentru hrănirea bebeluşului acesta putea fi înţărcat mai devreme, astfel reducând timpul între naşteri.

    Societăţile care consumau lapte erau mai dense, ceea ce înseamnă că şi creşterea era accelerată deoarece era mai uşor dezvoltarea infrastructurii, aplicării legilor etc. Oraşele se dezvoltă, iar muncitorii se pot specializa şi apar astfel tehnologii ce pot ajuta dezvoltarea societăţilor.

  • Cu cât sunt suprataxate băuturile de către companiile aeriene low-cost. Marja de profit la fiecare sticlă de apă vândută de Ryanair este de 1300%

    Analiza a arătat creşteri de sute şi chiar mii la sută faţă de preţul produsului din supermarket. O marjă de profit de 1800% s-a înregistrat la supa instant care intr-un supermarket se găseşte la preţul de 0,17 dolari, în timp ce pe o cursă Flybe aceeaşi supă costă 3,60 dolari. Ryanair, celebra linie aeriană low cost, este în top cu mai multe produse: apă (marjă profit de 1300% 0, 16 dolari în supermarket şi 2,34 de dolari în avion), baton de ciocolată (1,56 dolari vs 0,56 dolari), chipsuri (1,95 dolari vs 0,79 dolari).

    Oferirea de snack-uri la suprapreţ este o metodă pentru companiile aeriene low-cost să aducă venituri în plus, iar mulţi călători sunt dispuşi să plătească aceste sume fie pentru că se află la începutul vacanţei şi vor să se simtă bine sau la final când vor să scape de valuta rămasă.

    Poate preţurile din avion nu ar trebui comparate cu cele din supermarket, ci mai degrabă cu cele din cafenele. Sigur, o cafea instant nu este la fel de bună ca una dintr-o cafenea, dar clienţii din restaurant nu au voie să vină cu propriile băuturi, mâncare, pe când în avion este permis acest lucru (cu produse cumpărate din aeroport, care şi acestea sunt la suprapreţ).

  • România, FĂCUTĂ PRAF în presa internaţională. Informaţia care DEMOLEAZĂ TOTAL imaginea Guvernului PSD

    Într-o amplă analiză intitulată “Puterea nu se află întotdeauna acolo unde v-aţi putea aştepta în Europa”, jurnaliştii de la The Economist se întreabă dacă nu cumva Italia va urma exemplul Poloniei, României şi Cehiei în cazul în care alianţa fostului premier Silvio Berlusconi va câştiga alegerile legislative de duminică.

    Jurnaliştii de la The Economist afirmă că europenii s-au obişnuit cu astfel de personaje din umbră, “de când Vladimir Putin conducea Rusia din postura de premier, în timp ce factotumul său, Dmitri Medvedev, îi ţinea cald tronul prezidenţial”.

    Primul exemplu de personaj din umbră citat în analiza publicaţiei britanice este Jaroslav Kaczynski, şeful partidului aflat la guvernare în Polonia, considerat şi cel mai proeminent din această categorie de oameni politici.

    “În decembrie, Kaczynski a expediat-o rapid pe Beata Szydlo pentru a face loc lui Mateusz Morawiecki, adjunctul ei. Decizia a fost luată pentru a îmbunătăţi relaţiile disonante ale Poloniei cu partenerii europeni (…) Dar liderii Europei ştiu cine este în realitate la conducere. Kaczynski a ales să rămână în umbră, poate pentru a evita inflamarea unui segment larg al alegătorilor polonezi care detestă populismul său naţionalist”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport Economist Intelligence Unit: România, “democraţie deficientă”, cu presă “parţial liberă” şi justiţie supusă presiunilor politice

    România a primit un punctaj de 6,44 din 10 şi ocupă locul 64 din 167 de ţări în clasamentul “Indicele Democraţiei 2017” elaborat de Economist Intelligence Unit.

    La capitolul “Procese electorale şi pluralism”, România are 9,17 puncte din 10, în privinţa “Funcţionării instituţiilor guvernamentale” punctajul este de 5,71, iar la nivelul “Participării politice”, 5,00. Din punctul de vedere al “Culturii politice”, Bucureştiul înregistrează punctajul de 4,38, iar în privinţa “Drepturilor civice”, 7,94, România fiind considerată “democraţie deficientă”.

    Din punctul de vedere al situaţiei presei, România are un punctaj de 8 din 10, ocupând locul 31, prin calificativul “presă parţial liberă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • The Economist: Naţionalismul este în ascensiune în Europa şi Statele Unite, luând frecvent forma populismului

    “Oriunde privim, naţionalismul este în ascensiune. Uneori ia forma naţiunilor autoproclamate care solicită dreptul de a-şi determina viitorul: Catalonia în Spania, Kurdistanul în Irak, Scoţia în Marea Britanie, Biafra în Nigeria. Mai frecvent, este vorba de tendinţele spre dreapta populistă şi reacţionară. Partidul Alternativă pentru Germania (AfD) a obţinut 94 de locuri în Bundestag. Marine Le Pen, liderul formaţiunii Frontul Naţional, a obţinut o treime din voturi în scrutinul prezidenţial din Franţa. În Ungaria, Austria şi Cehia au ajuns la putere naţionalişti; la fel, în Polonia. În perioada postreferendum din Marea Britanie, «au preluat din nou controlul», sau cel puţin aşa au pretins. Turcia are politici militante, Japonia vrea renunţarea la pacifism, India jonglează cu noţiunea supremaţiei hinduse, China visează la glorie, iar Rusia a adoptat o atitudine beligerantă”, observă editorialiştii The Economist într-un material intitulat “Naţionalismul, încotro? / Naţionalismul nu se atenuează, dar nu este clar spre ce direcţie se îndreaptă”.

    “Cele mai remarcabile sunt tendinţele naţionaliste din Statele Unite. America a fost prima naţiune care a proclamat independenţa faţă de toţi suveranii, cu excepţia poporului şi Constiuţiei naţiunii. Statele Unite s-au perceput permanent drept un loc special. Dar, de-a lungul istoriei ţării, acest excepţionalism a fost o formă de universalism; (…). Acum, la putere a ajuns un preşedinte furios, cu doctrină nativistă, care observă că America nu mai conduce pe plan mondial, ci este lăsată în urmă, astfel că promite să o facă din nou măreaţă”, adaugă editorialiştii The Economist.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un tânăr a pornit un business în Bucureşti, care azi are afaceri de 700.000 de euro, după ce şi-a adus aminte de reţetele bunicii – VIDEO

    Aşa a apărut Patiseria Tineretului, o afacere de circa 700.000 de euro, pe care fondatorul o vede extinsă la nivel naţional în următorii cinci ani. Produsele sale au aproximativ aceleaşi preţuri ca ale concurenţei, însă, spune el, se diferenţiază prin alegerea unor ingrediente naturale, de la producătorii români şi, mai ales, prin lipsa celor congelate. Sub sigla Patiseria Tineretului funcţionează patru locaţii în Capitală. Cei mai vânduţi sunt covrigii braşoveni cu mac, susan şi seminţe de floarea-soarelui, cu preţ mediu de 1 leu.

    De asemenea, merdenelele, pateurile cu brânză şi ştrudelele sunt populare, având preţul mediu de 2 lei. În general, bonul mediu se situează în jurul valorii de 5 lei. Anul trecut afacerea a înregistrat rulaje de circa 700.000 de euro şi un profit de 24.000 de euro. Pentru 2017 antreprenorul ţinteşte o cifră de afaceri de aproximativ 800.000 de euro şi un profit cel puţin egal cu cel de anul trecut, deoarece investiţiile de anul acesta depăşesc 150.000 de euro. Tot anul acesta a lansat şi sistemul de franciză, prin accesarea unui grant de la BERD. Astfel, în următorii doi ani antreprenorul îşi doreşte să ajungă la zece patiserii în Capitală.

    Chiţu vrea să deschidă puncte de lucru în sistem de franciză în oraşe ca Iaşi, Constanţa, Braşov, Cluj, Timişoara