BusinessMagazin

Tag: economii

  • Criza care schimbă totul. Economiile europene sunt puse faţă în faţă cu o problemă infinit mai gravă decât pandemia

    Războiul declanşat în Ucraina a forţat impunerea unor valuri de sancţiuni economice fără precedent care duc Rusia în pragul prăbuşirii, dar care totodată afectează Occidentul într-o manieră mult mai gravă decât criza sanitară globală, scrie CNCB.

    Pe fondul agresiunilor la care a fost şi este supusă Ucraina, liderii europeni au decis să-şi reducă depedenţa energetică faţă de Rusia. Parlamentul European a lansat săptămâna trecută un apel pentru un embargo total asupra petrolului, cărbunelui şi gazului rusesc.

    Cu toate acestea, această deconectare rapidă ar putea costa Europa scump, într-un moment în care Comunitatea Europeană deja se confruntă cu o inflaţie record ce ameninţă să şteargă revenirea economică începută în 2021.

    Directorul ING al departamentului de macro-economie a subliniat recent că unul dintre cele mai mari riscuri cu care se confruntă Europa este pierderea competitivităţii pe plan internaţional.

    „Războiul schimbă tot pentru continentul european. Nu vorbesc doar despre securitate şi apărare, ci şi despre întregul sistem economic. Experimentăm acum dezavantajul modelului nostru economic, care se bazează pe economii orientate spre export, susţinute de o industrie puternică, dar şi de o depedenţă energetică periculoasă”, a declarat oficialul

    Europa a beneficiat din plin de efectele globalizării, iar acum ea trebuie să se concentreze pe tranziţie către energia verde şi căutarea autonomiei energetice. De asemenea, economiile trebuie să îşi sporească cheltuielile în domeniul apărării, digitalizării şi educaţiei, sunt de părere analiştii.

    „În momemntul în care vom reuşi să depăşim aceste provocări ne vom afla într-o poziţie extraordinară, însă până atunci presiunea asupra economiilor va fi uriaşă. Războiul are loc pe teritoriul unuia dintre cei mai mari producători şi exportatori de cereale din lume. Asta înseamnă că preţurile alimentelor vor creşte la niveluri alarmante. La această  problemă se adaugă şi o inflaţie puternică care va afectea cel mai grav economiile în curs de dezvoltare”, a Carstern Brzeski de la ING.

    Pieţele de capital europene sunt şi ele aruncate în haos pe fondul războiului, fiind caracterizate acum de un nivel de incertitudine fără precedent.

    Analiştii sunt de părere că o revenire la normalitatea economică de dinaintea războiului este aproape imposibilă în acest momemnt.

    Cea mai mare bancă din zona europ, BNP Paribas, este de părere că urmează o perioadă de intensificare a cheltuielilor guvernamententale şi majorarea datoriilor externe, dublată de o inflaţie care va continua să crească. Pe termen lung, aceastea vor fi principalele dileme cu care se vor confrunta ţările Europei.

  • Băncile din România au ajuns ca băncile din Elveţia

    Conform datelor Băncii Naţionale, la finalul anului 2021 economiile populaţiei în lei şi valută la băncile din România au ajuns la 283 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din istorie. Depozitele în lei au fost de 165,023 miliarde de lei, în creştere cu 9% faţă de 2020. Depozitele în valută, echivalent în lei, au fost de 118,8 miliarde de lei, în creştere cu 12,9%. Dacă dăm la o parte creşterea cursului valutar leu/euro, care a fost de 1,6%, ritmul de creştere al depozitelor în valută a fost mai mare decât al celor în lei, respectiv 11,3% faţă de 9%.

    Conform unei analize făcute de Ziarul Financiar pe baza datelor de la Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar, la finalul anului trecut existau 54.500 de depozite cu o valoare de peste 100.000 de euro, în creştere cu 7.233. Valoarea cumulată a acestor depozite a fost de 54,5 miliarde de lei, adică 20% din totalul depozitelor bancare. Faţă de 2020, valoarea depozitelor de peste 100.000 de euro a crescut cu 7 miliarde de lei, respectiv de la 47,3 miliarde de lei la 54,5 miliarde de lei. Faţă de 2010, valoarea depozitelor de peste 100.000 de euro, a crescut de peste trei ori, respectiv de la 16,5 miliarde de lei la 58,8 miliarde de lei, iar numărul depozitelor a crescut de la 12.665 la 54.471. 100.000 este limita maximă de garantare a depozitelor de către stat în cazul în care o bancă intră în faliment. Ce este peste 100.000 de euro intră la masa credală. Ce este cel mai interesant lucru este faptul că această creştere a economisirii şi a depozitelor de peste 100.000 de euro a avut loc într-o perioadă de scădere a dobânzilor, atât la lei cât şi la euro.

    În 2021 dobânda medie la depozite a fost de 1,58%, un nivel extrem de redus. La o inflaţie de 8,19%, cât a fost anul trecut, şi la această dobândă medie, cei care au avut depozite în bancă s-au trezit cu o dobândă real negativă de -6,61%. Bineînţeles că dobânda medie este formată din mai multe niveluri de dobândă. Am avut bănci care ofereau o dobândă de 1%, dar şi bănci care au oferit o dobândă de 3%. Băncile, în special cele mari – top 10 bănci controlează 80% din sistemul bancar –, au depozite mai mari decât credite, aşa că îşi pot permite să ţină dobânzile pentru economii jos, chiar dacă inflaţia este în creştere.

    Întrebarea care se pune este de ce oamenii continuă să-şi ţină banii la bancă, deşi nivelul de dobândă este extrem de scăzut comparativ cu inflaţia. Măcar dacă ar investi o parte din bani în fonduri mutuale, în titluri de stat sau direct pe Bursă, unde pot să obţină câştiguri mai ridicate fără să aibă riscuri majore. Un răspuns l-a oferit Adrian Benţa, consultant financiar, într-o emisiune la Aleph Business: „Până la urmă, îţi ţii banii la bancă mai puţin pentru dobânda pe care o iei, şi mai mult ca un mijloc de protecţie ca să nu-ţi ţii banii acasă, la saltea sau să nu-i cheltuieşti dacă îi ai în faţa ochilor. Ironic, sistemul bancar românesc a ajuns ca băncile elveţiene, acolo unde bogaţii lumii îşi ţin banii mai puţin ca să câştige, şi mai mult ca un mijloc de protecţie în vremuri tulburi, ca să nu-i pierzi. Cei care-şi ţin banii în Elveţia au ca principal obiectiv conservarea valorii şi siguranţa banilor şi mai puţin obţinerea unor randamente care să acopere inflaţia sau deprecierea altor active. Exact ca şi la noi, îţi ţii banii în bancă pentru siguranţă, şi mai puţin pentru investiţie.

    Acum, când a venit războiul din Ucraina, o parte din români, cei cu mai mulţi bani, şi-au scos economiile din depozite, i-au pus pe contul curent ca să aibă acces imediat sau i-au schimbat în euro şi dolari. Dobânda sau randamentul de depozit nu mai contează. Important este accesul rapid la bani şi siguranţa fizică a lor. Şi în acest an inflaţia va depăşi cu mult dobânda la depozitele bancare, chiar dacă aceasta este în creştere. Dar acest lucru contează mai puţin, atâta timp cât, psihologic, românii cred că la bancă banii lor sunt în siguranţă.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • ​Ce impact are conflictul din Ucraina asupra businessurilor: Criza militară poate reprezenta noi riscuri pentru economiile globale

    Atacul Rusiei asupra Ucraina nu repezintă un risc doar pentru economiile locale, iar efectele se vor simţi şi în economia globală. Criza militară a provocat companiile locale să răspundă la noi riscuri privind siguranţa angajaţilor, cât şi rezvolvarea problemelor de pe lanţul de aprovizionare, scrie Wall Street Journal.

    Companiile multinaţionale care au prezenţă în Rusia şi în Ucraina au o expunere limitată la aceste ţări, având în vedere dimensiunea relativ mică a celor două ţări, cu toate acestea efectele se vor resimţi. Mai mult, conflictul militar din Ucraina generează riscuri asupra economiilor globale, care oricum se confruntă cu o creştere a inflaţiei.

    Companii engleze, americane sau olandeze din industria de petrol şi gaze precum sunt BP, Shell şi Exxon Mobil, care au investiţii masive în Rusia, ar putea fi expuse la sancţiunile economice sau perturbările de pe piaţa din Rusia.

    De asemenea, companii care au unităţi de producţie în Ucraina precum producătorul danez de bere Carlsberg, gigantul alimentar elveţian Nestlé  şi producătorul de ţigări Davidoff Imperial Brands, şi-au închis fabricile de pe teritoriul ucrainean.

    Volkswagen, Renault şi Stellantis, proprietarul mărcilor Dodge şi Jeep, care au fabrici în Rusia, îşi menţin unităţile de producţie deschise, însă sunt în alertă pentru eventuale perturbări. Stellantis a spus că este pregătită să schimbe sau să limiteze producţia vehiculelor sale în Rusia dacă sancţiunile occidentale perturbă operaţiunile sale.

    Totodată, Ucraina se bazează într-o mare măsură pe medicamentele din străinătate, astfel, în 2020,  medicamentele şi vaccinurile importate aveau o valoare de 2,5 miliarde de dolari, potrivit datelor comerciale ale Naţiunilor Unite, arată WSJ.

    De asemenea, companiile agricole americane care operează în Ucraina şi-au închis birourile din ţară ca răspuns la atacul Rusiei. Archer Daniels Midland, companie din sectorul agricol, a încetat să mai opereze unităţile sale din Ucraina, unde compania avea peste 630 de angajaţi. Compania are în Ucraina o fabrică de zdrobire a seminţelor oleaginoase în Chornomorsk, un terminal de cereale în portul Odessa, şase silozuri de cereale şi un birou comercial la Kiev.

  • Care sunt ţările ce vor deveni super-puterile lumii după ultimele crize economice. Cum schimbă Brexitul şi coronavirusul topul ţărilor care controlează economia mondială

    În 30 de ani de acum încolo, cele mai mari economii ale lumii vor fi cele emergente în prezent, acestea depăşindu-i pe giganţii actuali ai lumii, potrivit unui articol publicat de bbc.com.

    Brexitul, coronavirusul,restricţiile legate de schimburile comerciale între ţări au un impact asupra economiei în prezent, dar în ciuda schimbărilor imediate, economia lumii este proiectată să crească într-un ritm rapid în următoarele câteva decenii, scriu jurnaliştii de la BBC. De fapt, până în 2050, este proiectat ca piaţa globală să îşi dubleze mărimea, chiar şi dacă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) previzionează că populaţia lumii va creşte cu doar 26%.

    Chiar dacă este greu de zis care va fi viitorul economic al lumii, majoritatea economiştilor sunt de acord în privinţa unui singur lucru: în prezent, pieţele aflate în dezvoltare vor fi super-puterile lumii.

    Potrivit raportului Lumea în 2050 realizat de compania de consultanţă şi audit PWC, de acum încolo, şase dintre şapte cele mai mari economii ale lumii vor fi şapte dintre economiile emergente în prezent, depăşind Statele Unite (care vor coborî de pe locul 2, pe 3), Japonia (care va coborî de pe locul 4, pe 8) şi Germania (care coboară şi aceasta de pe locul 5, pe 9).

    Chiar şi economii mai mici precum a celor din Vietnam, Filipine şi Nigeriei vor trece prin salturi uriaşe în următoarele trei decenii, potrivit aceluiaşi studiu.

     

  • Ce va fi în 2022 în 17 idei: Dobânzile cresc, dar până unde; cei care au economiile în lei vor avea un nou an de pierdere dar câştigă din stabilitatea cursului; salariile mici vor creşte; Bitdefender la New York; preţurile apartamentelor cresc dar cererea scade; când scad preţurile la energie şi gaze; ce face Digi cu 625 mil. euro şi Caritasul pieţei crypto

    2022 va fi un an mai puţin tumultos din perspectiva COVID-ului pentru că deja ne-am obşnuit cu el iar viaţa merge înainte, dar va fi mai tumultos din punct de vedere economic, pentru că ne confruntăm cu această creştere a inflaţiei, creştere a dobânzilor, nu numai în România ci peste tot în lume, creşterea preţurilor la utilităţi pe fondul unei încetiniri a creşterii economice, în cazul României sau a revenirii economice, în cazul marilor economii occidentale.

    România nu ar trebui să aibă un an economic slab, dar asta depinde de guvernul Ciucă, coaliţia de guvernare PNL-PSD, şi de deciziile economice şi politice pe care cei de la putere le vor lua astfel încât să nu lase economia de una singură.

    Şocul politic va fi când vor veni facturile la energie şi gaze şi cine va prelua această problemă din punct de vedere politic.

    Guvernul are bani cât nu a avut niciodată România – PNRR plus fondurile europene, plus banii din bănci care stau degeaba, înseamnă peste 100 de miliarde de euro în următorii ani, dar să vedem cine îi va administra.

    Înainte să vedeţi să vedeţi care sunt temele anului 2022, citiţi AICI ce am scris pentru 2021.

     

    Temele anului 2022:

     

    1. Până la ce nivel vor creşte dobânzile la lei?

    Creşterea inflaţiei este o certitudine având în vedere că s-a petrecut deja în 2021 şi va rămâne la un nivel destul de ridicat şi în 2022, dar întrebarea este până la ce nivel vor creşte dobânzile la lei. ROBOR-ul deja a ajuns la 3,01 în ultima zi din 2021, cu 50% mai mult decât în urmă cu un an, iar acum se îndreaptă repede spre un nivel de 3,5%, dacă nu chiar 4%, pentru a ajunge din urmă inflaţia, care este la un nivel dublu. BNR va majora dobânda de referinţă de mai multe ori în 2022, dar părerile analiştilor în privinţa nivelului maxim sunt împărţite: unii merg pe 2,5%, alţii se aşteaptă la 3,5%, dacă nu chiar mai mult. Acum dobânda de referinţă la BNR este de 1,75%, iar piaţa se aşteaptă ca pe 10 ianuarie BNR să opereze o nouă majorare.

    Dacă firmele au început să simtă creşterea dobânzilor pentru că ROBOR-ul a crescut cu 50% faţă de acum 1 an, şi cu 100% în ultimele 6 luni, persoanele fizice care au creditele de consum şi ipotecare legate de IRCC încă nu simt acest lucru, pentru că această dobândă de referinţă are un decalaj de 6 luni.

    De pe 3 ianuarie IRCC-ul va creşte, dar nu la nivelul la care a ajuns acum ROBOR, dar urmează din trimestrul al doilea şi al treilea.

    Dar important este care va fi nivelul maxim al dobânzilor la lei şi cum vor arăta noile rate de plată la credite.

     

    2. Cei care îşi ţin economiile în lei în depozite bancare vor avea un nou an de pierdere

    Dobânzile la depozite nu ţin pasul cu inflaţia, aşa că cei care au economiile în lei marchează lună de lună dobânzi real negative, deci pierd din valoarea banilor în lei. România are cea mai mare dobândă real negativă dintre ţările din regiune – 6%. Odată ce BNR va majora dobânda de referinţă mai susţinut, dacă şi băncile vor majora dobânzile la depozite, această dobândă negativă se va mai reduce, dar nu s eva ajunge la dobânzi real pozitive. Noroc că euro a crescut doar cu 1,6% în 2021, ceea ce a mai salvat din puterea economiilor în lei, dacă sunt raportate la euro şi nu la inflaţie.

     

    3. Cursul va trece de 5 lei pentru 1 euro

    Cu o întârziere de 2 ani, cursul valutar va depăşi 5 lei pentru 1 euro, mai ales că inflaţia este ridicată, iar dezechilibrele macro se tot adună. Isărescu ţine de curs pentru a nu crea o presiune suplimentară asupra inflaţiei având în vedere că 40% din inflaţie este importată din exterior prin canalul preţurilor externe, unde România nu are niciun control. Probabil că pe măsură ce inflaţia va scădea, BNR va lăsa cursul să crească. Va exista o singură zi din an când va fi un Breaking News că euro a depăşit 5 lei, dar după aceea, presiunea mediatică va dispărea. Teoretic, odată ce deficitul bugetar se va reduce, presiunea pe deficitul de cont curent va mai scădea, iar dacă intră măcar o parte din banii din PNRR, evoluţia cursului valutar va fi extrem de stabilă. Mai ales că sistemul financiar este finanţat acum în proporţie de 70% în lei şi doar 30% a mai rămas în valută.

     

    4. Când vor scădea preţurile la energie şi gaze?

    Plafonarea decisă de guvern în privinţa preţurilor la energie şi gaze care va costa poate 1 miliard de euro, va expira la finalul lunii martie. Întrebarea este dacă, până atunci, preţurile la energie şi gaze, care au crescut de 3-5 ori în ultimele luni pe pieţele externe, la care se raportează şi companiile din România, vor scădea astfel încât factura finală, după această plafonare, să fie mai redusă. Deja marii consumatori industriali încep să-şi reducă producţiile, în România deja avem exemplele Azomureş şi Alro, pentru că nu pot plăti aceste creşteri de preţuri la energie. Preţurile nu vor reveni la nivelurile din 2020 sau începuturile lui 2021, dar să vedem unde se vor stabiliza.

     

    5. Dacă agricultura va avea un nou an bun, economia va depăşi aşteptările

    În 2021 creşterea economică a fost dublă faţă de previziuni, asta pentru că primele două trimestre au mers peste aşteptări, iar trimestrele 3 şi 4, când industria şi construcţiile au încetinit, au fost salvate de cel mai bun an agricol din istoria României. Guvernul estimează o creştere economică de 4,6%, iar prognozele analiştilor merg între 3,5% şi 5,2%, estimarea celei mai mari bănci din România, Banca Transilvania. Banii din PNRR ar trebui să revigoreze investiţiile în infrastructură, care au început să bată pasul pe loc din a doua parte a anului trecut. Un punct negativ ţine însă de sectorul IT, care, de doi ani, nu mai are creşterile spectaculoase de altădată, chiar dacă vânzoleala din piaţa muncii din IT este la cotele cele mai ridicate. Serviciile externe din IT, care mai echilibrează balanţa de plăţi, stagnează de mai bine de 1 an.

     

    6. Ce facem cu gazele din Marea Neagră care stau degeaba?

    La începutul lui 2022 ar trebui să apară primele molecule de gaze din proiectul Black Sea Oil and Gas, deţinut de un fond de investiţii american, care deja a vândut toată producţia grupului Engie, şi care a început exploatarea mai devreme, fără să mai aştepte modificarea legii offshore. Dar fără această modificare legislativă, cel mai mare proiect de gaze din Marea Neagră, Neptun Deep, nu începe. Poate că acum, când statul, prin Romgaz, a preluat jumătate din proiect, cumpărând partea americanilor de la Exxon, din consorţiul cu OMV Petrom, coaliţia de guvernare va trece prin Parlament această lege cu modificările vizate de investitori. Dacă exploatarea începe, primele gaze din acest proiect vor ieşi pe piaţă în 2-3 ani, dar măcar se va da o perspectivă. Să vedem unde se vor vinde aceste gaze, dacă se va crea o cerere internă suplimentară prin extinderea reţelei de gaze către gospodării, sau dacă vor apărea unităţi de producţie care au nevoie de aceste gaze. Dacă nu, gazele se vor duce la export, să le prelucreze alţii.

     

    7. Supraestimarea bugetul şi deficitele macro: scăpăm fără majorări de taxe?

    Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar dar se bazează pe o creştere considerată prea optimistă, în privinţa creşterii încasărilor la buget, adică veniturile sunt supraestimate cu peste 2 miliarde de euro, iar cheltuielile sunt subestimate cu 1 miliard de euro. Conform angajamentului luat faţă de Bruxelles, PNRR-ul, pe lângă miliardele de euro care pot fi trase are în spate mai multe condiţii: cheltuielile cu salariile bugetarilor şi cu pensiile nu pot depăşi un anumit nivel din PIB, iar dacă se va depăşi, guvernul, indiferent de numele şi culoarea lui politică, trebuie să ia măsuri de corecţie, fie de creştere a veniturilor, prin creşterea taxelor şi impozitelor, fie de scădere a cheltuielilor. Guvernul este optimist că va reuşi să-şi facă bugetul, analiştii au semne de întrebare, aşa că totul depinde de cât de performantă va fi economia, care însă îşi reduce ritmul de creştere, de la 7% spre 4,5 – 5%. Pe de altă parte nimeni nu ştie cum se poate corecta balanţa externă, care are un deficit comercial de aproape 25 de miliarde de euro. Pandemia ne-a adus o creştere accelerată a datoriei externe şi a datoriei publice interne, datorii care trebuie plătite. Problema este că dobânzile sunt în creştere.

     

    8. Presiunea pe creşterea salariilor continuă

    Salariul minim a crescut cu 10%, iar salariile mici vor urma aceeaşi creştere. Discuţiile vor fi legate de salariile medii, cele care depăşesc salariul mediu pe economie de 3.500 de lei net, şi salariile mari. Sub presiunea pieţei muncii, unde cererea este mai amre decât oferta, companiile trebuie să se uite la creşterea bugetelor de salarii, mai ales că inflaţia este folosită ca exemplu.

     

    9. Preţurile apartamentelor vor creşte, dar cererea va scădea: randamentele se vor reduce

    Piaţa imobiliară se va confrunta cu o creştere a preţurilor apartamentelor – creşterea preţurilor materialelor de construcţii, creşterea inflaţiei, majorarea plafonului pentru TVA de 5% de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, care va antrena creşterea preţurilor apartamentelor, dar, pe de altă parte, cererea se va confrunta cu creşterea dobânzilor la lei, creşterea ratelor lunare de plată, lipsa chiriaşilor – încă se lucrează remote, în cazul în care apartamentele sunt cumpărate pentru a fi date cu chirie. Chiriile nu vor creşte pentru că există ofertă suficientă în piaţă, dar, dacă preţurile apartamentelor cresc, randamentul scade. Dacă dobânzile la depozite şi la titluri de stat cresc, de ce ar mai investi cineva în apartamente, ca să stea goale? 2022 va fi un an cu multe semne de întrebare pentru piaţa rezidenţială. Cei care vor un apartament în care să se mute, vor plăti noile preţuri, dar cei care încercau să investească în apartamente, îşi vor face calculele de mai multe ori. Acum 2 ani era extrem de simplu, luai un apartament de 2 camere, preţurile erau ţinute de plafonul de TVA, chiria era bună, iar randamentul final era de 2-3 ori peste o dobândă bancară. Acum piaţa s-a schimbat.

     

    10. Investiţiile în spaţiile logistice vor creşte accelerat pentru că online-ul mai are loc de creştere

    2022 va fi din nou un an al spaţiilor logistice, având în vedere efervescenţa din piaţă şi banii puşi în joc, zeci şi sute de milioane de euro. Tranzacţiile pe logistică vor fi la ordinea zilei, se cumpărăr tot ce este disponibil la vânzare, iar noii jucători încearcă să construiască de la 0 tot ce se poate construi. Analiştii cred că încă nu s-a atins punctul maxim al pieţei şi că mai este loc de noi proiecte, mai ales că sunt jucători noi în piaţă, cu resurse financiare.

     

    11. Listarea Bitdefender la New York

    După UiPath, care s-a listat în primăvara anului trecut la Bursa de la New York, urmează listarea Bitdefender, afacerea începută în anii 90 de către familia Talpeş. Celălalt acţionar este fondul de investiţii Vitrivuan, care vrea să vadă cât a câştigar după ce şi-a plasat banii în Bitdefender acum câţiva ani. Dacă lucrurile merg bine, Bitdefender poate să se listeze la o valoarea spre 2 miliarde de dolari, ceea ce ar fi o realizare extraordinară pentru familia Talpeş, care a ţinut cu dinţii de această afacere, şi pe care nu a vândut-o în anii 2000, când îi bătea toată lumea la uşă. Bitdefender este acum o companie globală, fiind printre puţinele companii pornite din  România care au reuşit să aibă un succes extern.

     

    12. Bursa de la Bucureşti va rămâne pe val

    După exemplele din 2021 cu listările private, 2022 ar trebui să fie un an care să consolideze acest trend şi să aducă pe bursă mai multe afaceri antreprenoriale româneşti, care să strângă bani noi d ela investitori sau acţionarii actuali să-şi vândă o parte din acţiuni. Creşterea indicelui bursier BET de 33% din 2021, poate nu va putea fi replicată şi în 2022, dar nu se ştie niciodată. Dacă piaţa va avea marfă, investitorii sunt dispuşi să pună banii în joc, mai ales că dobânzile rămân în continuare real negative.

     

    13. Ce se va întâmpla cu companiile private care au în spate fonduri de investiţii şi care trebuie să facă exit

    Toată lumea întreabă ce se va întâmpla cu Regina Maria, Profi, Wordclass, afaceri care, într-un fel sau altul, trebuie vândute de către acţionarii actuali, şi care au început procesele în anii anteriori, dar care, din cauza Covidului, au fost puse pe hold. Profi a ajuns o companie destul de mare care să genereze tranzacţii d e peste 1 miliard de euro, iar Regina Maria valoarează mai mult decât acum 2 ani, asta dacă facem o comparaţie cu rivalul Medlife, care şi-a triplat valoarea pe Bursă. N-ar fi exclus să vedem şi începutul unui proces la eMag, după modelul Aleggro din Polonia. Toată lumea se uită şi la Dedeman, dar cea mai mare companie antreprenorială românească, a cărei valoare depăşeşte 4 miliarde de euro, nu pare să fie de vânzare şi nici de listare la Bursă.

     

    14. Vânzarea – Rafinăria Petromidia

    Kazahii de la KazMunaiGaz încearcă de mai mult timp să găsească un investitor pentru Rafinăria Petromidia. Acum 3 ani erau în discuţii cu un grup din China, iar informaţiile vehiculate în prezent pe piaţă indică faptul că un grup polonez şi omul de afaceri Ştefan Vuza, care a ajuns cu grupul Chimcomplex la o capitalizare de 1,7 miliarde de euro pe Bursă, încearcă să vadă dacă pot face o tranzacţie cu kazahii. Vuza a anunţat oficial că este interesat de Rafinăria Petromidia, un proiect pe care îl vrea mai mult în domeniul chimiei decât în domeniul petrolier. Rămâne să vedem cum se vor desfăşura lucrurile.

     

    15. Ce face Digi cu cei 625 de milioane de euro pe care urmează să-i încaseze din vânzarea operaţiunilor din Ungaria şi cui îi va vinde Deutsche Telekom afacerea de telefonie mobilă din România?

    Digi, companie listată la Bursă, cu o capitalizare de 800 de milioane de euro, urmează să încaseze 625 de milioane de euro din vânzarea operaţiunilor din Ungaria, iar investitorii se întreabă unde se vor duce banii. Digi are datorii de aproape 1 miliard de euro, pe care însă le poate duce fără probleme, aşa cum s-a întâmplat până acum. Probabil că o parte din bani va mai reduce nivelul datoriilor, mai ales că se pierd veniturile din Ungaria. Dar ce se va întâmpla cu restul de bani? Digi aşteaptă ca Deutsche Telekom să se decidă în privinţa operaţiunilor Telekom din România. Pânăa acum, conform zvonurilor, Digi nu a fost extrem de generoasă în privinţa evaluării Telekom, aşa că nemţii – grecii nu s-au grăbit să vândă operaţiunile. Până la urmă, cele două părţi probabil că se vor înţelege, mai ales că nimeni nu se aşteaptă să vină un alt jucător în piaţă care să aibă curajul să concureze cu Digi, cu Orange şi Vodafone.

     

    16. Băncile vor începe să marcheze credite neperformante şi să se confrunte cu o încetinire a creditării

    Cei doi ani de Covid au fost foarte buni pentru sistemul bancar, având în vedere dobânzile mici care au adus cei mai buni ani de creditare pentru persoanele fizice. Garanţiile oferite de stat prin IMM Invest şi celelalte programe, au susţinut creditarea companiilor, aşa că bilanţurile băncilor au ieşit din criză mai bine decât au intrat. 2022 va fi un an de încetinire a creditării din cauza creşterii dobânzilor la lei şi a tensiunilor din piaţă – inflaţia mare, facturile la utilităţi şi o creştere a dobânzilor la depozite, ceea ce va pune o presiune pe marja băncilor. Vor urma şi creditele neperformante acumulate în aceşti doi ani pentru că nu toate companiile au dus-o bine. S-ar putea să apară noi bănci la vânzare, mai ales că interesul de a intra în tranzacţii va creşte din partea băncilor prezente în România, nu din partea unor jucători din afară. Băncile mari, din top 10, dispun de capital suplimentar pe care nu îl pot fructifica suficient prin creştere organică, aşa că trebuie să cumpere ceva.

     

    17. Caritasul de pe piaţa crypto

    Toată lumea se uită către piaţa crypto pentru a se îmbogăţi, în această categorie intrând şi românii. Cred că sunt plasaţi mai mulţi bani în crypto de către români decât pe Bursa de la Bucureşti. Fiecare înţelege ce vrea şi cât poate din aceste produse care au împânzit lumea în ultimii ani. De urmărit ce se întâmplă cu Elrond, criptomoneda lansată la Sibiu acum câţiva ani. În condiţiile în care peste tot sunt avertizări legate de aceste produse, toţi investitorii sunt în cunoştinţă de cauză că se pot îmbogăţi sau că îşi pot pierde banii. 

    Să vedem cum va fi 2022. Să aveţi un an bun!

  • Proiecţie sumbră despre viitor: Următoarea pandemie ar putea fi mult mai periculoasă decât Covid-19

    Viitoarele pandemii ar putea fi chiar mai periculoase decât Covid-19, iar lumea ar trebui să se asigure că este pregătită pentru următorul atac viral, a declarat unul dintre creatorii vaccinului Oxford-AstraZeneca, potrivit Reuters.

    Noul coronavirus a ucis 5,26 milioane de oameni în întreaga lume, potrivit Universităţii Johns Hopkins, a şters trilioane de dolari din economiile mondiale şi a dat viaţa peste cap a miliarde de oameni.

    „Adevărul este că următoarul virus ar putea fi şi mai rău. Ar putea fi mai contagios, mai letal, sau chiar ambele”, a declarat Sarah Gilbert în cadrul conferinţei Richard Dimbley, potrivit BBC. „Nu va fi ultima dată când un virus ne ameninţă vieţile şi mijloacele de trai”.

    Gilbert, profesor la Universitatea din Oxford, este de părere că lumea ar trebui să se pregătească din timp pentru următorul virus.

    „Progresele pe care le-am făcut şi cunoştinţele pe care le-am dobândit în timpul pandemiei de coronavirus nu trebuie irosite sub nicio formă”.

    Eforturile de a pune capăt pandemiei de Covid-19 au fost inegale şi fragmentate, marcate de accesul limitat la vaccinuri în ţările cu venituri mici, în timp ce statele bogate aplică deja schema de vaccinare cu trei doze.

    Un grup de specialişti în sănătate înfiinţat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a revizui gestionarea pandemiei SARS-CoV-2 a cerut finanţarea permanentă pentru dezvoltarea unei capacităţi mai mari de a investiga pandemiile.

    Focarul de Covid-19 a fost detectat pentru prima dată în China la sfârşitul anului 2019. Vaccinurile împotriva virusului au fost dezvoltate într-un timp record.

    Gilbert a spus că proteina spike a variantei Omicron conţine mutaţii despre care se ştie că măresc transmisibilitatea virusului.

    „Mutaţiile noii variante ar putea-o face mai rezistentă la vaccinuri şi la anticorpii dezvoltaţi în urma infecţiilor precedente”, a declarat Gilbert, potrivit sursei citate.

    „Până când vom şti mai multe, ar trebui să fim precauţi şi să luăm măsuri pentru a încetini răspândirea acestei noi variante”.

     

  • Fini sunt! Inflaţia a cuprins întreaga lume, nu numai România

    Toate ţările occidentale se confruntă acum cu o majorare a preţurilor peste tot, ceea ce a dus la o revenire a inflaţiei la nişte niveluri nemaivăzute de decenii.

    În SUA, creşterea inflaţiei a ajuns la 6,2% an/an, iar americanii încep să se gândească la anii ‘70, atunci când inflaţia era de 17%.

    Germania, o ţară care are ca obiectiv fundamental o inflaţie scăzută, se confruntă acum cu o creştere a preţurilor de 5,2%, cel mai ridicat nivel din ultimii 29 de ani.

    În Franţa, inflaţia a urcat la 3,4%, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, Spania are inflaţie de 5%, iar Italia încă rezistă la 4%.

    În zona euro, care adună evoluţiile din toate economiile, inflaţia a ajuns la 4,9%, cel mai ridicat nivel din 1997 încoace. Această inflaţie este dublă faţă de nivelul de 2% care trebuie apărat de Banca Central Europeană.

    Citiţi opinia integrală pe www.alephnews.ro

  • Pandemia afectează marile economii occidentale: Inflaţia franceză atinge cea mai mare rată a ultimilor 13 ani

    Inflaţia franceză a accelerat în noiembrie până la cel mai rapid ritm din ultimii 13 ani, deoarece creşterea la energie şi la mărfuri manufacturate a compensat scăderea costurilor alimentelor proaspete, relatează Bloomberg.

    După ce Germania a înregistrat o creştere de 6% a preţurilor în aceeaşi perioadă, datele privind inflaţia pentru cea de-a doua economie a zonei euro se adaugă la îngrijorările legate de insistenţele Băncii Centrale Europene privitoare la caracterul temporar al creşterii costurilor pentru consumatori şi întreprinderi.

    În timp ce rata Franţei a fost mică, la 3,4%, a fost peste aşteptările economiştilor şi a fost cea mai mare creştere anuală din 2008.

    Guvernul francez a luat deja măsuri pentru a sprijini gospodăriile prin plafonarea preţurilor la energie şi prin acordarea de cecuri pentru 38 de milioane de oameni. Dar, având în vedere recuperarea din pandemia de Covid încă în faze incipiente, oficialii francezi îndeamnă BCE să nu reacţioneze la inflaţie prin înăsprirea politicii.

    „Această inflaţie pentru noi astăzi este temporară, este legată de cererea puternică, ea însăşi legată de o redresare care este mult mai puternică decât am anticipat”, a declarat ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire, la Radio Notre Dame.

    Un comunicat de date separat a arătat modul în care cheltuielile consumatorilor s-au contractat în mod neaşteptat în octombrie, motiv în plus de îngrijorare cu privire la felul în care gosporăriile vor răspunde la o inflaţie mai puternică. Cheltuielile totale au scăzut cu 0,4% lună de lună, cu o scădere de 1,8% a cheltuielilor pentru produsele manufacturate.

     

  • Economiile lumii încetinesc. Se amână revenirea la normal?

    Principalii indicatori ai OCDE care reunesc o serie de date pentru a anticipa activitate pentru următoa­rele şase-nouă luni arată că boomul postpandemic al economiei mon­diale a atins momentul de apogeu, scrie Bloomberg.

    Economia americană a înregistrat un ritm de creştere de 2% în trimestrul III, cel mai lent al procesului de recuperare după era pandemiei, în condiţiile blocajelor apărute la nivelul lanţurilor de aprovizionare globale şi unei decelerări semnificative a cheltuielilor de consum.

    Economia chinezescă încetineşte la minime nemaiînregistrate din 1990, un preţ pe care preşedintele Xi Jinping pare dispus să-l plătească pentru a-şi reduce dependenţa de sectorul imobiliar.

    Campania Beijingului legată de sectorul imobiliar va continua în anul 2022 şi mai departe, ceea ce a determinat bănci ca Goldman Sachs, Nomura şi Barclays să-şi reducă proiecţiile de creştere pe 2022 la sub 5%, notează Bloomberg. În afară de anul trecut, acesta ar fi cel mai slab ritm de creştere din mai mult de trei decenii.

    Şefa Trezoreriei americane Janet Yellen avertiza recent că încetinirea eco­nomiei chinezeşti va avea repercusiuni la nivel mondial.

    Economia Japoniei s-a con­tractat peste aşteptări în trimestrul trei, problemele existente la nivelul lanţurilor de aprovizionare afectând exporturile şi cheltuielile com­pa­niilor, în timp ce noile cazuri de coro­navirus au apăsat asupra opti­mis­mului consumatorilor, potrivit Reuters.

    În ceea ce priveşte zona euro, Comisia Europeană previzionează că Spania va fi ultima din cele patru mari economii ale regiunii care va reveni la nivelul PIB-ului de dinaintea crizei, iar acest lucru se va întâmpla în primul trimestru al anului 2023, în timp ce Germania, Franţa şi Italia vor atinge acest nivel înainte de finalul anului 2022.

    Economia germană, cea mai mare a Europei, a avansat cu 1,8% în trimestrul trei, însă se situează în continuare sub nivelul de dinaintea pandemiei, revelă datele Destatis. Iar scăderea exporturilor germane din septembrie sporeşte dovezile că singurele motoare de creştere din trimestrul trei au fost consumul privat şi cheltuielile guvernamentale, potrivit analiştilor ING.

    Iar dacă economia germană încetineşte, vor încetini şi economiile est-europene, puternic dependente de aceasta.

    Creşterea economiei poloneze, cea mai mare din regiune, este aşteptată să încetinească sub 5% pe fondul constrângerilor privind capacitatea şi inflaţiei ridicate. Creşterea din 2022 va fi afectată şi de factori externi, susţin analiştii Erste.

    În ceea ce priveşte economia ungară, experţii şi-au redus deja previziunile de creştere după ce creşterea trimestrială şi anuală din T3 a dezamăgit, scrie Portfolio. Creşterea din T3 a fost puternic diminuată de stagnarea industriei auto.

    Economia mondială a înregistrat o perioadă de încetinire sincronizată chiar înaintea pandemiei, şefa FMI Kristalina Georgieva avertizând în acel moment cu privire la o stagnare globală în cazul în care guvernele nu soluţionează conflictele comerciale şi susţin creşterea.

  • Germania, cândva motorul Europei, riscă să rămână în urmă, frânată de criza lanţurilor de aprovizionare şi pandemie

    Exporturile germane au scăzut pentru a doua lună consecutiv în septembrie, în timp ce importurile au stagnat, un semn în plus că perturbarea lanţurilor de aprovizionare complică redresarea celei mai mari economii europene. Economia orientată către exporturi a Germaniei, cea mai mare din Europa, obişnuia să fie un motor de încredere al continentului, reuşind să-l ajute să iasă din crize, însă acum Germania a rămas în urmă, scrie The Wall Street Journal. 

     

    Producătorii nemţi întâmpină dificultăţi din cauza penuriei de componente şi forţă de muncă, se confruntă cu preţuri în creştere puternică la energie şi sunt obligaţi să investească sute de miliarde de dolari în următorii ani pentru a respecta noile standarde de climat.

     

    Era comerţului extern facil şi al globalizării rapide a fost înlocuită de tensiuni geopolitice, blocaje de transport şi presiune pentru producţie locală. Companiile chineze, cei mai mari clienţi ai Germaniei, se transformă în rivali. Iar cererea de maşini de lux germane este periclitată de reorientarea lumii către maşini electrice.

     

    Producţia industrială germană din august s-a situat cu aproximativ 9% sub nivelul din 2015, faţă de o creştere de 2% pentru zona euro. Fondul Monetar Internaţional şi-a redus recent estimările de creştere pentru economia germană pe 2021 la 3,1%, de la 3,6%. Acesta se aşteaptă ca economia să se redreseze aproximativ în linie cu cea franceză şi britanică în 2022, pentru ca mai apoi să rămână în urmă începând cu 2023.

    Slăbiciunea economiei germane datează de dinaintea pandemiei. Producţia industrială şi exporturile ţării au început să stagneze în 2017, creând o provocare pentru o economie în care aproximativ 30% din joburi şi producţie sunt legate de cererea externă, de aproximativ patru ori mai mult decât în cazul SUA. 

     

    De posibilitatea ca economia germană să rămână în urma zonei euro se tem şi înţelepţii germani care consiliază guvernul ţării, aceştia devenind ultimul grup care-şi reduce estimările de creştere pentru Germania, avertizând că problemele de aprovizionare apasă mai greu decât era de aşteptat asupra producătorilor, notează Financial Times.

     

    Consiliul înţelepţilor şi-a redus estimarea de creştere pe 2021 la 2,7% de la 3,1%, majorându-şi însă proiecţia pe anul viitor de la 4 la 4,6%. Astfel, Germania ar avea una dintre cele mai lente rate de creştere pe 2021 din zona euro. Deşi economia acesteia s-a contractat mai puţin comparativ cu majoritatea celorlalte ţări din regiune, se aşteaptă ca acesteia să-i ia mai mult timp pentru a reveni la nivelurile pre-pandemice decât blocului.

     

    Problemele de aprovizionare reprezintă cel mai semnificativ risc la adresa redresării. Companiile din sectorul construcţiilor se aşteaptă ca acestea să persiste până în primăvară, în timp ce retailerii se tem că penuriile vor continua până în vară, potrivit sondajelor ifo.

    Un alt risc este reprezentat de înmulţirea puternică a cazurilor de îmbolnăvire cu coronavirus.

     

    Potrivit lui Oliver Holtemoller, de la Halle Institute for Economic Research, principalul driver al revenirii anul viitor va fi constituit de consumul privat.