BusinessMagazin

Tag: economie

  • Cîţu, despre impozitarea IT-iştilor: Principiul e bun, dar anul 2020 nu va aduce modificări

    Angajaţii din sectorul IT vor beneficia şi anul acesta de scutirile de taxe şi impozite, a dat asigurări, marţi, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu. Acesta a declarat că deşi principiul egalităţii la plata taxelor şi impozitelor este bun, anul 2020 nu va aduce modificări la codul fiscal.

    “Discuţii putem să avem multe. Dar pentru anul 2020 nu vom umbla la codul fiscal, dar sunt de principiul pe care l-a enunţat domnul preşedinte, anunţat anterior de domnul premier, că e normal, nu…, optim ar fi ca toţi să plătim aceleaşi impozite, taxe şi contribuţii. Asta este optim. Acum de la optim poţi să deviezi pentru anumite situaţii, dar în 2020 rămânem cu acest cod fiscal, este un lucru agreat şi cu mediul de afaceri, nu vom modifica nimic în 2020”, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor Florin Cîţu.

    Luni, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că ideea unui tratament fiscal egal este “în esenţă adevărată” şi că trebuie discutat dacă reintroducerea impozitelor în sectorul IT este dorită acum sau dorită o introducere progresivă. Preşedintele a spus că trebuie avut în vedere că sectorul IT, unde salariile sunt scutite de impozit pe venit, a crescut în 10 ani de la “ceva nesemnificativ la 6% din PIB”.

    Totodată, într-un interviu acordat recent Hotnews, premierul Ludovic Orban a spus că “tratamentul fiscal egal al cetăţenilor şi al firmelor reprezintă un obiectiv al guvernării noastre”, idee reluată după ce, înainte să preia conducerea Guvernului, în iunie, spunea că nu este normal ca anumite categorii profesionale să fie scutite de impozit, iar altele nu.

  • Bogaţii lumii, din nou la Davos

    Titlul ediţiei din acest an, „Creşterea, o iluzie?”, exprimă îngrijorarea celor prezenţi la eveniment, în contextul în care peste jumătate din directorii executivi de companii prevăd o încetinire a economiei mondiale în acest an. 

    La eveniment a fost prezent şi Donald Trump, care a vorbit într-o întrevedere cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, despre faptul că Statele Unite doresc un acord comercial cu Uniunea Europeană.
    Şi criza climatică a fost una dintre temele dominante, iar printre participanţii la eveniment s-a numărat şi activista suedeză pentru mediu Greta Thunberg.  
     

  • Estimări: Economia Germaniei are perspective de accelerare pe termen scurt şi mediu

    Ritmul anual de creştere economică din Germania a decelerat de la 1,5% în 2018 la 0,6% în 2019, cea mai slabă dinamică din 2013, conform celor mai recente estimări ale Oficiului Federal de Statistică citat de analiştii Băncii Transilvania.

    Oficiul Federal de Statistică a publicat recent estimările preliminare cu privire la evoluţia PIB-ului şi componentelor în Germania în anul 2019. Cu un PIB nominal de 3.400 de miliarde de euro anul trecut, Germania reprezintă 21% din economia Uniunii Europene şi 29% din economia Zonei Euro, fiind considerată locomotiva Europei.

    Evoluţia a fost determinată, în principal, de deteriorarea variaţiei stocurilor, de la o contribuţie la dinamica anuală a PIB de 0,3 puncte procentuale în 2018 la o contribuţie de -0.9 puncte procentuale în 2019.

    De asemenea, ritmul anual al formării brute de capital fix s-a temperat de la 3,5% în 2018 la 2,5% în 2019 (nivelul minim din 2017), ca urmare a tensiunilor comerciale internaţionale şi provocărilor regionale.

    Pe de altă parte, dinamica anuală a consumului privat (principala componentă a PIB) a accelerat de la 1,3% în 2018 la 1,6% în 2019, cel mai bun ritm din 2016, evoluţie susţinută de climatul pozitiv din piaţa forţei de muncă şi de nivelul redus al costurilor reale de finanţare.

    De asemenea, consumul public a accelerat de la 1,4% an/an în 2018 la 2,5% an/an în 2019 (maximul din 2016), pe fondul nivelului ridicat al marjei de manevră în sfera finanţelor publice (Germania a înregistrat excedent bugetar pe parcursul a opt ani consecutiv).

    Cererea externă netă a avut o contribuţie de -0,4 puncte procentuale la ritmul anual al PIB din 2019 (similar cu evoluţia din 2018): exporturile au decelerat de la 2,1% an/an în 2018 la 0,9% an/an în 2019 (cea mai slabă dinamică din 2009), în contextul deteriorării comerţului internaţional; ritmul importurilor s-a temperat de la 3,6% an/an în 2018 la 1,9% an/an în 2019 (minimul din 2012).

    Nu în ultimul rând, ponderea datoriei publice în PIB a continuat tendinţa descendentă în Germania în 2019, în convergenţă spre nivelul stabilit de normele europene (60%).

    O analiză a băncii subliniază faptul că în perioada recentă s-au înregistrat evoluţii preponderent favorabile ale indicatorilor macroeconomici comunicaţi în Germania, care exprimă premise de redinamizare a ritmului de creştere economică începând cu 2020. De exemplu, încrederii investitorilor în ianuarie a urcat spre cel mai ridicat nivel din 2015, conform indicatorului ZEW.

    Scenariul macroeconomic central actualizat recent de Fondul Monetar Internaţional exprimă perspectiva accelerării dinamicii anuale a PIB-ului Germaniei de la 0,6% în 2019 la 1,1% în 2020, respectiv 1,4% în 2021.

  • Economia Germaniei, aproape de prăpastia recesiunii?

  • China a înregistrat în 2019 cea mai slabă creştere economică din ultimii 29 de ani

    Creşterea economică a Chinei a fost de 6,1% în 2019, cea mai slabă din ultimii aproape 30 de ani, în contextul războiului comercial cu Statele Unite, însă regimul de la Beijing a introdus o serie de măsuri pentru a contracara o scădere şi mai mare anul acesta, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    Produsul intern brut (PIB) al Chinei a crescut cu 6,0% în cel de-al patrulea trimestru al anului 2019, faţă aceeaşi perioada a anului anterior, au arătat date de la Biroul Naţional de Statistică de la Beijing, continuând în acelaşi ritm ca în cel de-al treilea trimestru.

    Pentru întreg anul, PIB-ul Chinei a avansat cu 6,1%, cea mai lentă rată anuală de creştere înregistrată din 1990 până astăzi. Analiştii estimau o temperare a creşterii economice chineze de la 6,6% în 2018 la 6,1%.

    Surse politice au declarat pentru Reuters că Beijingul intenţionează să stabilească pentru anul acesta un obiectiv de creştere economică mai scăzut, de aproximativ 6%, faţă de o ţintă de 6-6,5% în 2019, bazându-se pe creşterea investiţiilor în infrastructură pentru a evita o încetinire mai accentuată a celei de-a doua economii a lumii.

  • Dezastru în Germania: economia a înregistrat un record negativ, aflându-se aproape de recesiune

    Economia Germaniei a crescut cu 0,6% anul trecut, aceasta fiind cea mai slabă performanţă din ultimii şase ani, potrivit datelor Biroului Federal de Statistică. În 2018, valoarea era de 1,5%, iar în 2017, de 2,5%, potrivit presei internaţionale. Consumul a ajutat la creşterea modestă înregistrată, iar economia ar fi evitat astfel la limită o mult anticipată recesiune din cel de-al treilea trimestru.

    Datele oficiale referitoare la ultimele luni din an vor fi comunicate la mijlocul lunii februarie.

  • Mugur Isărescu, BNR: Lucrăm împreună cu Guvernul să ţinem lucrurile sub control. Situaţia nu este uşoară

    BNR este preocupată de situaţia fiscal-bugetară, în condiţiile în care economia încetineşte, iar deficitul bugetar trece de pragul de 3% din PIB, şi va lucra împreună cu Guvernul, pentru perioada următoare recomandând pru­den­ţă pentru corecţia deficitului bugetar, care să nu fie bru­ta­lă, pentru a nu împinge economia către recesiune.

    „Suntem preocupaţi de situaţia fiscal-bugetară. Credem că aici este nucleul de probleme căruia trebuie să-i facă faţă BNR şi economia, ţara, pentru a ajunge la o sta­bi­litate macroeconomică. Sprijinim abordarea Guvernu­lui pas cu pas. Nu credem că o corecţie brutală, bruscă a deficitului bugetar este suportabilă de către economie în 2020. Noi suntem pentru o corecţie fiscal-bugetară sustenabilă, tolerată de către economie şi care să nu împingă ţara către o încetinire mai accentuată a creşterii economice şi, eventual, spre o recesiune.

    Trebuie să fim foarte prudenţi cu modalitatea în care vom face corecţia fiscală, care este inevitabilă. Lucrăm cu Guver­nul, în măsura în care are şi acest Guvern capacitatea să ia decizii, pentru a găsi o ieşire înţeleaptă, dintr-o situaţie care nu este uşoară“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la briefingul de presă de după prima şedinţă de politică monetară din 2020, la care a fost menţinută dobânda-cheie la 2,5%. 

    El a amintit că ascensiunea economiei încetineşte, prognozele indicând o creştere a PIB între 3 şi 4%, inflaţia este în scădere, iar cea mai mare problemă este în plan fiscal, majorarea de impozite nefiind o soluţie indicată.

    În ceea ce priveşte scenariul creşterii pensiilor cu 40%, Isărescu a spus că „nu trebuie să facem obsesii pe cifre biblice. Să fim foarte atenţi, dacă nu vrem să rătăcim 40 de ani printr-un deşert financiar“.

     

  • Mugur Isărescu, BNR: Lucrăm împreună cu Guvernul să ţinem lucrurile sub control. Situaţia nu este uşoară

    BNR este preocupată de situaţia fiscal-bugetară, în condiţiile în care economia încetineşte, iar deficitul bugetar trece de pragul de 3% din PIB, şi va lucra împreună cu Guvernul, pentru perioada următoare recomandând pru­den­ţă pentru corecţia deficitului bugetar, care să nu fie bru­ta­lă, pentru a nu împinge economia către recesiune.

    „Suntem preocupaţi de situaţia fiscal-bugetară. Credem că aici este nucleul de probleme căruia trebuie să-i facă faţă BNR şi economia, ţara, pentru a ajunge la o sta­bi­litate macroeconomică. Sprijinim abordarea Guvernu­lui pas cu pas. Nu credem că o corecţie brutală, bruscă a deficitului bugetar este suportabilă de către economie în 2020. Noi suntem pentru o corecţie fiscal-bugetară sustenabilă, tolerată de către economie şi care să nu împingă ţara către o încetinire mai accentuată a creşterii economice şi, eventual, spre o recesiune.

    Trebuie să fim foarte prudenţi cu modalitatea în care vom face corecţia fiscală, care este inevitabilă. Lucrăm cu Guver­nul, în măsura în care are şi acest Guvern capacitatea să ia decizii, pentru a găsi o ieşire înţeleaptă, dintr-o situaţie care nu este uşoară“, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la briefingul de presă de după prima şedinţă de politică monetară din 2020, la care a fost menţinută dobânda-cheie la 2,5%. 

    El a amintit că ascensiunea economiei încetineşte, prognozele indicând o creştere a PIB între 3 şi 4%, inflaţia este în scădere, iar cea mai mare problemă este în plan fiscal, majorarea de impozite nefiind o soluţie indicată.

    În ceea ce priveşte scenariul creşterii pensiilor cu 40%, Isărescu a spus că „nu trebuie să facem obsesii pe cifre biblice. Să fim foarte atenţi, dacă nu vrem să rătăcim 40 de ani printr-un deşert financiar“.

     

  • Ce va fi în 2020: Economia poate creşte, dar cum se vor corecta dezechilibrele macro? Va lăsa Isărescu să crească cursul peste 5 lei/euro? Presiunea salarială rămâne dar creşterile nu vor mai fi cu două cifre. Vor fi apartamente la vânzare cu preţuri mai mari, dar cine le va cumpăra? Cine vine în locul lui Exxon în Marea Neagră? Numai să nu fie război între Iran şi americani!

    Anul 2019 a fost mai bun decât aşteptările pe care le-am avut în ianuarie 2019, atât din punct de vedere economic şi al businessului, dar şi politic.

    Economia şi businessul nu au avut nicio criză în 2019, aşa cum am crezut, am avut o deteriorare a finanţelor publice dar care pare să fi fost rezolvată. Cursul leu-euro nu a crescut atât de mult şi nici ROBOR-ul, plus că a mai apărut IRCC-ul, noua dobândă de referinţă la creditele în lei, companiile româneşti mijlocii şi mici nu s-au confruntat cu o scădere din cauza reducerii creşterii economice.

    Antreprenorii români sau urmaşii lor au început să-şi vândă afacerile pentru că există cerere, creşterile salariale au continuat, piaţa rezidenţială nu a încetinit ci, dimpotrivă, a crescut la nivelul construcţiilor, mai puţin, ce-i adevărat, la nivelul vânzărilor, piaţa de birouri a intrat într-un nou ciclu cu noi proiecte.

    Am crezut că scutirile de taxe pentru construcţii date prin OUG 114 nu vor impulsiona piaţa, dar a fost exact invers. Am crezut că preţurile apartamentelor vor stagna pentru că cererea s-a redus, dar nu a fost deloc aşa.

    Mugur Isărescu a rămas la conducerea BNR, iar Bursa de la Bucureşti a avut un an excepţional, cu o creştere de 35%, deşi începutul de an 2019 fusese extrem de prost.

    Banca Transilvania a devenit oficial în 2019 cea mai mare bancă din România.

    Am scris că PSD va câştiga alegerile europarlamentare şi nu a fost deloc aşa, PNL cu Klaus Iohannis fiind marii câştigători politici ai anului 2019.

     

    Care sunt temele anului 2020:

    1. Creşterea economică va continua dar întrebarea este cum se vor corecta deficitele macro?

    Nu ştiu dacă economia va creşte cu peste 4% în 2020, aşa cum estimează guvernul PNL, dar datele indică o creştere în continuare datorită construcţiilor, agriculturii şi, bineînţeles, consumului. Industria, care depinde de Germania şi de Europa, s-ar putea să se menţină, ceea ce ar fi extraordinar.

    Totul însă poate fi amendat de derapaje politice, atât interne cât şi internaţionale.

     

    1. Va lăsa Isărescu cursul să crească peste 5 lei/euro?

    Cred în continuare că BNR ar fi trebuit să lase cursul leu/euro să crească mult mai mult în 2019 faţă de 2,47%, cât a fost în final, pentru a încerca să mai elibereze din presiunea viitoare. Dacă deficitul comercial, de cont curent, şi cel bugetar vor continua să se mărească şi în 2020, cursul tot va creşte peste 5 lei pentru 1 euro.

    Dacă vor fi alegeri anticipate în primăvară, creşterea de curs va fi mai amplă în vară şi în toamnă. Dacă alegerile vor fi la termen, în octombrie/noiembrie, impactul va fi spre finalul anului şi începutul anului 2021.

    Isărescu nu vrea ca acest curs valutar să fie folosit în campanie electorală, aşa că va încerca să-l stabilizeze cât mai mult cu putinţă, fără ca acest lucru să însemne ţinerea lui pe loc ci, mai mult, creşterea lui controlată. Până la 5 lei/euro nu mai este decât 4%, exact cât inflaţia sau cât sunt dobânzile la titlurile de stat.

     

    1. Cum vor fi administrate creşterile de pensii şi salarii care trebuie să intre în vigoare în septembrie 2020?

    Fără modificarea sistemului de impozitare actual, în sensul creşterii taxelor şi impozitelor, pentru că de o colectare mai bună a veniturilor la buget, nu se pune problema, bugetul de stat al României nu poate acomoda creşterile de pensii şi de salarii lăsate moştenire de PSD, nu în 2020, ci în 2021 şi în anii următori. Dacă vrea să rămână la putere, PNL trebuie să facă alegerile parlamentare anticipate pentru a nu intra într-o criză a finanţelor publice la finalul anului. PNL, alături de Klaus Iohannis, este acum pe val din punct de vedere politic, dar voturile nu sunt atât de multe.

    Dacă PSD strânge rândurile şi intră cu alegerile parlamentare în toamnă, raportul de forţe se poate schimba pentru că PNL se va eroda la guvernare, inevitabil. Aşa că Iohannis şi PNL trebuie să acţioneze acum.

     

    1. Presiunea salarială va continua, dar creşterile vor fi mai mici

    Guvernul PNL a majorat salariul minim cu numai 7,2%, iar companiile nu vor mai avea o presiune să crească salariile cu mai mult decât atât. Toate firmele caută oameni, dar salariile puse pe masă în mod real nu sunt atât de spectaculoase, creşterile fiind doar date prin excepţii.

    Economia şi businessul au nevoie de peste 5 milioane de salariaţi, dar nu ştiu dacă îi vor găsi pe toţi.

     

    1. Creşterile salariale din IT se vor atenua, iar companiile nu vor mai fi atât de darnice

    Cei care lucrează în IT sunt răsfăţaţii pieţei muncii, şi, pe bună dreptate, pentru că au o valoare adăugată foarte mare, care compensează o parte din deficitul comercial. Dar tot acest El Dorado al facilităţilor va începe să se reducă pentru că firmele nu vor mai avea atât de multe comenzi din afară. Iar acest lucru a început să se vadă din 2019. IT-ul din România, fie că lucrează pentru extern, fie că lucrează pentru piaţa internă, a atins un anumit platou, iar de aici mai sus trebuie să lucreze la produse, servicii, proiecte cu o valoare adăugată mai mare.

    Creşterile salariale din IT vor continua, dar mai degrabă la nivelul de mijloc şi mai puţin la nivelul superior.

     

    1. Bursa poate avea un nou an de creştere, numai să nu fie război în afară

    În 2019 Bursa a crescut cu 35% şi cu 45% dacă se includ şi dividendele. Pe 3 ianuarie 2020 a atins din nou, după 12 ani, nivelul din 2007, de 10.000 de puncte. Acţiunile companiilor listate la Bucureşti nu sunt scumpe, din perspectiva parametrilor bursieri, dar, din păcate, problemele de lichidate ale pieţei continuă, ceea ce îi face pe investitori să stea deoparte.

    Bursa de la Bucureşti este o bursă de dividende şi mai puţin de tranzacţionare.

    La câtă lichiditate există în lume şi la ce dobânzi negative se plătesc la bancă, orice milion de euro scăpat pe bursa de la Bucureşti poate face minuni.

    Toată lumea se bazează pe depozitele bancare pentru a atrage lichiditate şi nu investitori în piaţă, dar nu de aici va veni creşterea, pentru că piaţa românească este conservatoare.

     

    1. Listarea Hidroelectrica pe Bursă şi achiziţia CEZ

    Hidroelectrica, perla statului care valorează aproape 5 miliarde de euro, se pregăteşte din nou pentru o listare la Bursă, fiind la a doua încercare. Dacă va reuşi ar putea să dea un mare impuls pieţei şi ar atrage investitori de calibru mai mare. Dacă guvernul PNL vrea, Hidroelectrica se poate lista la Bursă la jumătatea anului.

    Dacă între timp mai are noroc şi reuşeşte să cumpere operaţiunile CEZ din România, scoase la vânzare de cehi, compania ar deveni şi mai atractivă pe pieţele de capital.

     

    1. Cui va vinde Exxon participaţia la proiectul de gaze din Marea Neagră?

    Gigantul american Exxon şi Petrom au un proiect comun în Marea Neagră în care au investit până acum peste 1,5 mld. de dolari fără să ajungă să extragă şi să vândă nicio moleculă de gaz. Exxon vrea să îşi vândă participaţia de 50% din proiect, iar discuţiile se desfăşoară în spatele uşilor închise. Pentru nimeni nu poate fi indiferent cine va fi noul partener strategic al Petrom în proiectul de gaze din Marea Neagră, care până acum, din declaraţiile oficiale, este considerat comercial. Americanii de la Exxon şi-au revizuit strategia globală, iar proiectul din Marea Neagră pare să fie prea mic pentru interesele lor. Indiferent cum se va schimba noua legislaţie de exploatare a zăcămintelor offshore, proiectul trebuie să scoată prima moleculă şi să o vândă pentru a arăta că este viabil.

     

    1. Vânzările de afaceri româneşti vor continua.

    Dacă va fi linişte, iar businessul şi economia vor continua să crească, antreprenorii români care au un brand şi o afacere rezonabilă, vor avea investitori care să le bată la uşă. Cei care nu au urmaşi, sau cei care sunt deja pensionari vor fi tentaţi să vândă, mai ales dacă va exista cerere. Pentru cei care au un brand şi un business care este abia la început, dorinţa de vânzare este mult mai redusă.

    Oricum toţi după ce îşi vând businessul, îşi bagă banii în real-estate, cumpără acţiuni pe bursă sau stau pe titluri de stat.

     

    1. Piaţa rezidenţială va continua să crească chiar dacă vânzările de apartamente nu vor fi atât de spectaculoase.

    Spre deosebire de ciclul precedent de acum 10-15 ani, multe din proiectele rezidenţiale au în spate mai mulţi bani ai dezvoltatorilor şi mai puţin credit de la bancă, ceea ce face ca afacerea să fie puţin mai rezistentă.

    Preţurile vor creşte în continuare, aşa cum s-a întâmplat şi în 2019, chiar dacă vânzările au scăzut.

    În marile oraşe, în Bucureşti, în Cluj, în Timişoara, în Sibiu, piaţa are nevoie de proiecte noi şi, chiar dacă puţin mai târziu, îşi vor găsi cumpărători.

     

    1. Va fi război între americani şi Iran?

    Anul 2020 a început cu o tensiune majoră, după ce americanii l-au ucis pe cel mai cunoscut general iranian. Americanii parcă vor să aibă un război cu Iranul pentru a se întoarce acolo de unde au fost expulzaţi în anii 70.

    Aceste tensiuni militare vor impacta lumea şi pieţele financiare, dar toată lumea speră să nu ajungă şi în economie, acolo unde băncile centrale nu prea au muniţie pentru că deja au pompat mii de miliarde de euro, dolari şi yeni. Dacă va fi război în Iran, vom vedea mai mulţi militari americani şi NATO prin România.

     

    Să aveţi un an bun în 2020 şi să vedem la finalul anului cât de departe sau de aproape am fost de realitate!

  • Care au fost cele mai citite articole de anul acesta pe bmag.ro

    Site-ul businessmagazin.ro oferă zilnic cititorilor cele mai noi ştiri din economie, politică şi alte domenii de interes.

    La final de an, vă prezentăm lista celor mai accesate 10 articole publicate pe site, printre acestea regăsindu-se atât materiale legate strict de zona economică, cât şi altele care reflectă curiozitatea românilor faţă de lucrurile inedite.

    1. Cel mai nesănătos aliment din lume pe care majoritatea românilor îl consumă în fiecare zi – 179.000 afişări

    2. Oraşul din România care a ajuns noul Cluj. Depăşeşte Bucureştiul sau Timişoara şi a ajuns ”ultima redută” – 137.000 afişări

    3. Vreţi să vă mutaţi din România? O ţară superbă din Europa caută imigranţi – 128.000 afişări

    4. Veşti bune pentru şoferi: Dacă aveţi permis categoria B, veţi putea conduce încă o categorie de vehicule – 124.000 afişări

    5. Cel mai mare oraş din România are mai puţin de 6.000 de locuitori, dar o suprafaţă mai mare decât Bucureşti, Cluj şi Timişoara la un loc – 111.000 afişări

    6. Cum a ajuns o bucătăreasă să câştige mai mulţi bani decât un director de bancă – 98.000 afişări

    7. Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de zeci de ani – 94.000 afişări

    8. România deţine 60% din rezerva totală din Europa a celei mai dorite resurse de pe planetă – 89.000 afişări

    9. De unde vin produsele de la Lidl – 87.000 afişări

    10. Ce s-a întâmplat cu imperiul lăsat în urmă de Dinu Patriciu – 81.000 afişări