BusinessMagazin

Tag: economia romaniei

  • INS a revizuit în jos datele provizorii privind mersul economiei în T2/2020 şi anunţă o scădere economică de 11,9% faţă de T1/2020. În S1/2020, economia s-a contractat cu 4,5%

    Economia României s-a contractat în termeni reali cu 11,9% în T2/2020 faţă de T1/2020 şi cu 10,3% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce pentru primul semestru, PIB a scăzut cu 4,5%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier comparativ cu S1/2019, arată datele provizorii aferente celei de-a doua variante publicate de Institutul Naţional de Statistică, indicând diferenţe faţă de cea publicată în luna septembrie de INS.

    “Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii datelor pentru perioada 2010-2017 pentru a asigura implementarea unor rezerve formulate de către Eurostat  în urma ciclului de verificare a Venitului Naţional Brut şi a revizuirii estimărilor pentru T2/ 2020, fiind înregistrate diferenţe  faţă  de  varianta  publicată  în  data de 8 septembrie 2020”, spun reprenentanţii INS.

    În varianta publicată anterior INS a estimat că economia României s-a contractat în termeni reali cu 12,3% în T2/2020 faţă de T1/2020 şi cu 10,5% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce pentru primul semestru, PIB a scăzut cu 4,6%, pe seria brută şi cu 3,9% pe seria ajustată sezonier comparativ cu S1/2019.

    Comparativ cu varianta provizorie (1), în T2/2020, dinamica PIB s-a mărit cu 0,2 puncte procentuale (de la 89,5% la 89,7%) iar a valorii adăugate brute cu 0,3 puncte procentuale (de la 90,1% la 90,4%);  volumul impozitelor nete pe produs s-a diminuat cu 1,1 puncte procentuale.

    Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante în sectoarele construcţii (+0,3 puncte procentuale), informaţii şi comunicaţii (+0.4 puncte procentuale) şi în zona de activitati de spectacole, culturale si recreative; reparatii de produse de uz casnic si alte servicii (+5.2 puncte procentuale).


     

    (Sursa: INS)

     

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, a înregistrat exportul net de bunuri şi servicii, de la -2,4% la -2,1%.


     

  • Cât de sofisticată şi complexă e economia României? România are o economie mai complexă ca a Spaniei şi este aproape de cea a Poloniei

    Piaţa locală ocupă locul 25 în lume şi a câştigat 13 poziţii faţă de 2005. România este o ţară cu o economie mai complexă decât părea la o primă vedere şi depăşeşte ţări precum Bulgaria sau chiar Spania.

  • Csaba Balint, membru al CA al BNR: Economia funcţionează cu 14% sub nivelul înregistrat anterior crizei coronavirusului

    Trimestrul al doilea din 2020 a fost unul dezastruos, în care magnitudinea scăderii economice foarte probabil va depăşi recordul înregistrat anterior în T1 2009, arată Csaba Balint, membru al CA al BNR, într-o amplă analiză publicată pe portalul de opinii al Băncii Naţionale, OpiniiBNR.ro.

    „Efectele severe ale pandemiei au început sa fie resimţite începând cu primul trimestru al anului, când economia României a încetinit sensibil, de la o creştere anuală de 4,3% înregistrată în trimestrul anterior, la 2,4%. În termeni trimestriali, PIB-ul ţării a crescut cu doar 0,3%, mult inferior avansului observat în T4 2019 (1,2%). Totuşi, aceste rezultate par să fie foarte favorabile într-un context european caracterizat de scăderi dramatice: PIB-ul zonei euro s-a contractat cu 3,1%/3,6% (ritm anual/ritm tri­mestrial)“, arată Csaba.

    Însă, adaugă el: cifrele de PIB ale României din T1 ascund o evoluţie divergentă intra-trimes­trială rar vazută. Estimările bazate pe datele publicate cu o frecvenţă lunară sugerează că economia a înregistrat o performanţă deosebit de puternică în primele două luni ale acestui trimestru, însă, câş­tigurile cumulate în lunile ianuarie şi februarie au fost anulate aproape integral în martie (vezi graficul).

    „Mai precis, modelul eco­nometric utilizat pentru acest exerciţiu indica o contracţie de aproape 4%, ca urmare a agravării situaţiei sanitare şi a introducerii restricţiilor de mobilitate pentru împiedicarea răspândirii virusului începând din a doua jumătate a lunii martie.

    Utilizând modelul pentru analiza celor mai recente informaţii, performanţa economiei poate fi aproximată şi pentru luna aprilie, iar rezultatul dezvăluie agravarea declinului, cu o scădere de aproape 10%, aceasta fiind, probabil şi luna în care s-a resimţit cel mai puternic impactul crizei. Cumulând scăderile din lunile martie şi aprilie, rezul­tatul arata ca economia func­ţionează cu apro­ximativ 14% sub nivelul înre­gistrat anterior crizei coro­na­virus.“

    Dacă ne uităm pe un orizont mai îndelungat, observăm că adân­cimea declinului actual o depăşeşte cu mult pe cea înregistrată în perioada crizei financiare din 2008-2009. Însă, spre deosebire de 2008-2009 când şocul iniţial a fost resimţit prin scăderi consecutive pe par­cursul mai multor luni, acum există posibilitatea ca impactul iniţial să fie de o durată mai scurtă, astfel încât să vedem cifre mai favorabile pentru luna mai şi iunie, în linie cu relaxarea treptată a măsurilor de distanţare socială din această perioadă, arată autorul citat. 

     

  • Barometru: Economia României începe să-şi revină uşor, iar IMM-urile au trecut pe creştere

    Economia României începe să-şi revină uşor, iar IMM-urile au trecut pe creştere, pentru prima dată de la debutul pandemiei, arată primul Barometru al IMM-urilor din ţară, lansat de către SmartBill. 

    Potrivit platformei, ce monitorizează peste 20.000 de intreprinderi mici şi mijlocii din toată ţara, luna mai s-a încheiat cu +4,5% faţă de luna aprilie, marcând primele semne pozitive ale pieţei.

    „Economia României a primit o adevărată gură de oxigen odată cu primele relaxări din luna mai, iar asta se vede cel mai bine în statisticile Barometrului. Dacă ne gândim că, în luna aprilie, IMM-urile înregistrau o evoluţie negativă de -25,7%, iar peste doar o lună am ajuns la +4.5%, putem spune ca asistăm la începutul revenirii economiei”, spune Radu Hasan, Co-Fondator & CEO SmartBill.

    Cu toate acestea, în cazul evoluţiei anuale (YoY), IMM-urile mai au teren de recuperat, valoarea fiind tot negativă şi în luna mai, adică -14,9%.

    Sectorul care a înregistrat cea mai mare creştere în luna mai este cel al spectacolelor, evenimentelor culturale şi recreaţionale, +237% faţă de luna aprilie (dar totuşi -85% faţă de luna mai 2019). Pe locul 2 în acest top se regăsesc IMM-urile ce au ca obiect de activitate sănătatea şi asistenţa socială: +66% faţă de aprilie (-33% faţă de luna mai 2019).

    „Observăm o creştere semnificativă şi în domeniul imobiliar. Barometrul nostru arată că luna mai s-a încheiat cu o creştere a cifrei de afaceri de +39% pentru IMM-urile din acest sector. Mai mult, este unul dintre doar 2 sectoare cu evoluţie pozitivă comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut: +2% faţă de mai 2019. Ne aşteptăm ca trendul de creştere să se accentueze în luna iunie, încă mai este foarte mult de recuperat faţă de acum un an”, adaugă Radu Hasan.

    La nivel geografic, cele mai importante creşteri sunt înregistrate în Vest (+13% / -12% YoY), Nord-Vest (+12% / -16% YoY) şi Nord-Est (+10% / -17% YoY). În Sud şi Sud-Vest, procentele sunt identice în ceea ce priveşte creşterea lunară, +9%, dar la nivel anual Sud-Vestul are cel mai mult de recuperat, -22%. Sud-Estul a ajuns la +2%, dar păstrează, de asemenea, o evoluţie negativă semnificativă faţă de luna mai 2019 (-21%). În ceea ce priveşte zona Bucureşti-Ilfov, creşterea lunară este de 2%, şi un raport YoY de -13%.

    Dezvoltat în 2007, de antreprenorii Radu Hasan, Ioana Hasan şi Mircea Căpăţînă, SmartBill este în prezent un program de gestiune şi facturare cu peste 65.000 de clienţi.

     

  • Susţinută de consum, economia României încă merge bine: Creştere de 4,1% la nouă luni. În T3/2019 creşterea a fost de 3,2%

    Produsul intern brut a înregistrat în primele nouă luni ale anului o creştere economică de 4% pe seria brută şi de 4,1% pe seria ajustată sezonier, în timp ce în T3/2019 creşterea a fost de 3% pe seria brută şi de 3,2% pe seria ajustată sezonier faţă de perioada similară din 2018, arată datele transmise joi de INS.

    “Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2017 în vederea reconcilierii cu datele anuale definitive, publicate în Comunicatul de presa nr. 255 din 10 octombrie 2019, precum şi ca urmare a includerii estimărilor pentru T3/ 2019, fiind rectificată faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 256 din 10 octombrie 2019”, precizează comunicatul Institutului Naţional de Statistică.

    (Sursa: INS)

    Consumul este factorul principal care susţine această creştere economică.

    Europa, principala piaţă de export a României se confruntă cu o încetinire a creşterii economice, iar Germania este la limita recesiunii.

    Economiştii estimează că pe întreg anul vom avea o creştere spre 4%. „Este o creştere bună dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în Europa, dar un pic peste ceea ce se putea dacă ne uităm la ţările din jur, la Ungaria, la Polonia“, potrivit lui Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.

     

  • Germania este în pragul recesiunii. Ce se întâmplă cu economia României?

    Economia românească este conectată puternic cu economia germană, aproape un sfert dintre exporturi plecând spre Ger­ma­nia. Din totalul de 67,7 mld. euro, valoarea exporturilor româneşti în 2018, 15,6 mld. euro au reprezentat vânzări către Germania.

    „În mod sigur România este afectată de situaţia economică din Germania, care este principala noastră piaţă de export. Într-adevăr, întot­deauna  când încercăm să facem previ­ziuni pentru economia româ­nească, începem prin a ne uita ce se va întâmpla în perioada următoare cu eco­nomia Germaniei. În orice previziune realistă despre economia românească se începe prin a se studia care sunt perspec­tivele în care va evolua economia Germaniei“, a declarat pentru ZF Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

    Analiştii economici sunt de părere că economia româneas­că poate suferi atât din cauza şocurilor externe, cât şi din cauza celor interne. Din sfera şocurilor interne cel mai periculos este evoluţia industriei din iunie, care a înregistrat o scădere anuală de 6,6%, în timp ce exporturile au scăzut la un ritm lunar de 5,5%. Industria înseamnă circa 23% din economia românească şi aproape trei sferturi din exporturi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Prognoza de primăvara: PIB creşte cu 5,5% în 2019, la 1.031 miliarde lei

    CNSP a modificat şi prognozele pentru următorii trei ani, păstrând procentele, dar schimbând valorile: 5,7% anul viitor, la 1.110 miliarde lei (1.101 miliarde de lei în ianuarie); de câte 5% în 2021 şi 2022, până la 1.188 miliarde lei (1.178,6 miliarde de lei în ianuarie), respectiv la 1.272 miliarde lei (1.261,5 miliarde de lei în ianuarie).

    Comisia a modificat şi prognoza de inflaţie pentru acest an, la 3,2% în acest an (2,8% anterior) şi la 2,8% pentru 2020 (2,5% anterior).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Faţă în faţă cu senatorii

    „Dacă ROBOR a fost manipulat? Răspunsul este «Nu». ROBOR poate fi stabilit doar între bănci, dar nu este o înţelegere de tip cartelar. ROBOR-ul se plimbă doar între 1,5% şi 3,5%, deoarece rata de politică monetară este de 2,5%, iar coridorul simetric este de plus/minus 1% faţă de aceasta. Dacă se plimbă mai sus sau mai jos, se opreşte orice tendinţă de cartelizare şi se absoarbe tendinţa de lichiditate în exces. Probabilitatea să existe o manipulare este mică sau inexistentă” Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

  • Senator liberal: „Vreau să vă arăt cum manipulează cifrele instituţiile statului”

    „Dragnea ascunde criza economică manipulând cifrele oficiale! Economia reală se prăbuşeşte. Aici nu mai sunt dubii. Dar astăzi vreau să vă arăt cum manipulează cifrele instituţiile statului. Economia reală, cu negru în grafic, este evident că se prăbuşeşte”, a scris, vineri, senatorul liberal Florin Cîţu, într-o postare pe Facebook.

    „Rata anuală de creştere scade de la un trimestru la altul. DAR economia nominală se menţine la o rată de creştere ridicată, cu roşu în grafic. Ce se întâmplă? Este foarte simplu. Economia reală nu poate să fie manipulată. Acolo se pot uşor măsura bunurile şi serviciile produse. Economia nominală reprezintă economia reală exprimată în preţuri curente. Ei, aici apare şmecheria. Deflatorul, indicele preţurilor din economie, este ESTIMAT de guvern”, a adăugat Cîţu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UniCredit vine cu o veste proastă: Economia României va intra în recesiune tehnică în 2019 sau 2020

    „Noi credem că până în 2020 SUA vor intra în recesiune şi acest lucru se va răsfrunge în economia globală, inclusiv în România. Sperăm să nu mai avem iluzia din 2008, că suntem această insulă de stabilitate, toată lumea cade în jurul nostru şi la noi e în continuare soare. Din 212 recesiuni, FMI au reuşit să prognozeze 9 cu un an înainte, undeva la 4%, dar, spune ei în raport, nici piaţa nu a făcut-o mai bine, pentru că piaţa a prognozat 6”, a spus Dan Bucşa în cadrul unui eveniment organizat marţi.
     
    Sunt mai multe indicii care pot semnala o recesiune în viitorul apropiat, printre care scăderea exporturilor la nivel global, iar ieşirile de capital din pieţele emergente sunt cu mult peste cele din 2008-2009.