BusinessMagazin

Tag: echipamente

  • Brandul românesc de bere Timişoreana a ajuns la ediţia aniversară de 300 de ani

    Povestea Timişoreana a început în anul 1718, când s-a înfiinţat prima fabrică de bere de pe teritoriul României, la ordinul Principelui de Savoya. ”Fabrica de bere din Timişoara este un important reper al oraşului şi al istoriei berii din ţara noastră.”, declară Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing.

    Investiţiile din ultimii 15 ani în fabrică de bere Timişoreana s-au ridicat la peste 100 de milioane de euro. Acestea au asigurat triplarea capacităţii de producţie şi asigurarea flexibilităţii, prin instalarea de linii de producţie şi îmbuteliere moderne, care asigură cele mai înalte standarde de calitate şi de siguranţă a alimentului, dar au fost direcţionate, de asemenea, către achiziţionarea de echipamente şi sisteme informatice de control al procesului de producţie, precum şi în implementarea bunelor practici de operare, în echipamente şi instalaţii de recuperare şi reutilizare a energiei, de tratament al apelor uzate, de obţinere a bioenergiei, pentru asigurarea protecţiei mediului si a unei dezvoltări durabile, în sisteme integrate de control al calităţii şi introducerea de filtre speciale, dar şi către menţinerea clădirilor şi a sitului istoric.

  • Exerciţii militare masive în vestul Rusiei, pe fondul tensiunilor cu NATO

    “Echipaje tactice şi de transport ale districtului militar vestic vor efectua peste 50 de misiuni, inclusiv simularea respingerii unui atac aerian inamic, operaţiuni de luptă şi recunoaştere, bombardamente aeriene masive şi transportare de echipamente”, se arată într-un comunicat al Comandamentului districtului militar vestic din Rusia citat de site-ul agenţiei Tass.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gadget Review: Plantronics Voyager 3240 – VIDEOREVIEW

     
    + SUNET CLAR
    + REDUCE ZGOMOTUL DE FUNDAL EFICIENT
     
    – CASCA POATE DEVENI INCONFORTABILĂ DACĂ ESTE PURTATĂ MULT TIMP
     
    Plantronics s-a născut în 1961 în clasicul stil american, într-un garaj unde doi piloţi de avioane comerciale au inventat o variantă uşoară a căştilor folosite în aviaţie. Unul dintre produsele companiei înfiinţate de Courtney Graham şi Keith Larkin a fost folosit în spaţiu de către astronautul Wally Schirra, dar şi pe Lună de către Neil Armstrong.
     
    Plantronics Voyager 3240 este un headset Bluetooth care s-ar integra perfect în lookul unui om de business, alături de costum şi servietă. Este negru, minimalist şi destul de mic încât să nu fie deranjant. Pe cască se află un buton de pornire şi oprire, unul de volum şi încă unul de ”mute“, oprind astfel microfonul tău şi informând interlocutorul tău că acesta nu te mai poate auzi. Interesant este că tu încă poţi auzi ceea ce spune interlocutorul fără ca el să te audă.
     
    Voyager 3240 se adresează unui public ţintă: persoanele care sunt mereu ”pe fugă“ şi au nevoie să fie conectate la telefon. Drept urmare, experienţa de utilizare a unui astfel de headset ar trebui să fie foarte simplă şi intuitivă, iar Plantronics nu dă greş. Porneşti căştile şi activezi modul Bluetooth pe telefon, aştepţi să apară să le poţi împerechea şi gata. Mai mult, căştile sunt dotate cu tehnologie NFC, ceea ce înseamnă că le poţi conecta la un telefon (care are NFC) printr-o simplă atingere. De asemenea, mi-a plăcut faptul că poţi conecta mai multe telefoane în acelaşi timp. O astfel de funcţie este utilă pentru cei care au mai multe telefoane.
     
    Odată conectat, poţi vorbi până la cinci-şase ore înainte ca bateria Voyagerului să se termine. Apoi poţi pune casca într-o cutie pentru a se încărca. Astfel, casca Bluetooth se poate încărca din nou, fără a fi nevoit să găseşti o priză. Compania susţine că astfel mai obţii încă zece ore de convorbire înainte ca bateria să se termine. Dacă cumva ai uitat casca Bluetooth printr-o geantă, trebuie să ştii că aceasta are un regim de funcţionare în standby de şapte zile. Acest sistem este unul bun deoarece îţi asigură o autonomie îndelungată, dar şi un mod de păstrare a căştilor astfel încât să nu le pierzi. De asemenea, cutia are şi o curea mică, cu care o poţi prinde de geantă sau, dacă te vezi cowboy, poţi agăţa cutia de cureaua de la pantaloni.
     
    Şi acum, să vorbim despre partea cea mai importantă: calitatea sunetului transmis şi recepţionat. Plantronics Voyager 3240 este dotat cu trei microfoane care, alături de procesoarele de semnal digital îmbunătăţite, separă vocea de zgomotul de fundal, oferind claritate vocală la ambele capete ale conversaţiei. Astfel, interlocutorul va auzi doar ceea ce i se spune, nu şi zgomotele din fundal. În urma testelor desfăşurate, pot spune că acest lucru este adevărat: am vorbit pe stradă, la metrou şi lângă o pereche de boxe de unde răsuna muzică şi vocea a fost în prim-plan, zgomotul de fundal fiind minimal.  
     
    Şi la partea cealaltă a conversaţiei lucrurile au stat bine. Vocea se aude bine, casca are un volum satisfăcător, iar calitatea sunetului este mulţumitoare. Poţi asculta şi muzică în casca Bluetooth, dar fiind doar mono mă îndoiesc că foarte mulţi dintre cei care vor achiziţiona acest produs îl vor folosi pentru muzică; însă este bine că există această posibilitate. 
     
    Casca se prinde cu uşurinţă în ureche şi stă surprinzător de ferm. Chiar poţi să şi alergi cu casca în ureche pentru că nu o s-o pierzi. La capitolul confort, Plantronics mai are de îmbunătăţit lucrurile. Am stat cu casca 40-60 de minute în ureche şi simţeam o oarecare presiune, fiind nevoit să o transfer în cealaltă ureche.
     
    Voyager 3240 are şi senzori, astfel încât poţi răspunde la apel doar prin punerea căştii în ureche. O altă modalitate de interacţionare cu dispozitivul este prin comenzi vocale  answer sau ignore. Pentru a şti cine te sună, fără să te uiţi la telefon, poţi opta ca o voce robotică să-ţi spună cine te sună (funcţie utilă mai degrabă pentru numele străine, nu româneşti). 
    Casca Voyager 3240 poate fi folosită până la 30 de metri depărtare de telefon, susţine Plantronics. |n teste asta s-a dovedit adevărat într-un mediu mai puţin aglomerat. Într-un apartament cu mai multe ziduri semnalul s-a întrerupt. 
     
    În încheiere, pot să vă spun că utilizarea unui astfel de produs mi s-a părut eliberatoare, nemaifiind nevoit să folosesc telefonul pentru a răspunde la apeluri.
     
    Casca s-a dovedit a fi bună, tehnologia de anulare a zgomotului de fundal m-a impresionat; recomand Voyager 3240 oamenilor grăbiţi, pentru care vorbitul la telefon nu este doar un hobby, ci o componentă esenţială a muncii sale.
     
     
    CASETĂ TEHNICĂ:
    TIP IN EAR
    RAZA DE ACŢIUNE 30 M
    AUTONOMIE CONVERSAŢIE PÂNĂ LA 6 ORE 
    VERSIUNE BLUETOOTH 4.1
    TIMP ÎNCĂRCARE 90 MIN.
    GREUTATE 9 GRAME
    PREŢ APROXIMATIV 400 DE LEI
     
     

  • La 20 de ani, a pornit ca cizmar o mică afacere. Astăzi, compania valorează peste 14 miliarde de euro

    Totul a început în 1920, când Adi Dassler, un cizmar de doar 20 de ani, a început să producă propriii pantofi sport cu obiectivul de a oferi fiecărui atlet cea mai bună încălţăminte pentru disciplina sa. Patru ani mai târziu a intrat în afacere şi fratele său mai mare, Rudolf Dassler, iar împreună au creat Fabrica de Pantofi a Fraţilor Dassler (Gebruder Dassler Schuhfabrik) cu „sediul“ în spălătoria mamei lor. Deşi au întâlnit numeroase impedimente din cauza furnizării precare de energie electrică, fraţii Dassler au cunoscut rapid succesul şi, înainte de Al Doilea Război Mondial, au ajuns să vândă circa 200.000 de perechi de pantofi. La mijlocul anilor 1930, Dassler făcea 30 de perechi de pantofi diferiţi pentru 11 sporturi, având circa 100 de angajaţi. La Olimpiada de Vară din 1936, compania celor doi i-a asigurat ghetele atletului afro-american Jesse Owens, care urma să câştige patru medalii de aur. Evenimentul a adus recunoaştere companiei, aceasta urmând să primească cereri de pantofi sport din toată lumea.

    Ruptura dintre fraţi s-a produs în timpul războiului, când cei doi nu s-au pus de acord cu privire la strategia firmei. Rudolf şi-a deschis o nouă firmă –  Ruda – ulterior redenumită Puma, iar pe 18 august 1949 Adi Dassler a fondat Adidas AG.  Când au hotărât să se separe, în 1948, oraşul s-a divizat, locuitorii devenind loiali unuia sau celuilalt dintre principalii angajatori din urbe. În scurt timp, Adidas a devenit o afacere mai mare şi mai profitabilă decât Puma.

    O mare greşeală a lui Rudolf Dassler, de care fratele său a profitat din plin, a fost divergenţa avută cu antrenorul echipei de fotbal germane. Acest lucru a permis companiei concurente să sponsorizeze Germania la Cupa Mondială de fotbal din 1954, echipa câştigând finala împotriva Ungariei purtând ghete Adidas. Victoria a adus mărcii o publicitate imensă, Adi Dassler fiind prezent în toate ziarele. În paralel, antreprenorul s-a specializat pe nişa de înscălţăminte sportivă şi a încercat continuu să le îmbunătăţească; una dintre strategiile sale a fost să folosească nume mari din sport ca imagine pentru Adidas. Printre cei care au reprezentat brandul s-au numărat, de-a lungul timpului, Muhammad Ali, Max Schmeling, Sepp Herberger, Franz Beckenbauer etc. De asemenea, o piatră de temelie a politicii firmei a fost publicitatea agresivă – brandul este prezent la toate evenimentele sportive din lume – dar şi inovaţia constantă – fiind într-un permanent contact cu sportivii activi, Adidas a dezvoltat pantofi pentru aproape orice sport.

    Începând cu mijlocul anilor 1960, Adidas a început să producă şi îmbrăcăminte, iar zece ani mai târziu mingea de joc oficială la toate evenimentele sportive majore de fotbal a început să poarte numele brandului. După Cupa Mondială din 1974, când echipa câştigătoare a purtat echipament complet Adidas, firma a început să se dezvolte din ce în ce mai mult şi pe partea de îmbrăcăminte.

    Adolf Dassler a murit în 1978, la vârsta de 78 de ani, lăsând pe mâinile soţiei şi fiului său un brand cu renume mondial. În prezent, compania cu peste 25.000 de angajaţi în întreaga lume îşi desfăşoară activitatea în afara Germaniei, singura unitate ce funcţionează în ţara de origine a brandului fiind un centru de testare a prototipurilor.

  • GADGET REVIEW: Cum ar trebui auzite jocurile video – VIDEOREVIEW

    +SUNET FOARTE BUN

    + UŞOARE

    + DOUĂ PERECHI DE CĂŞTI

    + CONEXIUNE USB ŞI JACK 3,5 MM

    – NU POŢI CONTROLA VOLUMUL DE PE CĂŞTI

    Sunt un gamer cu vechime şi mereu am căutat în fiecare joc o experienţă completă, nu doar grafică impresionantă, dar poate că partea cel mai puţin investigată de mine a rămas sunetul. Partea audio a fost pentru mine o componentă necesară fiecărui joc, dar nu suficientă în sine pentru ca un joc să câştige sau să piardă puncte importante. RIG500e mi-au arătat ce am pierdut.

    Căştile Plantronics RIG500e sunt modulare: în cutie avem două perechi de căşti (izolatoare şi ventilate), microfon, bandă de plastic şi două tipuri de cabluri – USB şi jack de 3,5 mm. Asta înseamnă că dacă ţi se strică microfonul poţi să comanzi unul separat. Cele două tipuri de căşti îţi oferă flexibilitate: când e cald le porţi pe cele cu aerisire şi când vrei să nu auzi absolut nimic din jur, pe cele izolatoare.
    Căştile vin peste ureche, sunt uşoare şi confortabile. Le-am utilizat ore în şir şi nu am simţit nevoia să le dau jos. Dacă vrei să schimbi cupele, o poţi face foarte uşor şi rapid.

    Diferenţa dintre cele două cupe la nivel audio nu este mare, sau cel puţin eu nu am sesizat-o. Cele izolatoare nu sunt extrem de izolatoare, adică fără sunet poţi auzi ce se întâmplă în jurul tău, iar cele din material textil izolează cam la fel de mult. La nivel de utilizare, cele ventilatoare nu vin la fel de strâns pe ureche şi lasă pielea să respire mai bine, ceea ce le face perfecte pentru sesiunile de gaming prelungite.

    Căştile oferă o calitate bună a sunetului prin intermediul difuzoarelor dinamice de 40 mm şi beneficiază de tehnologia Dolby Atmos dacă sunt conectate prin USB. Astfel, la o apăsare de buton căştile simulează un sunet surround 7.1. Experienţa este una interesantă. Pentru muzică am observat că sunetul este mai plin, iar vocea cântăreţului capătă un ecou. Este simulată destul de bine experienţa de concert. La capitolul filme sau jocuri simţi cum sunetul te înconjoară şi asta am observat cel mai bine în cadrul jocului The Witcher 3, într-o scenă în care bătea vântul. Fără Dolby, simţeam că vântul bate dinspre stânga spre dreapta, iar la apăsarea de buton simţeam vântul pretutindeni.

    Cu ajutorul acestor căşti am început să descopăr farmecul şi frumuseţea pe care o componentă atât de fragilă precum sunetul le poate adăuga unui joc video: clinchetul unor ornamete de fier ataşate pe rucsac, conversaţia unor personaje în proximitate, elemente ce nu schimbă gameplay-ul unui joc, dar care îi conferă o robusteţe şi o vitalitate autentică, ce dezvăluie o lume vie, o lume ce te invită să o explorezi.

    |n ce priveşte partea de sunet ce afectează gameplay-ul, ajutorul pe care îl oferă aceste căşti este de mare impact. Poţi auzi cu mare acuitate detalii ce oferă informaţii despre poziţia sau starea adversarului, lucru ce se poate dovedi vital în e-sports, în jocuri precum CS-Go sau Dota 2. Am descoperit cu ajutorul acestor căşti că pot auzi când un inamic este în apropiere chiar dacă nu se află în raza mea vizuală.
    Din nefericire, nu există niciun controller de volum, ceea ce poate fi frustrant, deoarece trebuie să umbli de fiecare dată la volum în funcţie de activitate. Pe controller există doar opţiunea de activare a sistemului Dolby.

    O funcţie utilă pentru gameri este funcţia de flip-to-mute a microfonului, ceea ce îi permite utilizatorului să oprească microfonul cu o simplă mişcare. Cât despre calitatea audio a microfonului, pot să spun că este bună, vocea sună bine, plină.

    La fel cum un film horror nu este de speriat fără sunet, în urma acestei experienţe mi-am dat seama cât de mult contează sunetul într-un joc video şi ce înseamnă să ai un dispozitiv capabil să-l redea la o calitate bună. Ca să mă întorc la ceea ce spuneam la început, aceşte căşti nu se adresează doar gamerilor, ci şi oamenilor care apreciază un sunet de calitate şi vor o pereche de căşti confortabile.

    Per total, Plantronics RIG500e reprezintă o pereche de căşti cu sunet de calitate, foarte confortabile, modulare şi nici nu au un preţ care să te sperie. Pe mine m-au convins!

    CASETĂ TEHNICĂ

    TEHNOLOGIE WIRED
    SUNET 7.1 SURROUND
    MICROFON DA
    DIAMETRU DIFUZOARE 40 MM
    FRECVENŢĂ RĂSPUNS 20-20.000 HZ
    FRECVENŢĂ RĂSPUNS MICROFON 100-10.000 HZ
    TEHNOLOGIE NOISE-CANCELLING MICROFON DA
    PREŢ RECOMANDAT 500 DE LEI
    CONECTIVITATE: USB ŞI JACK 3,5 MM

  • Bistriţa: Investiţie nouă de aproape 4,5 milioane lei în pârtia de schi nefuncţională

    Primăria Bistriţa a alocat 4,4 milioane de lei din bugetul acestui an pentru a cumpăra noi echipamente pentru pârtia de schi Cocoş, pârtie care a funcţionat doar trei zile în ultimii doi ani, pe lista achiziţiilor fiind trecut şi un teleschi, deşi pârtia este dotată deja cu un telescaun cu patru locuri.

    Primarul Ovidiu Creţu spune că cea mai mare sumă de bani prevăzută pentru Complexul Turistic Wonderland va merge pentru amenajarea unui Alpine Coaster, o săniuţă de vară pe şine, Primăria umând să achiziţioneze şi un teleschi pe lângă telescaunul cu care este deja dotată pârtia de ski.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stil sportiv de seară

    Aceştia propun elemente ca fermoare şi şnururi, precum şi materiale care se regăseau până nu demult în sălile de fitness, pe terenul de sport sau în locurile unde se ţin şedinţe de yoga, aşa cum o arată colecţiile recente de la Miu Miu sau Valentino. Pentru cele care caută o ţinută de seară comodă, se recomandă acum poliester care arată ca mătasea.

    Căutatul inspiraţiei în garderoba sportivilor nu e o idee nouă, istoria modei consemnând utilizarea de către Coco Chanel, pasionată de tenis, a unor materiale pentru ţinute sport ca jerseul, în crearea unor ţinute elegante. La rândul său, un fost schior italian participant la Jocurile Olimpice de Iarnă din 1932, Emilio Pucci, şi-a folosit experienţa în confecţionarea de echipamente de schi pentru crearea de rochii mini foarte apreciate, iar designerul Geoffrey Beene uimea lumea în anii ’60 cu o rochie cu paiete ce arăta ca un tricou purtat de jucătorii de fotbal americani, lung până la pământ.

    Un rol important în apariţia ”hibrizilor“ dintre echipamentele sportive şi hainele de seară din ziua de azi îl reprezintă schimbarea obiceiurilor vestimentare dictată de lipsa de timp, multe femei ajungând la teatru sau operă direct de la birou fără a mai avea timp să treacă pe acasă ca să se schimbe şi având astfel nevoie de ceva care să se preteze pentru ambele ocazii. Aşa au apărut compleuri ce amintesc de treninguri, ca la Valentino, ori tunici de dantelă purtate peste tricouri şi asortate cu colanţi în culori metalizate, create de Nicolas Ghesquière pentru Louis Vuitton.

  • Fujifilm cumpără Xerox Corp cu 6,1 mld. dolari

    Tranzacţia a fost făcută publică ieri, anunţul acesteia veniind într-un moment în care Xerox încearcă să găsească noi surse de venit pentru a-şi resuscita businessul afectat de cererea scăzută pentru echipamentele de imprimare. În acelaşi timp, Fujifilm încearcă la rândul său să-şi reinventeze businessul de copiatoare, axându-se mai mult pe soluţiile şi serviciile de gestionare a documentelor.  

    Această achiziţie ar crea o companie de 18 miliarde de dolari şi japonezii vor avea control total asupra companiei americane. Reprezentanţii Fujifilm au declarat că în urma acestei achiziţii se vor reduce costurile cu 1,7 miliarde de dolari până în 2022.

    În al patrulea trimestru al 2018, Xerox a avut venituri de 2,7 miliarde de dolari, în creştere cu 0,5%. În total, anul trecut compania a avut venituri de 10,3 miliarde de dolari, în scădere cu 4,7% faţă de anul anterior. Profitul operaţional a fost de 12,8%, mai mult cu 0,3% decât în 2016. Pentru 2018, compania se aşteaptă ca veniturile să scadă cu 2-4%, iar profitul operaţional să rămână undeva la 13-14%

  • Miele România, afaceri de 30,3 milioane de lei în 2017

    “Creşterea de anul trecut s-a bazat atât pe extinderea din ţară, cât şi pe încrederea dovedită pe care clienţii o au în calitatea produselor Miele. Un client care achiziţionează prima dată un aspirator, de exemplu, va reveni şi pentru o maşină de spălat sau un cuptor cu abur”, spune Loredana Butnaru, director Miele România. “În 2018 vom continua să mergem mai aproape de clienţi, prin deschiderea unui nou showroom, dar şi prin extinderea portofoliul de produse cu noi echipamente Miele – aspiratoare fără sac şi aspiratoare robot, dar şi o nouă game de hote. Astfel, ne propunem să creştem cifra de afaceri pănă la 35 de milioane de lei.”

    Numărul de produse achiziţionate de către clienţii români a crescut faţă de 2016, pe primul loc fiind aspiratoarele (6.500 de bucăţi în 2017, +8,3% faţă de 2016), maşinile de spălat rufe şi uscătoare (3.200 de bucăţi în 2017, +60% faţă de 2016) şi maşinile de spălat vase (600 de bucăţi în 2017). În topul echipamentelor achiziţionate în 2017 au intrat şi cuptoarele cu abur şi espressoarele, alături de cafeaua marcă proprie Miele, lansată anul trecut.

    Cel mai scump produs vândut de Miele România în 2017 a fost combina frigorifică Master Cool, în valoare de aproximativ 35.000 de lei. Echipamentul permite refrigerarea separată a alimentelor, prin intermediul sertarelor cu micro-climate, cu reglaj independent al umidităţii. De asemenea, 5% din totalul vânzărilor în 2017 l-au reprezentat produsele de întreţinere, accesoriile şi consumabilele.

    Cele mai importante investiţii din 2017 au fost deschiderea magazinului Miele Point din Constanţa şi a primului Shop in Shop Miele, în Auchan, Afi Center. Astfel, numărul de angajaţi a ajuns la 18.
     

  • Povestea capitalistului care a înfiinţat una dintre cele mai mari multinaţionale de inginerie şi electronică. A crescut într-o familie cu 12 copii – VIDEO

    Compania are o istorie de mai bine de un secol, începută datorită lui Robert Bosch. El s-a născut  în apropierea oraşului Ulm, aflat în sudul Germaniei. A fost cel de-al 11-lea din cei 12 copii ai unei familii de fermieri. Robert Bosch a studiat la o şcoală tehnică din orasul natal, iar apoi şi-a completat cunoştinţele cu un stagiu de ucenicie ca mecanic.
    A început să lucreze la 18 ani, fiind implicat în producţia echipamentelor electrice. A lucrat mai întâi pentru companii din Germania, iar, mai târziu, în Statele Unite ale Americii pentru Thomas Edison şi în Anglia. Bosch a învăţat însă tainele afacerilor de la fratele lui, Karl, care avea o companie de instalaţii pentru gaze şi apă în Köln.


    Bosch a înfiinţat propria companie, Atelierul pentru mecanică precisă şi inginerie electrică, împreună cu un asociat şi un ucenic, în 1886. A epuizat în scurt timp capitalul operaţional de 10.000 de mărci al firmei, parte a economiilor sale şi a moştenirii primite de la tatăl lui. A reuşit să menţină însă compania pe linia de plutire printr-un împrumut bancar.Electrificarea oraşului Stuttgart adusă de era industrială a fost un impuls important în creşterea afacerii. Totuşi, produsul care a adus succesul companiei a fost dispozitivul pentru aprindere cu magnetou creat de Bosch. Acesta a revoluţionat industria auto. Scopul magnetoului era generarea scânteii electrice necesare pornirii unui motor cu combustie internă. În 1901 Bosch deschidea propria fabrică, angajând 45 de salariaţi. Antreprenorul începuse încă din 1898 să îşi vândă produsele în alte ţări din Europa, mai întâi în Anglia, iar apoi în Franţa, Austria şi Ungaria. În Statele Unite ale Americii şi-a deschis primele departamente de vânzări în 1906, iar şase ani mai târziu a inaugurat acolo şi o fabrică. În acea perioadă, Bosch era şi unul dintre primii angajatori care introduceau ziua lucrătoare de opt ore. Până în 1913, compania sa a ajuns să vândă produsele pe toate continentele şi să genereze 88% din vânzări pe pieţe de export.


    Primul Război Mondial a fost un dezastru pentru Bosch, odată cu dispariţia pieţelor cheie ale companiei. După război însă, Bosch a lansat o serie de inovaţii în industria automotive – printre care claxonul electric, ştergătoarele de parbriz, injecţia diesel, sistemul pneumatic de frânare. Însă, odată cu criza economică din 1920, Bosch a iniţiat un proces de modernizare şi diversificare pentru a reduce dependenţa de această industrie. În câţiva ani, a transformat compania dintr-un furnizor de piese auto într-o multinaţională producătoare de produse electrice. Ultimii ani din viaţa lui Bosch au fost umbriţi de implicarea companiei în reînarmarea Celui de-al Treilea Reich. El şi asociaţii lui au susţinut rezistenţa în faţa regimului nazist şi au contribuit la salvarea angajaţilor evrei de la executare.