BusinessMagazin

Tag: ecaterina andronescu

  • Ecaterina Andronescu, MINISTRUL EDUCAŢIEI pentru a patra oară. Băsescu: BLESTEMUL sistemului de educaţie REVINE în guvern

    Deşi s-a poziţionat în ultima vreme în tabăra celor care contestă autoritatea preşedintelui PSD Liviu Dragnea, conducerea partidului nu a găsit o variantă mai bună şi a acceptat propunerea Vioricăi Dăncilă.
     
    “Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 16 noiembrie a.c., decretul pentru numirea doamnei Ecaterina Andronescu în funcţia de ministru al Educaţiei Naţionale”, informează Administraţia Prezidenţială.
     
    Propunerea fost făcută de premierul Viorica Dăncilă.
     
    “Avem nevoie de oameni cu experienţă. Două portofolii importante şi acest lucru face ca aceste portofolii să fie conduse de oameni care să aducă plus de valoare. România este în grafic pentru preluarea preşedintiei Consiliului UE şi orice declaraţie care aduce o urmă de îndoială face rău României. (….) Nu am transmis propunerile pentru că suntem un guvern politic, am cerut acordul şi merg spre Guvern să fac propunerile”, a declarat, marţi, premierul Viorica Dăncilă.
     

  • Iohannis a semnat decretul pentru numirea lui Andronescu la Ministerul Educaţiei

    “Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 16 noiembrie a.c., decretul pentru numirea doamnei Ecaterina Andronescu în funcţia de ministru al educaţiei naţionale”, a informat Administraţia Prezidenţială.

    Propunerea lui Andronescu la Ministerul Educaţiei a fost făcută de premierul Viorica Dăncilă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING Ecaterina Andronescu revine la Ministerul Educaţiei/ Cine îi va lua locul lui Negrescu la ministerul Afacerilor Europene

    Primarul general a confirmat că a fost vot în unanimitate în PSD privind propunerea de la ministerul Educaţiei.
     
    “Am votat ca Ecaterina Andronescu să devină minstru al Educaţiei este foarte important să dîm un mesaj în toata ţara, să avem un profesionist”, a afirmat Firea.
     
    “Pentru înlocuitorul domnului Negrescu, am spus că nu înţeleg motivele demisiei. Domnul Negrescu a explicat că i s-au luat anumite atribuţii şi nu i s-a parut colegial. Am votat abţinere pentru domnul Ciamba”, a mai spus primarul general.
     
    Gabriela Firea a confirmat şi că secretarul de stat din MAE, George Ciamba, va fi propunerea pentru funcţia de ministru delegat pentru Afaceri Europene. În acest caz au fost două abţineri: Gabriela Firea şi Victor Negrescu, ministrul demisionar.
     
    Dragnea, despre Ecaterina Andronescu: Nu fac reevaluări. Premierul a venit cu cele două propuneri
     
    Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat, marţi, referitor la scandalul avut cu Ecaterina Andronescu, propusă acum de PSD ministru al Educaţiei, că el nu face reevaluări, precizând că propunerile pentru Educaţie şi Afaceri Europene au fost făcute de premier şi votate în Biroul Permanent PSD.
     
    “Eu nu fac reevaluări. Premierul a venit cu cele două propuneri”, a declarat Liviu Dragnea, marţi, după şedinţa Biroului Permanent al PSD.
     

  • Olimpiada din supply chain

    “Am fost campion şi vicecampion naţional la atletism, secţia viteză şi lungime. În liceu m-au atras multe sporturi, iar visul meu era să particip la jocurile olimpice”, îşi descrie Gabriel Andronescu, în vârstă de 44 de ani, ambiţiile din adolescenţă.
    Între timp, a ajuns la un alt tip de performanţă, în carieră, marcată recent prin numirea într-un rol regional de conducere: de la începutul lunii septembrie, el este de director de strategie comercială şi inovaţie pentru mai multe divizii din Europa ale CHEP, cel mai mare furnizor global de soluţii pentru suppy chain (lanţuri de aprovizionare – n.red.).
    Din această funcţie, Andronescu va crea şi va susţine implementarea strategiei de dezvoltare a unor divizii esenţiale pentru afacerea europeană a grupului logistic, cu impact asupra tuturor subsidiarelor locale ale CHEP, inclusiv pe cea dedicată marilor lanţuri de magazine.
    Gabriel Andronescu a preluat această funcţie după ce a condus, vreme de opt ani, filiala locală a CHEP, fiind artizanul dezvoltării businessului CHEP în România, care a generat anul trecut venituri de aproximativ 11 milioane de euro.
    Cum a ajuns să îşi dezvolte cariera în domeniul logisticii? După ce a absolvit Administrarea Afacerilor în limba franceză la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Andronescu a obţinut un post într-o bancă din Ploieşti, oraşul său de origine. „Mi-a plăcut, a fost frumos şi acolo, dar am luat tot ce era pozitiv şi bun pentru mine şi am plecat să urmez programul de MBA de la Barcelona. A fost o experienţă frumoasă şi în bancă, dar aşa mi-am dat seama că nu este ceva ce îmi doresc să fac”, descrie el motivele pentru care s-a înscris la un MBA de administrarea afacerilor şi management la instituţia cu origini spaniole IESE Business School.
    În perioada MBA-ului din Barcelona, a ajuns să cunoască CHEP prin intermediul dezbaterilor libere, la care participau şi alte companii mari, globale, organizate cu scopul promovării acestora în rândul participanţilor la MBA. Îşi aminteşte că CHEP a organizat o zi dedicată lor unde tinerii puteau să depună un CV, iar ulterior, dintre aceştia aveau să fie selectaţi cei care aveau să ia parte la discuţii despre o potenţială carieră în companie.
    „Am participat la acel eveniment pentru că mi s-a părut bizar ca o companie care se ocupă cu livrarea de paleţi să vină la un MBA unde noi discutam despre bănci. Acest lucru m-a atras, am vrut să văd despre ce este vorba şi nu am regretat că am fost acolo, mi s-a părut fascinant ceea ce am descoperit că se poate întâmpla în spatele unui simplu palet”, descrie Andronescu atracţia pentru domeniul în care şi-a construit cariera.
    Astfel, a discutat cu reprezentanţii CHEP, însă era ferm convins că după terminarea studiilor din Barcelona se va întoarce în ţară şi îşi va deschide propria firmă de consultanţă.
    Aşa s-a şi întâmplat: „CHEP nu era la acel moment decisă să investească în piaţa locală, aşa că eu mi-am văzut de treaba mea, am deschis firma mea de consultanţă. Am consiliat alţi investitori străini care erau interesaţi să afle ce oportunităţi sunt în regiune, nu doar în România, iar la un moment dat m-am întâlnit cu un prieten şi un posibil investitor şi am discutat despre mai multe subiecte, printre care «pallets», vorbeam în engleză”.
    La început, i se părea interesant că în România începe să se dezvolte industria de fabricare a paleţilor, spune el. La distanţă de trei săptămâni de la acea discuţie, prietenul său, care nu este român, l-a contactat şi l-a anunţat că o companie care lucrează cu paleţi vrea să studieze regiunea în vederea extinderii.
    „Şi aşa am ajuns aici, complet întâmplător. Am început să lucrez cu CHEP din calitatea mea de consultant şi am demarat procesul de studiere a pieţei, lucru care a fost destul de complex şi a durat peste opt luni. Nu exista un set de date care să descrie piaţa; trebuia să înţelegem stadiul de dezvoltare a acelei pieţe.”
    Spune că activitatea lui de atunci a reprezentat un proces „anevoios şi complex” de interviuri, discuţii cu foarte multă lume, începând cu mari producători şi ajungând la mici producători de bunuri.
    „A fost un proces prin care am coagulat informaţiile. Scopul nu era doar piaţa locală, aşa că am extrapolat şi am luat informaţii şi din Bulgaria. Concluziile au fost optimiste şi am mers cu planul de afaceri la boardul companiei-mamă pentru aprobare. S-a aprobat deschiderea în şapte ţări la acel moment”, descrie Gabriel Andronescu anul intrării pe piaţă al companiei, 2011. România era atunci ancora de dezvoltare a businessului, care se extindea şi în Bulgaria, Serbia, Croaţia şi ţările baltice.
    Întorcându-ne la realizările recente, Andronescu menţionează o investiţie de 600.000 euro, direcţionată în extinderea şi modernizarea service centerului din depozitul Mainfreight din Ploieşti, printr-o linie semi-automată de recondiţionare a paleţilor, care va susţine pe termen lung dezvoltarea activităţii companiei. Compania  operează prin două depozite, unul în Ploieşti şi altul aflat în Timişoara, şi o reţea care cuprinde 1.200 de puncte de livrare la nivel naţional.
    Dezvoltarea subsidiarei din România în continuare vizează o extindere atât pe plan local, cât şi în afara graniţelor:  „Vizăm dezvoltarea infrastructurii proprii de depozite (pentru a ajunge pe plan local la trei sau patru locaţii) şi există premisele extinderii activităţii şi înspre Republica Moldova”.
    Ce face country managerul când nu se află la birou?
    Când vine vorba despre timpul său liber, acesta este împărţit în jurul celor trei mari pasiuni ale sale: mâncarea, lectura şi călătoriile.
    Gabriel Andronescu se autodescrie drept un gurmand căruia îi este greu să aleagă un preparat pe care să îl califice drept preferat.
    „Râd părinţii mei de mine când le spun: «Ţineţi minte când am fost în septembrie 1990 la prietenii noştri de familie care stau în Sicilia?». Am mers cu trenul, a fost o călătorie lungă, dar cele mai multe amintiri sunt legate de bucatele pe care le-am mâncat acolo. Ştiu exact când am coborât în Veneţia, ce am făcut, de unde şi ce am mâncat. Astea sunt amintiri foarte bine definite prin intermediul papilelor gustative.”
    Îi place să citească şi regretă că are o bibliotecă de cărţi noi pe care nu are timp să le citească. „Din păcate, s-a strâns un teanc mare de cărţi cumpărate care stau acolo şi mă mustră din bibliotecă.”
    Îi place să călătorească, iar una dintre ţările lui preferate este Spania. „Barcelona este pentru mine ca a doua casă. Toată ţara mi se pare superbă, nu doar ca peisaje şi ce poţi vedea, dar ca şi cumul de lucruri, oameni, locuri, experienţe, felul în care ştiu ei să se simtă bine, să se relaxeze, să se distreze.”
    Iar în ceea ce priveşte visul său de a fi concurent la jocurile olimpice, s-a aflat mai aproape de acesta în urmă cu şase ani, când a fost prezent ca spectator la jocurile olimpice de la Londra. „Este un sentiment aparte să fii acolo şi să susţii sportivii români. De altfel, cred că atunci când eşti înconjurat de o diverstate culturală înveţi cel mai mult.”
    În opinia lui, în momentul în care sunt mai multe culturi într-o sală, pe un stadion, precum cel de la jocurile olimpice, acea diversitate contribuie foarte mult la dezvoltarea psihică, culturală, dar şi personală.

  • Olimpiada din supply chain

    “Am fost campion şi vicecampion naţional la atletism, secţia viteză şi lungime. În liceu m-au atras multe sporturi, iar visul meu era să particip la jocurile olimpice”, îşi descrie Gabriel Andronescu, în vârstă de 44 de ani, ambiţiile din adolescenţă.
    Între timp, a ajuns la un alt tip de performanţă, în carieră, marcată recent prin numirea într-un rol regional de conducere: de la începutul lunii septembrie, el este de director de strategie comercială şi inovaţie pentru mai multe divizii din Europa ale CHEP, cel mai mare furnizor global de soluţii pentru suppy chain (lanţuri de aprovizionare – n.red.).
    Din această funcţie, Andronescu va crea şi va susţine implementarea strategiei de dezvoltare a unor divizii esenţiale pentru afacerea europeană a grupului logistic, cu impact asupra tuturor subsidiarelor locale ale CHEP, inclusiv pe cea dedicată marilor lanţuri de magazine.
    Gabriel Andronescu a preluat această funcţie după ce a condus, vreme de opt ani, filiala locală a CHEP, fiind artizanul dezvoltării businessului CHEP în România, care a generat anul trecut venituri de aproximativ 11 milioane de euro.
    Cum a ajuns să îşi dezvolte cariera în domeniul logisticii? După ce a absolvit Administrarea Afacerilor în limba franceză la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Andronescu a obţinut un post într-o bancă din Ploieşti, oraşul său de origine. „Mi-a plăcut, a fost frumos şi acolo, dar am luat tot ce era pozitiv şi bun pentru mine şi am plecat să urmez programul de MBA de la Barcelona. A fost o experienţă frumoasă şi în bancă, dar aşa mi-am dat seama că nu este ceva ce îmi doresc să fac”, descrie el motivele pentru care s-a înscris la un MBA de administrarea afacerilor şi management la instituţia cu origini spaniole IESE Business School.
    În perioada MBA-ului din Barcelona, a ajuns să cunoască CHEP prin intermediul dezbaterilor libere, la care participau şi alte companii mari, globale, organizate cu scopul promovării acestora în rândul participanţilor la MBA. Îşi aminteşte că CHEP a organizat o zi dedicată lor unde tinerii puteau să depună un CV, iar ulterior, dintre aceştia aveau să fie selectaţi cei care aveau să ia parte la discuţii despre o potenţială carieră în companie.
    „Am participat la acel eveniment pentru că mi s-a părut bizar ca o companie care se ocupă cu livrarea de paleţi să vină la un MBA unde noi discutam despre bănci. Acest lucru m-a atras, am vrut să văd despre ce este vorba şi nu am regretat că am fost acolo, mi s-a părut fascinant ceea ce am descoperit că se poate întâmpla în spatele unui simplu palet”, descrie Andronescu atracţia pentru domeniul în care şi-a construit cariera.
    Astfel, a discutat cu reprezentanţii CHEP, însă era ferm convins că după terminarea studiilor din Barcelona se va întoarce în ţară şi îşi va deschide propria firmă de consultanţă.
    Aşa s-a şi întâmplat: „CHEP nu era la acel moment decisă să investească în piaţa locală, aşa că eu mi-am văzut de treaba mea, am deschis firma mea de consultanţă. Am consiliat alţi investitori străini care erau interesaţi să afle ce oportunităţi sunt în regiune, nu doar în România, iar la un moment dat m-am întâlnit cu un prieten şi un posibil investitor şi am discutat despre mai multe subiecte, printre care «pallets», vorbeam în engleză”.
    La început, i se părea interesant că în România începe să se dezvolte industria de fabricare a paleţilor, spune el. La distanţă de trei săptămâni de la acea discuţie, prietenul său, care nu este român, l-a contactat şi l-a anunţat că o companie care lucrează cu paleţi vrea să studieze regiunea în vederea extinderii.
    „Şi aşa am ajuns aici, complet întâmplător. Am început să lucrez cu CHEP din calitatea mea de consultant şi am demarat procesul de studiere a pieţei, lucru care a fost destul de complex şi a durat peste opt luni. Nu exista un set de date care să descrie piaţa; trebuia să înţelegem stadiul de dezvoltare a acelei pieţe.”
    Spune că activitatea lui de atunci a reprezentat un proces „anevoios şi complex” de interviuri, discuţii cu foarte multă lume, începând cu mari producători şi ajungând la mici producători de bunuri.
    „A fost un proces prin care am coagulat informaţiile. Scopul nu era doar piaţa locală, aşa că am extrapolat şi am luat informaţii şi din Bulgaria. Concluziile au fost optimiste şi am mers cu planul de afaceri la boardul companiei-mamă pentru aprobare. S-a aprobat deschiderea în şapte ţări la acel moment”, descrie Gabriel Andronescu anul intrării pe piaţă al companiei, 2011. România era atunci ancora de dezvoltare a businessului, care se extindea şi în Bulgaria, Serbia, Croaţia şi ţările baltice.
    Întorcându-ne la realizările recente, Andronescu menţionează o investiţie de 600.000 euro, direcţionată în extinderea şi modernizarea service centerului din depozitul Mainfreight din Ploieşti, printr-o linie semi-automată de recondiţionare a paleţilor, care va susţine pe termen lung dezvoltarea activităţii companiei. Compania  operează prin două depozite, unul în Ploieşti şi altul aflat în Timişoara, şi o reţea care cuprinde 1.200 de puncte de livrare la nivel naţional.
    Dezvoltarea subsidiarei din România în continuare vizează o extindere atât pe plan local, cât şi în afara graniţelor:  „Vizăm dezvoltarea infrastructurii proprii de depozite (pentru a ajunge pe plan local la trei sau patru locaţii) şi există premisele extinderii activităţii şi înspre Republica Moldova”.
    Ce face country managerul când nu se află la birou?
    Când vine vorba despre timpul său liber, acesta este împărţit în jurul celor trei mari pasiuni ale sale: mâncarea, lectura şi călătoriile.
    Gabriel Andronescu se autodescrie drept un gurmand căruia îi este greu să aleagă un preparat pe care să îl califice drept preferat.
    „Râd părinţii mei de mine când le spun: «Ţineţi minte când am fost în septembrie 1990 la prietenii noştri de familie care stau în Sicilia?». Am mers cu trenul, a fost o călătorie lungă, dar cele mai multe amintiri sunt legate de bucatele pe care le-am mâncat acolo. Ştiu exact când am coborât în Veneţia, ce am făcut, de unde şi ce am mâncat. Astea sunt amintiri foarte bine definite prin intermediul papilelor gustative.”
    Îi place să citească şi regretă că are o bibliotecă de cărţi noi pe care nu are timp să le citească. „Din păcate, s-a strâns un teanc mare de cărţi cumpărate care stau acolo şi mă mustră din bibliotecă.”
    Îi place să călătorească, iar una dintre ţările lui preferate este Spania. „Barcelona este pentru mine ca a doua casă. Toată ţara mi se pare superbă, nu doar ca peisaje şi ce poţi vedea, dar ca şi cumul de lucruri, oameni, locuri, experienţe, felul în care ştiu ei să se simtă bine, să se relaxeze, să se distreze.”
    Iar în ceea ce priveşte visul său de a fi concurent la jocurile olimpice, s-a aflat mai aproape de acesta în urmă cu şase ani, când a fost prezent ca spectator la jocurile olimpice de la Londra. „Este un sentiment aparte să fii acolo şi să susţii sportivii români. De altfel, cred că atunci când eşti înconjurat de o diverstate culturală înveţi cel mai mult.”
    În opinia lui, în momentul în care sunt mai multe culturi într-o sală, pe un stadion, precum cel de la jocurile olimpice, acea diversitate contribuie foarte mult la dezvoltarea psihică, culturală, dar şi personală.

  • Ce spune Liviu Dragnea despre posibila excludere a Ecaterinei Andronescu la finalul lunii

    „Eu nu le dau importanţă. Sincer. Haide, dăm prea multă importanţă unor chestiuni. Noi avem lucruri grele de făcut. Vom aproba un set măsuri şi acţiuni cu măsuri guvernamentale şi parlamentare în această toamna”, a declarat Liviu Dragnea, întrebat de scrisoarea lui Niculae Bădălău.

     
    Chestionat legat de o posibilă excludere a Ecaterinei Andronescu, Dragnea a declarat: „Nici vorbă (…) Nu ştiu. Înainte de începutul fiecărei sesiuni parlamentari grupurile se reunesc. Asta se face înainte de fiecare sesiune. Simplu”.
     
    Senatorul PSD, Ecaterina Andronescu, a cerut, la începutul săptămânii trecute, într-o scrisoare deschisă adresată membrilor PSD, ca liderul social-democrat Liviu Dragnea să se retragă din fruntea partidului, altfel PSD va pierde guvernarea, precum şi pregătirea unui guvern PSD de „super profesionişti”. Andronescu afirmă că PSD trebuie să salveze atât ţara cât şi partidul „de la un dezastru major” spre care se îndreaptă „vertiginos”. În scrisoare, aceasta mai afirmă că Guvernul Dăncilă nu reprezintă PSD.
     

  • Cine face un brand din şcolile profesionale

    Anual, România pierde 140.000 de români, 70.000 din deficitul natural (decese minus naşteri) şi 70.000 din migraţie, spune preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Tudorel Andrei.

    Până acum România a pierdut peste 3 mil. de români, majoritatea apţi de muncă. Cei mai mulţi au plecat la muncă peste hotare pentru că în ţară nu mai aveau unde să lucreze, prăbuşirea economică din perioada 1990-2004 fiind extrem de dură. Dar şi pentru că în Occident sunt salarii mai mari sau pentru că primesc oferte mai bune când sunt trimişi sau vânaţi de multinaţionale. Vârfurile unei generaţii, care termină liceul sau facultăţile de top, au ca opţiune de studiu sau de muncă ţările cele mai dezvoltate şi mai puţin România.

    Zonele din Moldova şi Muntenia sunt cele mai afectate şi sărăcite. În aceste zone, lipsa investiţiilor străine se vede cel mai mult. Cu toate că salariile sunt mai mici, multe investiţii străine, în special din zona de industrie, nu vin în aceste zone pentru că nu există infrastructură (90% din banii de infrastructură s-au dus în vestul ţării), nu există şcoli, nu există fluxuri de tineri, nu există interes din partea autorităţilor locale, nu sunt bine primiţi şi nici bine văzuţi.

    Cum şi de ce s-a ajuns aici? Un motiv ţine de desfiinţarea şcolilor profesionale în 2009 de către Ecaterina Andronescu, profesor universitar şi un cunoscut lider al PSD (acum e puţin în dizgraţia lui Dragnea).

    Nu toată lumea poate urma o facultate, nu toţi elevii care termină gimnaziul sunt susţinuţi de familii şi de zona în care trăiesc să se ducă la liceu (să nu uităm că jumătate din România este rurală).

    Şcolile profesionale erau o alternativă foarte bună pentru cei care nu ţineau şi nu voiau să ţină pasul cu „toceala”. Şcoala profesională punea accentul pe obţinerea unei meserii şi mai puţin pe carte, pe teorie.

    În 2004 erau aproape 280.000 de copii înscrişi la şcolile profesionale, în 2008 erau 180.000, iar apoi a urmat prăbuşirea unui sistem de educaţie vocaţională: în 2009 mai erau înscrişi 109.000 elevi în şcolile profesionale, în 2010 51.000, în 2011 10.000.

    Pur şi simplu decizia Ecaterinei Andronescu din guvernul PDL-PSD, cu Emil Boc premier şi Traian Băsescu preşedinte, i-a alungat din România pe cei care puteau fi foarte buni meseriaşi în construcţii, transport, restaurante, hoteluri etc.

    Confruntate cu lipsa forţei de muncă, companiile străine, în special cele germane, au făcut presiuni pentru reînfiinţarea şcolilor profesionale, duale, vocaţionale. De la 10.000 în 2011, în 2012 au fost 18.000 de elevi înscrişi în şcolile profesionale, 25.000 în 2013, 50.000 în 2014, 65.000 în 2015 şi 80.000 în 2016.

    Decizia dezastruoasă din 2009 a Ecaterinei Andronescu se simte şi astăzi.
    Problema este că aceste şcoli profesionale, deşi sunt extrem de utile într-o economie (şapte din zece germani care muncesc au la bază o şcoală profesională), fiind echivalentul IMM-urilor, nu au cea mai bună imagine. Iar acest lucru vine din trecutul comunist, când toţi părinţii voiau să îşi vadă copiii cu liceul terminat şi apoi la facultate. Terminarea unui liceu profesional era a treia opţiune.
    Iar această imagine se perpetuează şi astăzi.

    270.000 de copii abandonează şcoala, unul din cele mai ridicate niveluri din Europa, pentru că preferă să se ducă la muncă brută în Occident.
    Pentru că pe stat nu îl interesează şcolile profesionale, având în vedere că pentru a lucra la stat trebuie să ai liceul şi facultatea, viitorul acestor instituţii de învăţământ, şi în primul rând imaginea lor, depinde de companiile private, care sunt principalii beneficiari de forţă de muncă, începând de la picoli, chelneri, croitori, bucătari, instalatori, electricieni sau şoferi.

    Piaţa serviciilor se bazează pe şcolile profesionale, iar în piaţa serviciilor activează în special companiile româneşti.
    Este foarte bine că Oracle, Orange, IBM, Petrom, Dacia investesc în facultăţile din România. Dar companiile din eşaloanele 2, 3 şi 4 ca putere financiară se bazează mai mult pe ceea ce produc liceele şi şcolile profesionale. Aşa cum au grijă de brandul lor, aşa ar trebui să aibă companiile româneşti grijă de brandul unor şcoli profesionale, care ar trebui să fie principalii lor furnizori de forţă de muncă. Dacă vom avea şcoli profesionale care să rivalizeze ca renume cu cele mai bune licee din România şi, de ce nu, cu cele mai bune facultăţi, atunci se va schimba şi percepţia tinerilor privind opţiunea de a lucra prima dată în România.

    Mai mult decât atât, programa şcolilor profesionale poate fi făcută mult mai uşor de către companii în funcţie de ce au nevoie decât dacă ar încerca să schimbe sau să introducă ceva în cursurile de la liceu sau de la o facultate.

    Pentru a ţine tinerii în ţară, mai ales pe cei din zonele mai puţin dezvoltate, dezvoltarea şcolilor profesionale este singura opţiune. Şi, în mod cert, după ce termină o astfel de şcoală nu sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, aşa cum sunt plătiţi acum cei care termină o facultate. În Bucureşti şi în principalele oraşe din ţară există o criză acută de bucătari, cei mai buni fiind plătiţi şi cu 2.000 de euro pe lună, net. Fiecare oraş ar trebui să aibă o şcoală profesională masterchef din care să iasă bucătari de top. Sau şcoli de fotbal de unde poţi să ieşi fotbalist, antrenor, manager sau impresar.

    Dacă peste zece ani vom avea 50.000-60.000 de absolvenţi de facultate, poate avem 150.000-200.000 care termină şcoli profesionale.

  • SCANDAL la congresul PSD, fix când se decide viitorul partidului

    ”Am hotărât să plecăm, pentru că modul în care au fost gândite procedurile şi faptul că sunt pe poziţia 20 şi voturile deja s-au dat, ar fi absolut inutil. (…) M-am înscris pentru această candidatură, deşi prin suportul pe care preşedintele l-a dat dnei Dăncilă, era clar că şansele sunt minime sau deloc, dar pentru ideea de competiţie”, a spus Ecaterina Andronescu.
     
    Nicolae Bănicioiu a declarat că votarea a început, de fapt, începând cu ora 13.30.
     
    ”S-au dat întâi mandatele către preşedinţi, care le-au distribuit şi sunt acum deja buletine votate. Înţeleg că schema era să nu apucăm noi să vorbim, să nu ştie lumea că se retrage unul pentru celălalt. Eu am vrut să-i cedez candidatura mea doamnei Andronescu. Cred că şi dl Dragnmea, dacă iubeşte atât de mult echilibru de gen, ar trebui să-i cedeze doamnei Dăncilă şi funcţia de preşedinte al partidului. Îmi pare rău că s-a ajuns la aşa ceva. Niciodată în PSD nu a fost o astfel de situaţie”, a spus Bănicioiu.
     

  • DNA: Şase foşti miniştri, printre care Ecaterina Andronescu sau Dan Nica, scapă de acuzaţiile în dosarul Microsoft, după ce faptele s-au prescris

    Mihaiela Iorga, procurorul care a instrumentat dosarului Microsoft, susţine că nu are ce să îşi reproşeze privind activitatea în această cauză, menţionând că şi-a făcut treaba. Precizarea, după clasarea acuzaţiilor în privinţa mai multor foşti miniştri, ca urmare a prescripţiei.

    “Prescripţia trebuie să ştii să o calculezi şi trebuie să stabileşti corect momentul consumării infracţiunii, momentul epuizării infracţiunii. Ce să-mi reproşez eu? Eu, până la momentul la care am predat dosarul, mi-am facut treaba. De acolo, nu ştiu ce s-a întâmplat şi nu am ce să comentez. Dar ar fi trist să clasezi cauza pentru dorinţa de a face rău cuiva”, a declarat, la solicitarea MEDIAFAX, Mihaiela Iorga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA: Şase foşti miniştri, printre care Ecaterina Andronescu sau Dan Nica, scapă de acuzaţiile în dosarul Microsoft, după ce faptele s-au prescris

    Mihaiela Iorga, procurorul care a instrumentat dosarului Microsoft, susţine că nu are ce să îşi reproşeze privind activitatea în această cauză, menţionând că şi-a făcut treaba. Precizarea, după clasarea acuzaţiilor în privinţa mai multor foşti miniştri, ca urmare a prescripţiei.

    “Prescripţia trebuie să ştii să o calculezi şi trebuie să stabileşti corect momentul consumării infracţiunii, momentul epuizării infracţiunii. Ce să-mi reproşez eu? Eu, până la momentul la care am predat dosarul, mi-am facut treaba. De acolo, nu ştiu ce s-a întâmplat şi nu am ce să comentez. Dar ar fi trist să clasezi cauza pentru dorinţa de a face rău cuiva”, a declarat, la solicitarea MEDIAFAX, Mihaiela Iorga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro