Tag: drona

  • Se pregăteşte primul aeroport pentru drone

    Primul aeroport pentru drone va fi construit în Rwanda. Autoritatea Aviaţiei Civile din Rwanda pregăteşte un prim draft al reglementărilor privind vehiculele aeriene fără pilot, care va fi prezentat autorităţilor. Oficialii speră ca reglementările să fie stabilite în 2016, informează Quartz.

    Transportul este dificil în ţara africană, iar cu ajutorul dronelor distribuţia de echipamente sau medicamente sau alte bunuri comerciale ar fi mult mai uşoară. Dronele vor putea cără până la 10 kg şi vor putea zbura pe o distanţă de 100 km.

    Planul aeroportului a fost înaintat de către firma de arhitectură Foster + Partners luna trecută. Dacă proiectul se dovedeşte a fi un succes, în viitor s-ar putea construi alte 40 de asemenea aeroporturi în Rwanda sau în alte locuri din regiune.  

  • Serviciile de fotografie şi filmare aeriană, un nou domeniu de business

    Dronele sunt un simbol al modernităţii. Iniţial proiectate ca arme de război, utilizate pentru cercetarea terenului, dar şi pentru luptă, au intrat apoi în uzul comercial, fie ca hobby, fie pentru business. A fost nevoie doar de un pas pentru a fixa camere foto/video pe aparatele de zbor, pentru a deschide un nou domeniu, filmarea şi fotografierea aeriană. Acest segment a captivat în ultimii ani atenţia oamenilor de pretutindeni, dar nu a scăpat de controverse.

    Zborul este una dintre cele mai întâlnite fantezii printre oameni. Lui Icar i-a plăcut atât de mult încât nu s-a putut opri şi a zburat tot mai sus către soare. Oamenii au creat tuburi de oţel de zeci de tone ce străbat cerul zi şi noapte de-a lungul globului. Iar una dintre noile metode de a ne zgândări această dorinţă este pilotajul de la sol al aeronavelor mici. Când spun o metodă nouă, mă refer la amploarea pe care a luat-o fenomenul de zboruri cu drone în ultimii ani.

    În Romania, această afacere se află la început de drum şi nu foarte multă lume este conştientă de existenţa unor astfel de servicii; dar există potenţial de creştere, după cum aveam să aflu de la câţiva dintre antreprenorii care activează în domeniu. La o simplă căutare pe Google, pagina este împânzită de companii ce oferă astfel de servicii.

    Filmarea aeriană (o să includ în această exprimare şi fotografierea) nu este destinată doar realizării de clipuri video impresionante, ci are mai multe aplicări. Pe lângă valoarea evidentă de entertainment pe care o aduce o astfel de filmare (fie ea concert, nuntă sau clip de prezentare), mai există şi utilizarea practică: mapare 2D sau 3D sau filmarea termică  pentru inspecţia echipamentelor şi a structurilor. Se prevăd şi alte utilizări ale dronelor, de exemplu livrarea produselor direct către cumpărător sau utilizarea pentru trimiterea medicamentelor, fie unui pacient aflat în nevoie, fie pentru un spital. Dar acestea sunt pentru viitor şi campanii de marketing. „Asemenea proiecte nu sunt încă fezabile la nivel economic, dar vor deveni, cu siguranţă, realitate odată cu creşterea autonomiei, distanţelor şi punerii la punct a sistemelor de supraveghere şi control al acestui tip de transport“, spune Octavian Isăilă, director general la 360tourist.

    Primul obstacol în lansarea unei afaceri ar fi legislaţia care nu este foarte permisivă atât pe plan local, cât şi global. Cadrul legislativ încă nu este bine stabilit şi de asta se plâng atât pasionaţii de pilotaj, cât şi antreprenorii. „Într-adevăr, legislaţia este destul de restrictivă şi cu avize greu de obţinut“, spune Sebastian Pop, manager la AeroDrone. Pe de altă parte chestiunea trebuie examinată şi invers. Există pericole ca drona, pur şi simplu, să cadă şi să rănească pe cineva sau să se ciocnească cu un aparat de zbor. Recent, în Statele Unite o dronă a încurcat elicopterele pompierilor care încercau să stingă un incendiu. „Am avut şi solicitări pe care le-am declinat din cauza că reglementările actuale nu permiteau efectuarea operaţiunilor de zbor în zonele intravilane“, spune Octavian Isăilă. „Sper să existe reglementări care să ne permită operarea în condiţii normale desfăşurării activităţii cu tot ce implică aceasta: locuri de muncă, salarii, impozite etc.“, adaugă el.

    Să plimbi o dronă pe cer cu o cameră ataşată nu este simplu ca bună ziua. Trebuie îndeplinite mai multe condiţii. Lăsând la o parte dimensiunea tehnică necesară pilotării unei aeronave, în primul rând, este nevoie de aprobarea MApN a activităţii de filmare. Apoi trebuie identificat echipamentul la Autoritatea Aeronautică Civilă Română (emiterea unui permis de zbor naţional pentru dronele care depăşesc 20 kg). Urmează segregarea spaţiului în zona unde se vor desfăşura activităţile (un acord de zbor între companie, Statul Major al Forţelor Aeriene şi Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA). Şi, în final, ROMATSA trebuie să fie anunţată cu 24 de ore înainte care este zona unde va zbura drona şi ora la care începe şi se termină acţiunea.

    Pentru a porni o asemenea afacere investiţiile variază, în funcţie de planuri, însă o sumă avansată este de 1.500 de euro, care poate ajunge şi la zeci de mii de euro, în funcţie de echipamentul achiziţionat sau de tipul de filmare. „Se poate porni cu o dronă de aproximativ 1.500 euro cu care se pot efectua filmări şi fotografii aeriene“, spune Gabriel Vătafu, proprietarul flycams. Dacă vorbim de o companie ce se bazează pe servicii de mentenanţă preventivă, inspecţii şi verificări, investiţia este şi mai mare. „Costurile sunt destul de ridicate ţinând cont că un astfel de sistem ajunge undeva la 4.000-5.000 euro pentru vectorul aerian plus camera de termoviziune, în jur de 7.000 euro“, spune Pop.

    Investiţia nu se rezumă doar la bani, ci şi la personal: piloţi, cameramani, editori. „Filmarea aeriană nu înseamnă doar ridicarea dronei de la pământ“, spune Cosmin Brezoescu, director general la Aeroview. Pentru a putea pilota o dronă cum trebuie, un pilot are nevoie de mai multe ore de pilotaj şi de experienţă. Nu există un brevet de pilot de dronă, în momentul de faţă, însă se lucrează la profesionalizarea şi specializarea piloţilor prin cursuri şi există chiar şi o bază de antrenament. „FAE este constructor de drone şi a creat o şcoală de pilotare de drone în scop comercial în primavăra acestui an şi suntem mândri de absolvirea cu brio a celei de-a doua promoţii de piloţi de dronă“, a spus Mihai Dragu, manager la FAE Drones. Iar baza de antrenament de care vorbeam se află pe drumul dintre Târgovişte şi Bucureşti, în apropierea localităţii Mircea Vodă. Este o zona segregată special pentru zboruri de antrenament şi teste de drone.

     

  • INEDIT: Implozia unei clădiri istorice, filmată dintr-o dronă – VIDEO

    Construită în anul 1924, clădirea de 13 etaje a fost inclusă în 2006 în Registrul Naţional al Locurilor Istorice din SUA (NRHP) şi ieşea în evidenţă inclusiv datorită unui graffiti imens cu textul “Zombieland” amplasat pe partea superioară a construcţiei. 

    Clădirea a fost achiziţionată de o firmă dezvoltatoare care a obţinut aprobările necesare demolării pentru a face loc unei noi arene, ale cărei costuri de construcţie sunt estimate la circa 450 milioane de dolari.

    Implozia controlată a clădirii istorice, care a avut loc pe 11 iulie, a durat mai puţin de 30 de secunde şi a costat aproape 900.000 de dolari.

    Momentul demolării a fost surprins de mai multe camere de filmat aflate la faţa locului, însă una dintre cele mai cuprinzătoare înregistrări a fost realizată de utilizatorul TheGadgetGuy1, cu ajutorul unei drone DJI Phantom 2.

    Înregistrarea completă a imploziei, precum şi alte imagini surprinse deasupra oraşului Detroit pot fi urmărite pe canalul său de YouTube.


     

  • CertAsig a lansat asigurarea pentru drone şi a asigurat prima dronă din România pentru daune de până la un milion de euro

    Compania de asigurari independenta CertAsig a anuntat lansarea primei asigurari pentru drone din Romania. Prima drona asigurata este de asemeni prima drona care a fost inregistrata oficial in Romania si este proprietatea unei companii care furnizeaza filmari si fotografii aeriene profesioniste. Drona este acum asigurata de CertAsig pentru daune potentiale de pana la 1.000.000 euro.

    CertAsig activeaza exclusiv in piata B2B si are in portofoliu produse specializate de asigurari pentru companii din diverse domenii de activitate. Asigurarea pentru drone lansata azi este prima de felul acesta din Romania – o asigurare de aviatie customizata specific pentru drone comerciale. Prima drona asigurata apartine companiei 360Tourist.RO, o companie antreprenoriala din judetul Sibiu, care realizeaza servicii de panoramare aeriana sferica, filmare, fotografie, topografie si fotogrametrie 3D.

    Asigurarea pentru drone de la CertAsig este adresata atat operatorilor de drone, cat si producatorilor, si acopera o serie de riscuri specifice : daune materiale partiale sau totale suferite de drone (Casco), raspunderi fata de terti (pentru potentiale daune cauzate de drone altor persoane, proprietati etc), raspunderea producatorului (include raspunderea fata de terti a producatorului dronei) si raspunderea detinatorilor de depozite (hangare).

    Dronele, desi au in comun unele caracteristici aviatice, aduc insa si o serie de potentiale riscuri fara precedent.  “Utilizarea comerciala a dronelor (UAV – Unmanned Aerial Vehicles) este la inceput in Romania, iar cadrul legal pentru operarea lor este inca in dezvoltare. Reglementarile de zbor si procedurile operationale sunt in curs de elaborare de catre autoritati. Asigurarile UAV sunt foarte noi, chiar si international, asa ca suntem foarte mandri ca suntem primii care lanseaza acest produs in Romania. In crearea produsului nostru de asigurare pentru drone, am avut cooperarea Autoritatii Aeronautice Civile Romane, precum si suportul partenerilor nostri de reasigurare. In plus, CertAsig are in echipa experti de inalta calificare in asigurarile pentru diverse domenii de activitate; in acest caz, specialistul nostru in aviatie generala, Doru Obreja, a imbinat in mod fericit formatia si experienta sa aeronautica si cei aproape 20 de ani de activitate in asigurari aviatice. Rezultatul este acest produs de asigurare nou pentru Romania, care pune corect in balanta riscurile si costurile. Asigurarea ii permite companiei proprietare sa-si dezvolte afacerea in siguranta si respecta reglementarile oficiale din domeniu, dar ia in calcul si potentialele implicatii ale unor reglementari viitoare »,  a spus James Grindley, CEO CertAsig.

    Prima drona asigurata in Romania, proprietatea companiei 360Tourist.RO, a fost de asemeni si prima drone inregistrata oficial in tara, in martie 2014. “Compania noastra este specializata in servicii de filmare si fotografiere aeriana de inalta calitate, precum si alte servicii profesionale ca panoramare aeriana sferica, topografie si fotogrametrie 3D  etc. Suntem o companie tanara si avem ambitii mari, dar si standarde ridicate. Punem mare pret pe siguranta si responsabilitate, de aceea am vrut sa ne asiguram dronele, asa cum am fost si primii care le-am inmatriculat oficial. Consider ca orice drona care vrea sa efectueze zboruri in intravilan ar trebui sa aiba macar o asigurare de raspundere civila. Nu a fost usor sa gasim un asigurator care sa inteleaga riscurile specifice activitatii noastre si nevoile noastre de business, dar CertAsig a reusit sa ne ofere aceasta polita de asigurare, chiar daca reglementarile in domeniul dronelor sunt inca in lucru », a spus Octavian Isaila, proprietar al companiei 360Tourist.RO.

    Beneficiarul primei asigurari de drone detine 6 drone comerciale de diverse tipuri, de la 1.2 kg pana la 9.5 kg, care au fost “responsabile” pentru realizarea unor proiecte impresionante – cum ar fi prima transmisiune live cu drona a unei competitii sportive (TVR – Transylvania Horse Show, mai 2015), sau filmarile aeriene pentru campaniile de promovare turistica Sibiu in parteneriat cu Camera de Comert a judetului Sibiu si Consiliul Judetean Sibiu. Compania este in prezent in discutii avansate si cu alte companii private si institutii publice, in special in proiecte de promovare turistica.

    Se estimeaza ca in Romania exista aproximativ 4000 de drone in prezent. Din acestea, aproximativ 60 de drone sunt inregistrate oficial, majoritatea fiind drone comerciale utilizate pentru filmare si fotografiere aeriana, pentru panoramare normala si sferica, fotogrametrie 3D, topografie, supravegherea culturilor pentru agricultura, verificarea campurilor de fotovoltaice prin termografie, operatuni search & rescue situatii de urgenta in  etc. Toate dronele comerciale trebuie sa fie inregistrate oficial la Autoritatea Aeronautica Civila Romana.

    Legislatia cu privire la drone este inca in curs de elaborare, dar ar putea impune ca toate dronele comerciale sa fie inmatriculate oficial, iar zborurile de drone vor fi reglementate strict.

    CertAsig este o companie de asigurări românească, al cărei acţionar majoritar este Royalton Capital Investors II, un fond privat de investiţii cu sediul în Luxemburg, prezent în România, Polonia, Slovacia, Turcia şi Cehia. CertAsig s-a dezvoltat dintr-o companie cu prime subscrise de doar 0.6 milioane euro în 2007, într-o companie de asigurări solidă, cu o prezenţă puternică în România, Bulgaria şi Turcia, ce a înregistrat în 2014 subscrieri totale de 13 milioane de euro.  

     

  • O dronă s-a prăbuşit şi a rănit două persoane la o paradă în SUA

    Una dintre persoanele rănite este un bărbat care asista la paradă împreună cu fiica sa în vârstă de un an. El a văzut un avion micuţ care survola mulţimea, realizând înregistrări video cu festivităţile.

    “Apoi am auzit oamenii ţipând şi am simţit o lovitură la cap”, a povestit el. “Am realizat că am fost lovit de ceva”, a continuat bărbatul.

    El nu a fost rănit grav şi a refuzat tratamentul medical. Un alt bărbat care trecea prin apropiere a fost lovit la umăr.

    Şeful poliţiei locale Bob Picariello a precizat că nu vor fi formulate acuzaţii întrucât aceste aeronave nu necesită autorizaţie. Poliţia l-a descris pe deţinătorul dronei ca fiind plin de regrete şi stânjenit de această situaţie. “El a afirmat că a operat drone de multe ori fără să aibă vreo experienţă negativă”, potrivit informaţiilor.

  • IMAGINI spectaculoase: Filmare realizată cu o dronă în interiorul celei mai mari peşteri din lume – VIDEO

    Fotograful Ryan Deboodt a realizat o înregistrare video aeriană a acestei peşteri extraordinare. Imaginile obţinute cu ajutorul unei drone oferă acces la o mică parte din minunata lume a acestei formaţiuni carstice, de la roci cu forme interesante, la vegetaţia bogată, potrivit huffingtonpost.com.

    Videoclipul a fost publicat săptămâna trecută şi a fost vizualizat până în prezent de peste un milion de ori.

     

  • Incident la Paris: O dronă a survolat Palatul Elysee în noaptea de joi spre vineri

    “Reperată imediat” de echipele poliţiei şi jandarmeriei care asigură garda palatului prezidenţial, drona s-a “îndepărtat imediat de Elysee”, situat în centrul capitalei franceze, a precizat sursa citată.

    Potrivit preşedinţiei franceze, o “anchetă judiciară este în curs” în urma acestui incident.

  • Drona care a filmat imediat după prăbuşirea elicopterului, găsită şi predată procurorilor militari

    Proprietarul dronei, Bogdan Dumitru, a declarat, vineri, că o persoană l-a anunţat că drona sa pe care o pierduse luni, la scurt timp după prăbuşirea elicopterului SMURD, a ajuns la Poliţia Mamaia, astfel că s-a dus acolo, însă a fost trimis la IPJ Constanţa, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Dumitru a declarat că poliţiştii de la IPJ Constanţa l-au îndrumat la Parchetul Militar, că a mers şi acolo, dar i s-a spus că drona nu ajunsese la procurori.

    După câteva ore, a fost anunţat că drona se afla la Parchetul Militar, astfel că a mers acolo.

    Bogdan Dumitru a povestit că pe drona respectivă sunt două filmări şi două fotografii. Prima filmare are aproximativ 20 de secunde şi se vede cum coada elicopterului se mişcă puternic ca şi cum cineva ar trage de ea, iar cea de-a doua filmare nu este deocamdată disponibilă. Bărbatul a mai spus că în zilele următoare se va duce la Parchet cu o altă dronă în care va introduce cardul din drona care a filmat pentru ca acele imagini să poată fi disponibile şi analizate de către anchetatori.

    El a precizat că din imaginele înregistrate de dronă se pot vedea o maşină de pompieri şi o barcă ce se apropie de locul unde s-a prăbuşit elicopterul.

    Bogdan Dumitru a mai declarat că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat înspre staţiunea Mamaia, luând drona cu el.
    El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a spus Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei.

    “Când o dronă îşi pierde controlul trebuie să se ducă în punctul de unde a plecat. Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie declaraseră pentru MEDIAFAX că procurorii care se ocupă de acest dosar nu primiseră informaţia că drona a fost recuperată şi că aparatul nu era în posesia anchetatorilor.

    Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), care era însărcinată, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani), şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic din Constanţa. Elicopterul SMURD care s-a prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol transportase un pacient cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul ”Mihail Kogălniceanu”, unde alimentase cu combustibil.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă.

    Procurorii Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti au dispus începerea urmăririi penale în acest caz pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. De asemenea, în continuarea cercetărilor, procurorii militari au extins urmărirea penală pentru ucidere din culpă. Ulterior, ancheta a fost preluată de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Procurorul general Tiberiu Niţu declara miercuri că, deocamdată, nu a fost identificată cauza prăbuşirii elicopterului SMURD, precizând că dacă se va stabili că decesul celor patru persoane “nu s-a datorat unei fapte umane”, ci unei “împrejurări fortuite”, nu va fi nimeni tras la răspundere.

    Potrivit lui Niţu, în cazul oricărui accident urmat de decesul unor persoane este investigată o posibilă faptă de ucidere din culpă, dar sunt situaţii când se stabileşte că decesul nu s-a datorat unei fapte umane, ci unei “împrejurări fortuite”.

  • Drona care a filmat imediat după prăbuşirea elicopterului, găsită şi predată procurorilor militari

    Proprietarul dronei, Bogdan Dumitru, a declarat, vineri, că o persoană l-a anunţat că drona sa pe care o pierduse luni, la scurt timp după prăbuşirea elicopterului SMURD, a ajuns la Poliţia Mamaia, astfel că s-a dus acolo, însă a fost trimis la IPJ Constanţa, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Dumitru a declarat că poliţiştii de la IPJ Constanţa l-au îndrumat la Parchetul Militar, că a mers şi acolo, dar i s-a spus că drona nu ajunsese la procurori.

    După câteva ore, a fost anunţat că drona se afla la Parchetul Militar, astfel că a mers acolo.

    Bogdan Dumitru a povestit că pe drona respectivă sunt două filmări şi două fotografii. Prima filmare are aproximativ 20 de secunde şi se vede cum coada elicopterului se mişcă puternic ca şi cum cineva ar trage de ea, iar cea de-a doua filmare nu este deocamdată disponibilă. Bărbatul a mai spus că în zilele următoare se va duce la Parchet cu o altă dronă în care va introduce cardul din drona care a filmat pentru ca acele imagini să poată fi disponibile şi analizate de către anchetatori.

    El a precizat că din imaginele înregistrate de dronă se pot vedea o maşină de pompieri şi o barcă ce se apropie de locul unde s-a prăbuşit elicopterul.

    Bogdan Dumitru a mai declarat că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat înspre staţiunea Mamaia, luând drona cu el.
    El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a spus Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei.

    “Când o dronă îşi pierde controlul trebuie să se ducă în punctul de unde a plecat. Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie declaraseră pentru MEDIAFAX că procurorii care se ocupă de acest dosar nu primiseră informaţia că drona a fost recuperată şi că aparatul nu era în posesia anchetatorilor.

    Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), care era însărcinată, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani), şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic din Constanţa. Elicopterul SMURD care s-a prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol transportase un pacient cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul ”Mihail Kogălniceanu”, unde alimentase cu combustibil.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă.

    Procurorii Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti au dispus începerea urmăririi penale în acest caz pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. De asemenea, în continuarea cercetărilor, procurorii militari au extins urmărirea penală pentru ucidere din culpă. Ulterior, ancheta a fost preluată de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Procurorul general Tiberiu Niţu declara miercuri că, deocamdată, nu a fost identificată cauza prăbuşirii elicopterului SMURD, precizând că dacă se va stabili că decesul celor patru persoane “nu s-a datorat unei fapte umane”, ci unei “împrejurări fortuite”, nu va fi nimeni tras la răspundere.

    Potrivit lui Niţu, în cazul oricărui accident urmat de decesul unor persoane este investigată o posibilă faptă de ucidere din culpă, dar sunt situaţii când se stabileşte că decesul nu s-a datorat unei fapte umane, ci unei “împrejurări fortuite”.

  • Iordania a doborât un avion fără pilot în apropiere de frontiera cu Siria

     “A fost o încălcare a spaţiului aerian iordanian. Iordania va lua măsuri (…) după identificarea acestei drone”, a adăugat oficialul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro