BusinessMagazin

Tag: doctorat

  • Verdict în cazul doctoratului lui Kovesi, după ce profesorii de la Timişoara au găsit în teză 564 de rânduri „similare cu alte surse”

    Consiliul General al CNATDCU va vota astăzi raportul Comisiei de Ştiinţe Juridice referitor la acuzaţia de plagiat în cazul procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi. Decizia de azi vine după ce Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara a anunţat, pe 17 noiembrie, că 564 de rânduri din lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi sunt similare cu alte surse, iar în ceea ce priveşte sesizarea făcută privind plagiatul, specialiştii au tranmis că aceasta este parţial fondată. Imediat după izbucnirea scandalului, întrebat despre acuzaţiile de plagiat aduse şefei DNA, preşedintele Klaus Iohannis a avut un mesaj tranşant: „Nu vreau să personalizăm discuţia pentru x sau z sau y. Cine a plagiat pleacă”.

    “Joi, Consiliul General al CNATDCU se va întâlni, iar unul dintre subiectele aflate pe ordinea de zi a şedinţei este votul asupra raportului referitor la acuzaţia de plagiat în ceea ce o priveşte pe doamna Kovesi. Raportul a fost trimis către Consiliul General, joi se va vota raportul. Membrii Consiliului General îşi vor da votul asupra raportului înaintat de Comisia de Ştiinţe Juridice”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Mirabela Amarandei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei.

    Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara a anunţat, pe 17 noiembrie, că 564 de rânduri din lucrarea de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi sunt similare cu alte surse, iar în ceea ce priveşte sesizarea făcută privind plagiatul, specialiştii au tranmis că aceasta este parţial fondată.

    “Având în vedere că teza de doctorat supusă analizei are 11.512 rânduri, cele 564 de rânduri, găsite ca fiind similare în raport cu sesizarea înregistrată la UEFISCDI nr. 2567/13.10.2016 cu alte surse, reprezintă un grad de similaritate de 4,9 %. În absenţa unui raport a unei comisii de specialitate, Comisia de Etică şi Deontologie Profesională din UVT îşi asumă în acest moment gradul de similaritate”, se arăta în comunicatul transmis de Comisia de Etică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara.

    Sursa citată a mai arătat că au fost consultate toate documentele puse la dispoziţie de către autorii sesizării şi de către persoana vizată, verificând fiecare paragraf din teză ce face obiectul sesizării şi comparându-le cu sursele indicate de programul informatic iThenticate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum reuşesc 4 dintre cei mai buni vorbitori de limbi străine să înveţe limba română într-o oră

    Revista „Babble Magazine”, dedicată studiului unei limbi străine, i-a provocat pe 4 dintre cei mai buni poligloţi din lume, Luca Lampariello, Alex Rawlings şi fraţii gemeni Matthew şi Michael Youlden, să încerce să înveţe limba română într-o oră.

    Luca este din Italia şi lucrează ca trainer de limbi străine, iar Alex, Matthew şi Michael sunt din Marea Britanie.

    Cei 4 poligloţi au avut misiunea de a învăţa cât mai bine limba română într-un interval de numai o oră.

    Vezi aici cum au reuşit  4 dintre cei mai buni vorbitori de limbi străine să înveţe limba română într-o oră – VIDEO

  • Povestea româncei care a fost prima femeie avocat din Europa şi prima femeie care şi-a luat doctoratul în Drept

    S-a născut pe 27 aprilie 1867, în Bucureşti. În 1884 s-a înscris la Facultatea de drept a Universităţii din Paris. Decanul de atunci, Edmond De Santerre, avea să declare: “Ne-am temut să îi acordăm domnişoarei Bilcescu avizul pentru cererea sa, temându-ne că vom fi nevoiţi să facem poliţie prin amfiteatre”.

    Mai mult: după ce a fost admisă, portarului facultăţii nu i se dădea dreptul să îi permită accesul în instituţie. Aşa că românca a fost nevoită să se plângă conducerii facultăţii, aducând ca argument faptul că pe frontispiciul clădirii stă înscris “libertate, egalitate, fraternitate”. Şi astfel se face că, la încheierea primului an de studii, Edmond De Santerre s-a adresat tuturor studenţilor, menţionând “înverşunarea pentru care merită toate laudele şi conduita exemplară” a Sarmizei, mulţumind tuturor băieţilor pentru faptul că “au primit-o ca pe o soră”.

    O declaraţie primită cu aplauze de către toţi cei prezenţi. În 1887 şi-a luat licenţa în Drept, iar în anul 1890 doctoratul în Drept (cu doi ani mai devreme decât Jeanne Chauvin, prima femei din Franţa care a reuşit acest lucru). În 1891 a fost admisă în Baroul Ilfov, dar, cu toate acestea, Sarmiza Bilcescu nu a practicat niciodată avocatura.

  • Povestea româncei care a fost prima femeie avocat din Europa şi prima femeie care şi-a luat doctoratul în Drept

    S-a născut pe 27 aprilie 1867, în Bucureşti. În 1884 s-a înscris la Facultatea de drept a Universităţii din Paris. Decanul de atunci, Edmond De Santerre, avea să declare: “Ne-am temut să îi acordăm domnişoarei Bilcescu avizul pentru cererea sa, temându-ne că vom fi nevoiţi să facem poliţie prin amfiteatre”.

    Mai mult: după ce a fost admisă, portarului facultăţii nu i se dădea dreptul să îi permită accesul în instituţie. Aşa că românca a fost nevoită să se plângă conducerii facultăţii, aducând ca argument faptul că pe frontispiciul clădirii stă înscris “libertate, egalitate, fraternitate”. Şi astfel se face că, la încheierea primului an de studii, Edmond De Santerre s-a adresat tuturor studenţilor, menţionând “înverşunarea pentru care merită toate laudele şi conduita exemplară” a Sarmizei, mulţumind tuturor băieţilor pentru faptul că “au primit-o ca pe o soră”.

    O declaraţie primită cu aplauze de către toţi cei prezenţi. În 1887 şi-a luat licenţa în Drept, iar în anul 1890 doctoratul în Drept (cu doi ani mai devreme decât Jeanne Chauvin, prima femei din Franţa care a reuşit acest lucru). În 1891 a fost admisă în Baroul Ilfov, dar, cu toate acestea, Sarmiza Bilcescu nu a practicat niciodată avocatura.

  • O româncă de 28 de ani a realizat ceva unic în lume. Companii precum Google sau Lincoln Labs îi fac sute de oferte

    Raluca Ada Popa este doctor în informatică şi una dintre cele mai de succes femei din lume. La doar 29 de ani, tânăra din Sibiu şi-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi a pus la punct softul care ar putea să ne protejeze datele confidenţiale împotriva hackerilor si guvernelor. Giganţii IT au fost dispuşi să ofere sume considerabile pentru a beneficia de proiectele acesteia.

    Proiectul ei este denumit CryptDB şi începând din 2013 este folosit de companii de renume precum Google şi Lincoln Labs. Raluca Ada Popa proiectează sisteme informatice nedescifrate până acum de nimeni; Mylar, spre exemplu, este un program al româncei care criptează datele mai bine decât orice alt program de pe piaţă. Programul a fost dezvoltat şi publicat în 2013-2014 şi este folosit de spitalul Newton-Wellesley din Boston.

    În anul 2013-2014 a aplicat pentru un post de profesor universitar, iar după interviuri a primit oferte de angajare de la toate facultăţile de top din lume, inclusiv MIT, Stanford, Berkeley, Harvard, Princeton şi a decis să accept oferta de la Berkeley.

    Raluca Ada Popa a câştigat anul acesta premiul  pentru cel mai bun student român din străinătate. Premiul a fost acordat de Liga Studenţilor Români din Străinătate în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri LSRS din peste 50 de ţări. Liga Studenţilor Români din Străinătate  a sărbătorit, în 2015, şase ani de activitate.


     

  • „Mecanica cuantică ne spune că Pokemonii chiar există în lumea reală”. Un INTERVIU ALTFEL cu fizicianul Cristian Presură

    Omul ăst ştie de tine, de Pokemoni, de proprietăţile laserilor cu medii active solide, despre legile ce se aplică când stăm în picioare sau alergând după Pokemoni, despre proprietăţile optice ale sistemelor corelate de electroni. Cristian Presură este cercetător la compania Philips din Olanda. Este ditamai fizicianul.
     

    Citeşte aici un interviu altfel cu fizicianul Cristian Presură despre cum „mecanica cuantică ne spune că Pokemonii chiar există în lumea reală”.

  • EXCLUSIV: Victor Ponta a plagiat, este punctul de vedere al Comisiei Tehnice din CNATDCU

    Fostul premier Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat, a stabilit Comisia Tehnică din cadrul Consiliului Naţionale de Atestare a Diplomelor (CNATDCU), urmând ca raportul final să fie supus votului în Consiliul General de joi, au declarat surse din Ministerul Educaţiei pentru MEDIAFAX.

    Potrivit unor surse din Ministerul Educaţiei, Comisia Tehnică din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor şi Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a finalizat raportul privind lucrarea de doctorat a fostului premier Victor Ponta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ştiaţi că primul “bug” de computer a fost chiar o molie?

    Grace Murray Hooper a fost o figură importantă în domeniul informaticii. Aceasta a fost un ofiţer în marina militară a Statelor Unite ale Americii şi un pionier în domeniul informaticii.

    Hopper a studiat matematica şi obţinut un doctorat în matematică la Yale. În 1943 s-a angajat în Marina Americană şi a fost printre primii programatori ai computerului Harvard Mark I. La un moment dat, un circuit funcţiona defectuos din cauza unei…molii. Insecta prinsă în interior a blocat citirea găurilor de pe o cartelă ce era folosită de computer. Această defecţiune a fost înregistrată ca „bug“ în jurnalul de operaţiuni, devenind astfel prima menţiune a unui „bug“ din istoria informaticii.

    Cât a lucrat la IBM, Hooper, alături de alţi programatori, a inventat limbajul de programare Cobol, care a fost utilizat în marile întreprinderi cât şi în instituţiile financiare, unde este folosit chiar şi în prezent. 

    Mai important, ea a dezvoltat primul compilator pentru un limbaj de programare. În 1952 ea crease un compilator funcţional. „Nimeni nu m-a crezut. Aveam un compilator funcţional şi nimeni nu voia să se atingă de el. Mi-au spus că computerele vor face doar aritmetică“, a spus ea.
    Grace Hooper şi-a încheiat cariera militară cu gradul de contraamiral, iar distrugătorul purtător de rachete USS Hooper a fost botezat cu numele ei.

  • O româncă de 28 de ani a realizat ceva unic în lume. Companii precum Google sau Lincoln Labs îi fac sute de oferte

    Raluca Ada Popa este doctor în informatică şi una dintre cele mai de succes femei din lume. La doar 28 de ani, tânăra din Sibiu şi-a luat doctoratul la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi a pus la punct softul care ar putea să ne protejeze datele confidenţiale împotriva hackerilor si guvernelor. Giganţii IT au fost dispuşi să ofere sume considerabile pentru a beneficia de proiectele acesteia.

    Proiectul ei este denumit CryptDB şi începând din 2013 este folosit de companii de renume precum Google şi Lincoln Labs. Raluca Ada Popa proiectează sisteme informatice nedescifrate până acum de nimeni; Mylar, spre exemplu, este un program al româncei care criptează datele mai bine decât orice alt program de pe piaţă. Programul a fost dezvoltat şi publicat în 2013-2014 şi este folosit de spitalul Newton-Wellesley din Boston.

    În anul 2013-2014 a aplicat pentru un post de profesor universitar, iar după interviuri a primit oferte de angajare de la toate facultăţile de top din lume, inclusiv MIT, Stanford, Berkeley, Harvard, Princeton şi a decis să accept oferta de la Berkeley.

    Raluca Ada Popa a câştigat in anul 2015 premiul  pentru cel mai bun student român din străinătate. Premiul a fost acordat de Liga Studenţilor Români din Străinătate în urma jurizării realizate de peste o mie de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi şi absolvenţi români şi membri LSRS din peste 50 de ţări.


     

  • Drumul studentului Dragoş, din căminul Leu până la NASA. „Mi-am pierdut prietena, mi-am pierdut toţi banii, aveam doar un laptop şi un vis”

    El este Doctor Dragoş – Dragoş Brătăşanu, un tânăr român care-a plecat în 2008 să-şi facă doctoratul în Germania. A studiat ingineria aerospaţială, a câştigat premii de cercetare în Statele Unite ale Americii, trimitând un prototip de software la o companie americană.

    Totuşi, Dragoş spune că realizările sale nu se datorează faptului că ar fi un bun inginer, ci, mai degrabă, modului de raportare la probleme şi modului în care gândea fiecare situaţie în care era pus în parte. Şi-a dat seama, din propriile experienţe, că felul în care porneşti în drumul spre împlinirea unui vis este esenţial.

    A învăţat asta încă din studenţie când şi-a pus în minte să plece în Antarctica şi a reuşit. Era un student fără bani, care locuia în căminul Leu. „Mi-am dat seama că tot ce am făcut era strict despre cum gândeam, cum puneam pe hârtie un proiect de la zero şi îl transformam în ceva real”. Aşa a început povestea lui.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info