BusinessMagazin

Tag: dobanzi

  • Cum obţin băncile din România profituri record

    În timp ce veniturile nete din dobânzi au făcut un salt de 15% faţă de T1/2018, veniturile nete din comisoane au scăzut cu aproape 4%.

    Veniturile nete din dobânzi, cea mai importantă sursă de profit a băncilor, au continuat ascensiunea în primul trimestru (T1) din 2019, în condiţiile în care creditarea s-a revigorat, dar şi ca urmare a deciziei unor bănci de a grăbi majorarea dobânzilor la credite, pe măsură ce banii s-au scumpit pe piaţa interbancară, în timp ce sumele plătite de bancheri pentru depozite au întârziat să avanseze cu aceeaşi viteză.

    Cheltuielile cu dobânzile remunerate de bancheri pentru depozitele clienţilor au fost în T1/2019 de 5,1 ori mai mici decât sumele încasate din dobânzile la credite. Marjele ridicate au fost în ultimii ani o trăsătură definitorie a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc, după cum a observat şi BNR în rapoartele publicate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Primăria Bucureştiului spune că are bani ca să plătească dobânzile la obligaţiunile de la bursă şi că pentru aprilie şi mai deja a plătit

    Primăria Bucureşti spune că în lunile aprilie şi mai a realizat plata dobânzilor câtre deţinătorii obligaţiu­nilor de 2,2 mld. lei pe care Capitala le are la bursa de la Bucureşti şi că datoria publică a municipiului Bucureşti şi implicit serviciul acesteia constituie o categorie de cheltuieli prioritară.
    „Politica municipiului Bucureşti în ceea ce priveşte datoria publică locală este una conservatoare, cu limite de prudenţă mult mai stricte decât cele impuse de cadrul legislativ. Serviciul datoriei publice pentru anul în curs, şi anume totalitatea dobânzilor, comi­sioa­nelor şi ratelor de capital scadente pe parcursul acestui an, reprezintă 5,75% din media veniturilor curente a ultimilor trei ani“, a transmis PMB la solicitarea ZF.

    Primarul Gabriela Firea a afirmat recent că Primăria Bucureşti este în „faliment nedeclarat“, ceea ce a reprezentat un semnal de alarmă pentru investitorii în obligaţiuni PMB listate la Bucureşti, iar o astfel de afirmaţie, politică sau nu, poate tulbura pieţele financiare.

    „În ciuda realizării sub aşteptări a veniturilor, au fost achitate la scadenţă toate ratele de capital, dobânzile şi comisioanele datorate până în prezent, reprezentând peste 75% din serviciul datoriei aferent anului curent. În lunile ce urmează, ratele de capital, dobânzile şi comisioanele scadente până la finele anului 2019 reprezintă numai 25% din serviciul datoriei publice anuale şi vor fi de asemenea achitate la termen către creditori“, spune PMB.

    Pentru anul 2020 datoria publică reprezintă sub 20% din media veniturilor curente a ultimilor trei ani, menţionează reprezentanţii PMB. Ei spun că guvernul condus de Viorica Dăncilă va aloca 800 milioane de lei municipiului Bucureşti prin rectificare bugetară.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Schimbare totală a programului „Prima Casă”: Cine se încadrează în noul program şi cum poţi obţine credit la o dobândă de doar 0.9%

    Programul „Prima Casă” ar putea deveni programul „O familie, O casă” încă de la finalul lunii iunie prin proiectul de OUG publicat încă de la finalul lunii mai de Ministerul Finanţelor Publice.

    Noua variantă a programului vine cu dobânzi fixe cuprinse între 0,9% şi 5,5%, iar plafonul maxim care poate fi accesat se ridică la 570.000 lei (aproximativ 120.00 euro), faţă de uin plafon pe programul „Prima Casă” de 250.000 lei.

    Întrebat luni în cadrul unei conferinţe la Ministerul de Finanţe când ar putea intra programul în vigoare, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, spune că acesta ar putea fi aplicat chiar din ultima săptămână a lunii iunie.

    În cadrul proiectului de OUG se menţionează că avansul este propus a fi între 5 şi 10% din suma solicitată, locuinţa trebuie să aibă minim două camere şi o suprafaţă cuprinsă între 50 mp şi 100 mp.

    Mai mult, noul program prevede că statul poate să garanteze 80% din valoarea creditului acordat, faţă de programul „Prima Casă” prin care statul garantează 50% pentru locuinţe mai noi de cinci ani, respectiv 40% pentru locuinţe mai vechi de 5 ani.

    Noutăţile principale vin la nivel de dobândă, unde costul creditului este de 5,5% pe toată durata creditului, faţă de „Prima Casă”, unde dobânda este formată dintr-o marjă fixă de maxim 2%, plus o dobândă variabilă ROBOR/IRCC.

    Însă, proiectul presupune o serie de subvenţii, astfel încât se aplică reducerea cu 2,6% a dobânzii pe toată durata creditului pentru cei care au venituri nete lunare mai mici de 6.000 lei individual, de 7.000 lei pentru o familie formată din doi adulţi sau un beneficiar care este asistent maternal pentru un copil, de 8.000 lei pentru o familie cu un copil şi de 9.000 lei pentru o familie cu doi sau mai mulţi copii.

    Mai mult, se aplică în continuare reducerea dobânzii cu încă 1% pentru beneficiarii care au un copil sau sunt asistenţi maternali pentru un copil, şi cu 2 puncte procentuale pentru cei care au doi sau mai mulţi copii sau sunt asistenţi maternali pentru doi sau mai mulţi copii, cu vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 ani dacă urmează o formă de învăţământ de lungă durată.

    Se mai prevede reducerea cu 1% a dobânzii pentru beneficiarii care sunt încadraţi sau au în familie persoane încadrate cu un grad de handicap grav.

    Per total, reducerea cumulată pentru un credit nu poate depăşi 4,6% – ajungându-se astfel la o dobândă minimă de 0,9%.

    O altă condiţie a programului care ar putea influenţa trendurile din piaţa imobiliară este cea care ţine de eligibilitatea locuinţelor în funcţie de vechime.

    Astfel, pentru locuinţele noi, acestea nu trevbuie să aibă mai mult de un an de la data finalizării construcţie, cu condiţia să nu fi fost închiriată sau vândută unei persoane fizice.

    În cazul locuinţelor utilizate, vechimea imobilului trebuie să fie cuprinsă între 1 şi 5 ani de la data finalizării construcţiei.

    Proiectul de OUG încadrează în program şi locuinţele mai vechi de 5 ani, dar care au fost „supuse unor lucrări de intervenţie în vederea consolidării sau reducerii riscului seismic” cu cel mult 5 ani înainte de data solicitării creditului.

    Veniturile nete ale persoanei sau familiei care contractează creditului nu pot depăşi următoarele valori: 8.000 lei net/persoană, 10.000 lei/ familie cu doi membri sau familie formată din adult şi copil, 11.000 lei pentru o familie cu trei membri sau un adult şi doi copii, şi 12.000 lei pe familie formată din doi adulţi şi minim 2 copii.

    Vârsta maximă a beneficiarilor nu poate depăşi 55 de ani.

     

     

     

     

     

  • România, ţară puţin îndatorată, dar cu cele mai mari cheltuieli cu dobânzile din UE ca procent din datoria publică

    România alături de Ungaria plătesc cele mai mari dobânzi ca procent din datoria lor publică, potrivit datelor AMECO (Economic and Financial Affaires) din cadrul Comisiei Europene.

    România a plătit în 2018 dobânzi însemnând 3,8% din datoria pe care a avut-o la finalul lui 2017. Doar Ungaria a mai atins acest procent, în vreme ce media europeană a fost de 2,3%. Astfel că, în ciuda faptului că are o datorie de sub 40% din PIB, România plăteşte cele mai mari dobânzi din UE, ca procent din datorie. La finalul lui 2017 (dobânda/datorie este calculată de AMECO având drept referinţă datoria raportată cu un an în urmă) România avea o datorie de 301 miliarde de lei, însemnând 35,2% din PIB, potrivit datelor Ministerului de Finanţe român.

    Este una dintre cele mai mici datorii din UE, ca pondere în PIB, dar dobânzile pe care le-a plătit anul trecut raportate la această datorie au fost cele mai mari din UE. Germania care are o datorie de 60% din PIB (adică în jur de 2.000 de miliarde de euro) şi a plătit dobânzi de doar 1,5% raportate la această datorie uriaşă. Italia, cu un PIB de peste 1.000 de miliarde de euro şi cu o datorie publică de 130% din PIB, a plătit dobânzi de 2,8% din această datorie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • România este campioana regiunii la dobânzi şi inflaţie, dar şi la deficite

    România are al doilea cel mai mare ecart între dobânda-cheie şi inflaţie din regiune, după Ungaria. Dar dobânzile interbancare sunt mult mai corelate cu inflaţia decât în Ungaria.

    Puseul inflaţionist a dus rata anuală a inflaţiei peste dobânda de politică monetară şi peste dobânda interbancară ROBOR la trei luni. România are al doilea cel mai mare ecart între dobânda-cheie şi inflaţie din regiune, după Ungaria, însă pe piaţa românească dobânda interbancară la trei luni este mult mai corelată cu inflaţia decât în Ungaria, ratele anuale ale inflaţiei fiind apropiate în cele două ţări.

    „În ţările din regiune în care se practică ţintirea directă a inflaţiei, ratele dobânzilor de politică monetară şi interbancare se plasează sub rata inflaţiei. În 2018, deficitul fiscal şi dezechilibrul extern din România au fost cele mai ample. Cei mai ulii am ajuns noi. Ungaria şi Polonia sunt porumbei. Deficitele ne deosebesc radical şi serios de celelalte ţări. Un deficit bugetar de 3% din PIB în condiţii de creştere economică de 5% este clar prociclicitate. Cehia are dreptul să fie mai porumbel decât noi, având în vedere că are surplus în balanţa comercială. În România deficitul comercial este de peste 7% din PIB“, a declarat recent Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Avans economic de 5% în trimestrul I, dar dobânzile de politică monetară stagnează

    Decizia BNR a venit la scurt timp după ce Institutul Naţional de Statistică (INS) a prezentat un set de date potrivit căruia Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creştere cu 5,0% pe seria brută faţă de trimestrul I din anul 2018 şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier; faţă de trimestrul IV 2018, PIB a fost în termeni reali mai mare cu 1,3%.

    Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2019, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 83 din 8 aprilie, precizează instituţia.
    „Pentru trimestrul I din 2019, creşterea de 5% faţă de trimestrul corespunzător din 2018 a surprins în sens ascendent. Motorul acestei dinamici rămâne cel mai probabil consumul, aşa cum rezultă din evoluţia puternică a vânzărilor cu amănuntul şi a serviciilor către populaţie. O altă zonă aflată în ascensiune este cea a construcţiilor rezidenţiale, care şi-au revenit puternic ca volum în trimestrul I, aşa cum arată cifrele publicate tot astăzi (15 mai – n.red.) de către INS”, a declarat pentru ZF Horia Braun, economistul-şef al BCR.​

  • Sfârşitul unei ere: Astăzi este ultima zi pentru Robor în calculul creditelor cu dobânzi variabile. Cum evoluează Roborul înainte să fie înlocui

    BNR a anunţat că va publica în 2 mai noul indice de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor reglementat prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului 19/2019, iar primul indice se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din T4/2018.

    „Metodologia de calcul şi politica de publicare sunt prezentate în Regulile privind calcularea şi publicarea indicelui zilnic şi a indicelui de referinţă trimestrial (denumit indicele de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC) reglementaţi de OUG nr. 19/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care se vor publica pe website-ul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză”, a transmis BNR.

    Indicele de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), publicat pe data de 2 mai, se calculează ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018. Rata de dobândă zilnică a tranzacţiilor interbancare reprezintă media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa monetarăinterbancară (indicele zilnic). Aceşti indici se publică pe website-ul BNR, aici .

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dobânzile cresc încet, dar sigur: Roborul la 6 luni a urcat la 3,41%

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,41% pe an, de la 3,39% pe an.
     
    Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, este la 3,49%, iar indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a urcat la 3,53% pe an de la 3,52%.
     

  • BNR nu va putea să scadă inflaţia şi să reducă creşterea importurilor fără să majoreze dobânzile. Paul Donovan, economist UBS: Chiar dacă economia scade acesta nu este un motiv să nu creşti dobânzile

    Paul Donovan, economist principal la UBS Wealth Management, parte a gigantului elveţian UBS, spune că evoluţia economiei României depinde în principal de ceea ce se întâmplă în Europa şi în lume.
     
    Dacă Europa de Est este stabilă, atunci acest lucru reprezintă o oportunitate pentru România pentru a creşte ca în ultimii ani.
     

  • Cum calculează băncile din România dobânzile la credite şi depozite şi cum justifică marjele ridicate. Răspunsul Raiffeisen Bank

    Însă, bancherii au susţinut că taxa bancară ar putea să ducă la creşterea şi mai mult a marjelor pentru ca băncile să acopere costurile suplimentare determinate de noua taxă.

    Diferenţialul între dobânda la creditele şi depozitele populaţiei era în septembrie 2018 de 6,88 puncte procentuale în România, în comparaţie cu o medie de 2,15 puncte procentuale în zona euro şi peste marjele practicate de băncile din regiune. De exemplu, în Cehia marja era de 3,39 puncte procentuale, iar în Polonia diferenţa era de 4,3 puncte procentuale, potrivit datelor din Raportul asupra stabilităţii financiare al BNR.
     
    Dar cum justifică bancherii din România marjele mari de câştig de pe piaţa locală.