BusinessMagazin

Tag: dobanda

  • Ministerul de Finanţe s-a împrumutat luni de la bănci cu 442 milioane lei, într-o emisiune de obligaţiuni cu o dobândă anuală de 3,5%

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în octombrie 2030 şi a împrumutat luni de la bănci suma de 442 milioane lei, cu 42 milioane lei peste nivelul programat, la o dobândă anuală de 3,5%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 796 milioane lei, din care ofertele competitive au totalizat 742 milioane lei, iar cele necompetitive s-au ridicat la 54 milioane lei.

    Rata cuponului a fost de 4,15%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 3,5%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 442  milioane lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 388 milioane lei.


     

  • BNR menţine dobânda de politică monetară la nivelul de 1,25%, cel mai redus nivel din istoria României, şi păstrează neschimbat şi nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor

    Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an.

    De asemenea, Banca Naţională a păstrat şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75%.

    Nivelurile actuale ale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit sunt şi ele neschimbate.

    Dobânda de poltiică monetară este de 1,25% de la începutul acestui an, BNR anunţând în prima şedinţă din 2021 reducerea ratei de la 1,5% începând cu 18 ianuarie. La şedinţa din mai, Banca Naţională a păstrat neschimbat acest nivel.

    BNR a înjumătăţit practic rata dobânzii-cheie, de la 2,5% în martie 2020.

     

  • Ministerul de Finanţe s-a împrumutat luni de la bănci cu 324 milioane lei, într-o emisiune de obligaţiuni cu o dobândă anuală de 4,11%

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2034 şi a împrumutat luni de la bănci suma de 324,4 milioane lei, uşor peste nivelul programat, de 300 milioane lei, la o dobândă anuală de 4,11%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 531,4 milioane lei, din care ofertele competitive au totalizat 490,8 milioane lei, iar necompetitive de 40,6 milioane lei.

     Rata cuponului a fost de 4,75%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,11%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 324 milioane lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 283,8 milioane lei, iar ofertele necompetitive au fost de 40,6 milioane lei.

     

  • Ţara din UE unde se dau credite cu dobândă zero. Cum este posibil acest lucru

    Începând de marţi, clienţii din Danemarca ai băncii Nordea Bank pot obţine astfel de credite, care au un cupon mai mic decât cel pentru titlurile de stat pe 10 ani emise de Trezoreria SUA.

    În contextul mondial actual, Danemarca se diferenţiază prin faptul că a păstrat mai mult decât orice altă ţară o dobândă negativă de politică monetară. În 2012, Banca centrală din Danemarca a decis să reducă dobânda de referinţă la un nivel mai mic de zero, iar de atunci încoace debitorii danezi s-au bucurat de o scădere continuă a costurilor cu împrumuturile.

    Ideea, care odată părea de neconceput, să te împrumuţi pentru două decenii fără să plăteşti dobânzi, vine într-un moment în care oficialii băncilor centrale evită să majoreze costul creditului. Potrivit unei analize efectuate de Bloomberg, nicio mare bancă centrală din Occident nu va majora dobânzile în acest an.

    De asemenea, Danske Bank A/S, cea mai mare bancă din Danemarca, analizează posibilitatea de a emite obligaţiuni pe 20 de ani fără dobândă, potrivit Agerpres.

    În urmă cu câţiva ani, băncile din Danemarca au fost primele care au emis obligaţiuni pe 20 de ani cu cupon 0%, în condiţiile în care interesul investitorilor pentru zone sigure în care să îşi plaseze banii a dus la scăderea dobânzilor pe piaţa de obligaţiuni din Danemarca. Ar fi pentru prima dată când un astfel de produs revine pe piaţă.

    “Cererea există”, spune Lisa Bergmann, economist şef la Nordea Kredit, care susţine că aceste obligaţiuni ar putea să genereze o cerere record.

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat luni 300 milioane lei de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni scandentă în 2034, la o dobândă anuală de 4,15%

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2034 şi a împrumutat luni de la bănci suma de 300 milioane lei, în linie cu nivelul programat, la o dobândă anuală de 4,15%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 571,6 milioane lei, din care ofertele competitive au totalizat 479,9 milioane lei, iar ofertele necompetitive s-au ridicat la 91,6 milioane  lei.

    Rata cuponului a fost de 4,75%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,15%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 300 milioane lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 225 milioane lei şi ofertele necompetitive au fost de 75 milioane lei.

    Pentru luna mai, administraţia a planificat licitaţii pe piaţa internă în volum de 4,7 miliarde lei, din care 800 milioane lei prin certificate pe 12 luni.

     

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat 580 mil. lei de la bănci, cu dobânda de 2,59% pe an şi scadenţa în 2026

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de titluri scadentă în iunie 2026 şi s-a împrumutat cu 580 mil. lei faţă de nivelul de 500 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 2,59%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 951 mil. lei, din care ofertele competitive au totalizat 706 mil. lei, iar cele necompetitive 245 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 3,25%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 2,60%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 580 mil. lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 430 milioane lei, iar în contul clienţilor la 25 mil. lei

    Ofertele necompetitive au fost de 125 mil. lei.

    În aprilie, Ministerul de Finanţe a programat licitaţii pe piaţa internă de 4,5 miliarde lei.

    În martie, administraţia s-a împrumutat pe piaţa internă cu 3 miliarde lei, cu 23% sub volumul programat, şi cu 230 milioane euro.

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci 420 milioane lei, într-o emisiune de obligaţiuni cu o dobândă anuală de 2.81%

    Ministerul de Finanţe a redeschis joi o emisiune de obligaţiuni scadentă în octombrie 2027 şi s-a împrumutat cu 420 milioane lei de la bănci, la o dobândă anuală de 2.81%.

    Volumul total al cererii a fost de 1,23 miliarde lei, din care ofertele competitive au fost 1,06 miliarde lei, iar cele necompetitive 165 milioane lei.

    Din valoarea nominală adjudecată, de 420 mlioane lei, suma oferită de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 315 milioane lei, iar în contul clienţilor suma a fost de 5 milioane lei.

     Rata cuponului a fost 2,5%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat este de 2,81%.

  • Ce se întâmplă pe piaţa interbancară? O nouă zi de creştere pentru indicele ROBOR la 3 luni, care a încheiat săptămâna la 1,70% şi a înregistrat o creştere de 7% faţă de sfârşitul săptămânii trecute

     

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a crescut vineri la 1,70% faţă de nivelul de 1,69%, afişat joi şi la acelaşi nivelul cu ziua de miercuri.

    La sfârşitul săptămânii trecute indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 1,59% şi a înregistrat o creştere de aproximativ 7% până la sfârşitul acestei săptămâni.

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a continuat creşterea accelerată în primele trei zile din această săptămână, fiind cotat la 1,61% luni, 1,68% marţi şi 1,70% miercuri.

    Joi indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat o scădere uşoară faţă de ziua anterioară de la 1,70% la 1.69%.

    ROBOR a început 2021 pe un trend descendent, influenţat de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia. De săptămâna trecută însă, indicele a început să crească. 

    BNR a decis pe 15 ianuarie să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    De la începutul pandemiei, în martie 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T1/2021 este de 1,88%. 

  • Românii cu credite primesc azi o veste dezastruoasă. Anunţul făcut de Parlament pe care mulţi sperau să nu-l audă

    Proiectul de lege care prevedea limitarea dobânzilor percepute pentru creditele ipotecare şi de consum a fost respins, în această săptămână, de către Camera Deputaţilor.

    Mai exact, este vorba despre Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar care a fost adoptat de Senat în luna februarie a anului 2018

    În martie 2019, Curtea Constituţională a României constata că o lege ce urmărea limitarea dobânzilor în sectorul financiar este neconstituţională, în principal datorită faptului că nu a fost realizată motivarea şi fundamentarea economică, socială şi juridică a soluţiilor adoptate, legea însăşi fiind considerată neclară.

    În aprilie 2019, legea a intrat la reexaminare la Senat ca urmare a Deciziei Curtii Constitutionale, urmând să fie respinsă de senat în luna iulie a aceluiaşi an.

    În luna noiembrie 2019, proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Depuţatilor.

    În această săptămână, mai exact în data de 3 martie 2021, legea este respinsă de către Camera Depuţatilor cu 300 de voturi pentru, zero voturi contra şi zero abţineri, ca urmare a acestei decizii a avut loc şi încetarea procedurii legislative prin respingere definitivă de către Camera Deputaţilor.

     

  • Românii cu credite primesc azi o veste dezastruoasă. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi sperau să nu-l audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a crescut vineri la 1,59% faţă de nivelul de 1,55%, afişat constant în ultimele şase zile.

    Scăderea înregistrată de ROBOR de la începutul acestui an a fost influenţată de deciziile recente ale BNR de ajustare a dobânzii-cheie şi a ratelor facilităţilor permanente din jurul acesteia.

    Mai exact, vineri, 15 ianuarie, consiliul de administraţie al BNR a decis, surprin­ză­tor, să relaxeze politica mo­netară prin reducerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,25%, după ce în 2020 a operat trei ajustări ale dobânzii, de la 2,5% la 1,5% pe an.

    Practic, de la începutul pandemiei în 2020, BNR a în­ju­mătăţit dobânda de politică monetară, după patru ajustări.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR.

    Valoarea IRCC aplicabilă în T1/2021 este de 1,88%.