Pe lângă configuraţia hardware optimizată, gama Archos Junior include un abonament Qustudio Premium, cu acces la un conţinut filtrat şi la instrumentecomplete de gestionare a activităţii de la distanţă. Astfel, părinţii vor avea certitudinea că cei mici sunt constant în siguranţă în mediul online, utilizând tableta sau smartphone-ul într-un mod responsabil.
Tag: dispozitive
-
Mai bine fără haine decât fără telefon: 23% dintre oameni ar prefera să fie surprinşi dezbrăcaţi în public
Conexiunea la Internet a devenit ceva esenţial pentru mulţi utilizatori, mai ales atunci când sunt pe drum. Prin urmare, peste o cincime (22%) dintre respondenţii la un sondaj recent Kaspersky Lab spun că a fi conectat la Internet este la fel de important pentru ei ca a avea acces la mâncare, apă şi adăpost, potrivit unui comunicat al companiei.-
Măsura în care ne bazăm pe dispozitive şi pe conectivitatea oferită este acum atât de mare încât pierderea unui smartphone sau a unei tablete poate fi mai stresantă decât multe alte situaţii traumatizante. Aproape toţi respondenţii (90%) au spus că s-ar simţi stresaţi dacă şi-ar pierde sau le-ar fi furat dispozitivul – un procent mai mare decât cei care au menţionat evenimente ca pierderea unui tren/a avionului (88%), faptul de a fi implicaţi într-un accident minor de maşină (88%) sau îmbolnăvirea (80%).
În plus, oamenii sunt pregătiţi să rişte să fie puşi în situaţii jenante sau chiar în pericol pentru a rămâne conectaţi. De exemplu, 26% dintre respondenţi s-au uitat în ecranul telefonului atunci când traversau strada, iar 21% când treceau printr-o zonă necunoscută/periculoasă. Mai mult, o persoană din cinci a spus că s-ar simţi dezbrăcată fără dispozitivul său conectat. Acest lucru a fost investigat de Kaspersky Lab într-un experiment recent în care un voluntar gol şi neajutorat a primit sarcina de a-şi găsi hainele într-un oraş necunoscut, fără telefon şi toate avantajele aduse de acesta. După cum au demonstrat studiul şi experimentul nostru social, senzaţia de a nu avea telefonul cu tine este similară cu cea de a fi dezbrăcat.
Kaspersky Lab este o companie globală din domeniul securităţii cibernetice, prezentă pe piaţă de peste 20 de ani.
-
O ameninţare informatică pentru spionaj se ascunde în aplicaţii legitime de pe dispozitive Android
Odată mascat în aplicaţii reîmpachetate, spyware-ul denumit Triout poate să îşi ascundă prezenţa pe dispozitiv, să înregistreze convorbiri telefonice, să intercepteze mesaje scrise, să capteze conţinut video, să facă fotografii, să colecteze coordonate GPS şi să le transmită integral pe serverul de comandă şi control al atacatorului.
Triout a apărut iniţial pe 15 mai, inclus într-o aplicaţie legitimă din GooglePlay care sugerează activităţi erotice cuplurilor. Între timp, aplicaţia nu mai poate fi accesată din Google Play, dar centrul de comandă şi control al spyware-ului continuă să fie funcţional şi în prezent. Asta înseamnă că atacatorii testează continuu noi funcţionalităţi şi compatiblităţi cu diverse dispozitive, aşadar ei încă lucrează la varianta finală a acestei ameninţări, aceasta putând reapărea oricând într-o altă aplicaţie legitimă.
Aplicaţia infectată cu acest tip de malware a fost încărcată iniţial din Rusia, iar raportările cu cele mai multe victime infectate vin din Israel. Aceasta este aproape identică cu cea originală, atât în ce priveşte codul, cât şi funcţionalităţile, exceptând componenta infectată. Atât iconiţa aplicaţiei, cât şi interfaţa acesteia păstrează aparent toate funcţionalităţile originale, ca să nu trezească vreo suspiciune victimei infectate.
-
A fost descoperit un malware bancar complex vizează America Latină încă din 2013
Malware-ul Dark Tequila şi infrastructura suport sunt neobişnuit de sofisticate pentru operaţiuni de fraudă financiară. Ameninţarea se concentrează în principal pe furtul de informaţii financiare, dar odată ajunsă în interiorul unui computer, fură şi datele de autentificare de pe alte site-uri, inclusiv de pe unele populare, colectând adrese de e-mail personale şi de business, domenii, conturi de stocare de fişiere şi altele – care urmau probabil să fie vândute sau folosite în operaţiuni viitoare. Exemplele includ clienţii de e-mail Zimbra şi site-uri pentru Bitbucket, Amazon, GoDaddy, Network Solutions, Dropbox, RackSpace.
Programul malware are mai multe etape de infectare şi este distribuit către utilizatori prin intermediul unor dispozitive USB infectate şi al e-mail-urilor de phishing direcţionat. Odată ajuns în computer, malware-ul ia legătura cu serverul de comandă şi control pentru a primi instrucţiuni. Procesul de infectare a victimei are loc numai dacă sunt îndeplinite câteva condiţii tehnice ale reţelei. Dacă malware-ul detectează o soluţie de securitate instalată, activitate de monitorizare a reţelei sau semne că mostra este analizată într-un mediu precum un sandbox virtual, opreşte procesul de infectare şi dispare din sistem.
Dacă nu este detectat niciunul dintre aceste indicii, malware-ul activează infectarea locală şi copiază un fişier executabil pe un drive extern, pentru a fi lansat automat. Acest lucru îi permite malware-ului să circule offline prin reţeaua victimei, chiar şi în situaţia în care a fost compromis numai un dispozitiv, prin intermediului phishing-ului direcţionat. Atunci când un alt USB este conectat la un computer compromis, este şi el infectat automat şi gata să răspândească malware-ul asupra altei ţinte.
Implantul periculos conţine toate modulele necesare pentru operaţiune, inclusiv un key-logger şi capacitatea de monitorizare a ferestrelor pentru a obţine datele de login şi alte informaţii personale. Atunci când primesc comanda de la serverul de comandă şi control, se activează diverse module. Toate datele furate sunt încărcate pe server în formă criptată.
Dark Tequila a fost activ din 2013, vizând utilizatorii din Mexic sau care au legătură cu această ţară. Pe baza analizei Kaspersky Lab, prezenţa cuvintelor spaniole în cod şi dovada unor cunoştinţe despre acea zonă sugerează faptul că autorii acestei operaţiuni sunt din America Latină.
-
O bombă artizanală a explodat la o filială a partidului Liga Nordului, aflat la guvernare în Italia
Mai multe dispozitive explozive au fost montate în sediul Ligii Nordului din Villorba (Treviso, nord-estul Italiei). Una dintre bombele artizanale a explodat joi dimineaţă, iar a doua a fost dezamorsată de echipele pirotehnice.
Nicio persoană nu a fost rănită, iar daunele materiale sunt minore.
Liga Nordului (extremă-dreapta) se află la guvernare în Italia alături de formaţiunea antisistem Mişcarea Cinci Stele (M5S).
-
Kasperky: 4% dintre oamenii din întreaga lume au pierdut un dispozitiv sau le-a fost furat unul
În jur de 23.000 de dispozitive Android sunt raportate ca fiind pierdute sau furate în fiecare lună, arată statisticile realizate de companie. Înlocuirea unui dispozitiv pierdut sau furat costă, în medie, circa 500 de dolari.
Studiul Kaspersky Lab arată că doar 22% dintre utilizatori folosesc în prezent o funcţie anti-furt pentru a-şi proteja dispozitivele. Potrivit unui alt studiu realizat de companie, unul din cinci (18%) utilizatori spune că fotografiile şi videoclipurile realizate în călătorii sunt cele mai importante fişiere de pe dispozitivele sale. Cu toate acestea, 28% au spus că, dacă şi-ar pierde dispozitivul sau ar fi furat, nu ar avea nicio modalitate de a recupera fotografiile din vacanţe.
-
Cum se descurcă „baronii” tutunului cu noile dispozitive fără fum: Philip Morris anunţă că va vinde cu 7 miliarde mai puţine rezerve pentru aparatele IQOS la nivel global. Ce se întâmplă cu vânzările aparatelor pe care Raed Arafat le-a numit „noile aparate ale morţii”
Pariul Philip Morris International pe un viitor fără fum a început să întâmpine probleme.
Cea mai mare companie de tutun listată la bursă a redus dramatic aşteptările financiare pentru finalul anului, în contextul în care eforturile companiei de a câştiga consumatori pentru dispozitivele IQOS se confruntă cu o reacţie lentă din partea pieţei, potrivit Financial Times.
Producătorul ţigărilor Marlboro a anunţat că aşteptările pentru finalul se situează între 5,02 dolari şi 5,12 dolari per acţiune, în comparaţie cu valoarea de 5,25 – 5,40 dolari per acţiune, estimată în urmă cu trei luni. Acţiunile companiei au scăzut cu 6% joia trecută după anunţ.
Luni la ora 18.00, acţiunile PMI, listate pe bursa de la New York, se tranzacţionau la 83,58 dolari per acţiune, în scădere cu 0,9% de la începutul zilei, la o capitalizare de piaţă de 124,6 miliarde de dolari.
Investitorii se aşteptau la îmbunătăţirii vânzărilor IQOS – dispozitivele pe bază de încălzire a tutunului produse de PMI – în piaţa cheie din Japonia, după ce compania anunţase deja în luna aprilie scăderi în primul trimestru la nivelul vânzărilor din această piaţă, cauzând atunci scăderi masive pe bursă.
Cu toate acestea, gigantul tutunului a anunţat că toate campaniile de marketing prin care promovează o linie mai ieftină de dispozitive şi rezerve pentru piaţa din Asia, nu vor da rezultate decât în 2019. Acum compania estimează că va vinde 44 de miliarde de rezerve, în comparaţie cu aşteptările analiştilor, de 51,5 miliarde.
„Implementăm acum marketingul potrivit şi măsurătorile pe produs pentru a reveni pe creştere în Japonia, o piaţă unde rezultatele sunt mult sub aşteptările iniţiale pentru acest an”, a transmis executivul Andre Calantzopoulos. „Aceste iniţiative…poziţionează PMI pentru o performanţă puternică în 2019”, adaugă acesta.
Veniturile nete ale companiei au crescut per total în al doilea trimestru, cu 11,7% la 7,7 miliarde de dolari – depăşind aşteptările de 7,56 de miliarde de dolari, datorită creşterilor de preţuri. Profitul companiei a crescut la 2,19 miliarde de dolari, în creştere de la 1,78 miliarde de dolari în anul anterior, şi peste estimările analiştilor de 1,92 miliarde dolari.
Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi fondatorul SMURD, a criticat în luna mai, pe profilul personal de Facebook aceste dispozitive, numindu-le „noile aparate ale morţii”.
Studiile despre efectele acestui mod de fumat încă sunt la începutul lor, iar comercianţii de tutun pretind că acest mod ar fi mai «sănătos» decât fumatul clasic. Chiar dacă ar fi aşa, revenirea la promovarea agresivă a tutunului sub noua formă de fumat nu va avea impact doar asupra fumătorilor clasici. Promovarea atinge şi copiii şi tinerii care încă nu au început să fumeze, iar fumatul, indiferent sub ce formă, este un pericol pentru sănătatea publică şi este un pericol pentru orice persoană care îl practică, precum şi pentru persoanele din jurul ei. Cu alte cuvinte, asistăm neputincioşi la revenire, la o ofensivă similară cu cea din anii ’90, înaintea interzicerii promovării tutunului, când promovarea avea ca ţintă tinerii şi copiii care reprezentau viitoarea clientelă a comercianţilor de tutun“, a continuat Arafat, caracterizând dispozitivele care încălzesc tutunul ca fiind „noile aparate ale morţii“.
Cu toate acestea, potrivit ultimelor date ale companiei, în România cota de piaţă a dispozitivelor IQOS, a crescut de la 1,9% în trimestrul patru din 2017, la 2,7% în primul trimestru din 2018, reprezentând o creştere semnificativă.
-
Cea mai mare fabrică de smartphone-uri din lume a fost deschisă în India de compania Samsung
Fabrica din Noida ar trebui să crească numărul de dispozitive mobile Samsung de la 67 de milioane în prezent la 120 de milioane. Deja aproximativ 10% din producţia de dispozitive ale companiei coreene era realizată în India într-o altă fabrică, mult mai mică. Cu această ocazie, numărul de unităţi produse s-ar putea dubla în următorii trei ani. Fabrica nu este o mişcare strategică doar pentru acces mai uşor la piaţa din India, ci va asigura şi costuri mai mici pentru livrarea de dispozitive în ţările din jur.
-
Cum poate să se digitalizeze şcoala din România şi să ajungă în secolul 21. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi şi cum se vede în spaţiu şi alta este să foloseşti o aplicaţie”
Prin EduApps, Apăteanu vrea să aducă unelte digitale în şcolile din România, atât de stat, cât şi private, pentru a creşte interactivitatea de la cursuri şi pentru a adapta metodele de învăţare la era digitală. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi şi cum se vede în spaţiu şi alta este să foloseşti o aplicaţie precum Geogebra, pe care elevul o poate folosi şi efectiv să lucreze nu numai în clasă, ci şi acasă”, spune Apăteanu, care a avut o idee pentru un program care să permită gestiunea curiculară (notarea, crearea de foi matricole etc.), dar şi generarea conturilor de utilizatori pentru elevi în sistemele digitale. Asta s-a transformat în EduApps, o companie care şi-a propus să ajute şcolile din România să intre în era digitală. Compania este partener al Google şi pune la dispoziţia şcolilor programe şi aplicaţii gratuite pentru studenţi şi profesori prin intermediul suitei de aplicaţii G Suite for Education.
Licenţa Google şi programele sunt gratuite, iar veniturile companiei apar din formarea profesorilor pentru sistemul de predare cu utilizarea acestei unelte şi din administrarea sistemelor IT ale şcolilor. Compania a avut o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei în 2016, dar în 2017 a scăzut sub 1 milion. „Această evoluţie depinde de proiectele pe care reuşim să le obţinem, deoarece sunt legate de ceea ce e disponibil în acel moment, ce linii de finanţare putem accesa, ce finanţări pot obţine beneficiarii noştri. În 2017 nu au mai fost linii de finanţare”, spune fondatorul şi CEO-ul EduApps. El adaugă că 2018 arată mai bine, „deoarece există linii de finanţare pentru primării. Acestea pot face centre educaţionale multifuncţionale şi pot lua finanţare de până la 1 milion de euro pentru a realiza astfel de centre în şcoli”, spune Apăteanu, care menţionează că există nişte iniţiative de a acorda vouchere de 600 de lei profesorilor pentru ca aceştia să meargă la cursuri de formare.
Sistemul de predare şi de învăţare digital promite să rezolve câteva probleme de care s-au lovit mai multe generaţii de elevi români, ca neimplicarea la ore sau copiatul, şi ar putea duce la îmbunătăţirea performanţelor şcolare.Google Clasroom, spune Apăteanu, este o aplicaţie de management de flux la clasă prin care un profesor poate pregăti din timp lecţiile şi elevii pot vedea ce li se pregăteşte, pot citi online materialele date de profesor, astfel încât atunci când se ajunge la lecţia respectivă toată lumea ştie ce are de făcut. De asemenea, elevii pot comenta pe marginea textelor şi pot interacţiona mai mult cu profesorul.
În plus, temele primesc o nouă dimensiune. Acestea se pot face tot online într-un document de tip text, astfel încât profesorul poate vedea cine şi când se apucă de teme. Dacă cineva termină tema înainte de termen, profesorul îi poate da feedback, iar elevul să îmbunătăţească lucrarea. „Astfel, un elev de nota 6 poate fi ridicat la nivelul unuia de nota 7-8 sau poate chiar 9, deoarece a beneficiat de un feedback personalizat pe nevoia lui”, spune şeful EduApps. Tot aici se pot detecta calupuri de text copiate, dar şi care a fost contribuţia fiecărui elev în cazul unui proiect în grup.
De asemenea, testele grilă pot avea ataşate un barem; astfel, atât profesorul cât şi elevul pot vedea nota imediat după ce termină testul. „Profesorul câştigă timp şi în loc să corecteze lucrările, el poate studia statisticile şi poate vedea, de exemplu, că 60% dintre elevi nu au ştiut să răspundă la o întrebare. Asta înseamnă că nu au înţeles conceptul, iar profesorul poate explica altfel”, explică Ştefan Apăteanu.
Potrivit CEO-ului EduApps, şi interactivitatea la clasă s-ar putea mări cu ajutorul unui astfel de sistem digital. Atunci când profesorul adresează o întrebare clasei, elevii nu se pot ascunde pentru a evita să fie întrebaţi, cum se întâmpla până acum. „Profesorul poate pune o întrebare tuturor elevilor prin intermediul Google Classroom şi toţi trebuie să răspundă prin intermediul dispozitivelor din clasă, fie ele Chromebookuri sau tablete”, spune Apăteanu.
Sistemul propus de compania românească funcţionează şi dacă elevii au dispozitive pe care le pot accesa precum tablete, Chromebookuri sau laptopuri. Chromebookurile sunt laptopuri simple din care au fost îndepărtate „zorzoanele”, lucrurile nefolositoare la clasă, iar miza cade pe elementele de bază a ceea ce ar trebui să fie un computer mobil. Acestea nu funcţionează cu Windows, Linux sau Mac OS, ci rulează Chrome OS, sistemul de operare al Google. Chromebookurile au apărut în urmă cu câţiva ani pe meleagurile americane şi au câştigat popularitate cu fiecare an scurs, mai ales în domeniu educaţiei; recent au intrat şi pe piaţa din România. Numărul de Chromebookuri vândute în 2016 a crescut cu 38%, ajungând la 9,4 milioane la nivel global, faţă de 6,8 milioane de unităţi vândute în 2015, potrivit firmei de cercetare Gartner.
Pentru 2017, Gartner estimează un număr de unităţi livrate de 10,9 milioane, un plus de 16,3%, iar pentru 2018 numărul de Chromebookuri vândute ar urma să ajungă la 11,9 milioane.
EduApps lucrează în parteneriat cu Acer pentru a echipa şcolile cu astfel de Chromebookuri. „Noi ne ocupăm de tot – de licenţă, formarea profesorilor şi echiparea şcolilor cu astfel de dispozitive. Suntem un «one stop shop».“ Compania taiwaneză are în portofoliul o gamă de dispozitive Chrome: Chromebookuri de 11.6, 13.3 şi 15.6 inchi, precum şi o tabletă destinată segmentului educaţional.
O şcoală care vrea să implementeze un astfel de sistem activează licenţa de programe G Suite for Education, apoi se face formarea a câţiva profesori şi introducerea dispozitivelor în şcoli. În acest moment, potrivit lui Apăteanu, peste 300 de unităţi de învăţământ din România au activată această licenţă Google, iar din acestea în jur de 5% sunt private. „Avem dispozitive în câteva şcoli din Bucureşti – deopotrivă de stat dar şi private – şi sunt folosite, indiferent dacă e vorba de mate sau fizică, engleză sau literatură”, spune antreprenorul. Tot el precizează că limbajul copiilor este unul digital şi aşa sunt obişnuiţi să interacţioneze.
Ştefan Apăteanu dă exemplu Liceul Tehnologic „Doamna Chiajna” din judeţul Ilfov, unde în urmă cu trei ani a fost implementat sistemul, au adus Chromebookurile şi au format şase profesori. La început, aceştia predau o dată pe lună folosind aplicaţia, iar acum peste 60% din cadrul profesoral predau săptămânal astfel. Apăteanu spune că nu poate trasa concret efectul asupra elevilor, dar este de părere că rezultatele şcolare au fost îmbunătăţite, cifra de şcolarizare a licelului a crescut şi a devenit o alternativă viabilă la liceele din Bucureşti, „iar tehnologizarea trebuie să aibă o legătură”.
Dacă în trecut profesorul era cel care avea sau ar fi trebuit să aibă un răspuns la toate întrebările elevilor, astăzi tehnologia îi ajută pe copii să asimileze mai repede şi din mai multe surse informaţii. „Profesorul trebuie să înţeleagă că el este un facilitator, nu un depozitar al adevărului absolut. Astfel, profesorul devine un catalizator”, punctează Ştefan Apăteanu.
-
Cum poate să se digitalizeze şcoala din România şi să ajungă în secolul 21. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi şi cum se vede în spaţiu şi alta este să foloseşti o aplicaţie”
Prin EduApps, Apăteanu vrea să aducă unelte digitale în şcolile din România, atât de stat, cât şi private, pentru a creşte interactivitatea de la cursuri şi pentru a adapta metodele de învăţare la era digitală. „Una este să explici unui copil cu creta pe tablă ce este un triunghi şi cum se vede în spaţiu şi alta este să foloseşti o aplicaţie precum Geogebra, pe care elevul o poate folosi şi efectiv să lucreze nu numai în clasă, ci şi acasă”, spune Apăteanu, care a avut o idee pentru un program care să permită gestiunea curiculară (notarea, crearea de foi matricole etc.), dar şi generarea conturilor de utilizatori pentru elevi în sistemele digitale. Asta s-a transformat în EduApps, o companie care şi-a propus să ajute şcolile din România să intre în era digitală. Compania este partener al Google şi pune la dispoziţia şcolilor programe şi aplicaţii gratuite pentru studenţi şi profesori prin intermediul suitei de aplicaţii G Suite for Education.
Licenţa Google şi programele sunt gratuite, iar veniturile companiei apar din formarea profesorilor pentru sistemul de predare cu utilizarea acestei unelte şi din administrarea sistemelor IT ale şcolilor. Compania a avut o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei în 2016, dar în 2017 a scăzut sub 1 milion. „Această evoluţie depinde de proiectele pe care reuşim să le obţinem, deoarece sunt legate de ceea ce e disponibil în acel moment, ce linii de finanţare putem accesa, ce finanţări pot obţine beneficiarii noştri. În 2017 nu au mai fost linii de finanţare”, spune fondatorul şi CEO-ul EduApps. El adaugă că 2018 arată mai bine, „deoarece există linii de finanţare pentru primării. Acestea pot face centre educaţionale multifuncţionale şi pot lua finanţare de până la 1 milion de euro pentru a realiza astfel de centre în şcoli”, spune Apăteanu, care menţionează că există nişte iniţiative de a acorda vouchere de 600 de lei profesorilor pentru ca aceştia să meargă la cursuri de formare.
Sistemul de predare şi de învăţare digital promite să rezolve câteva probleme de care s-au lovit mai multe generaţii de elevi români, ca neimplicarea la ore sau copiatul, şi ar putea duce la îmbunătăţirea performanţelor şcolare.Google Clasroom, spune Apăteanu, este o aplicaţie de management de flux la clasă prin care un profesor poate pregăti din timp lecţiile şi elevii pot vedea ce li se pregăteşte, pot citi online materialele date de profesor, astfel încât atunci când se ajunge la lecţia respectivă toată lumea ştie ce are de făcut. De asemenea, elevii pot comenta pe marginea textelor şi pot interacţiona mai mult cu profesorul.
În plus, temele primesc o nouă dimensiune. Acestea se pot face tot online într-un document de tip text, astfel încât profesorul poate vedea cine şi când se apucă de teme. Dacă cineva termină tema înainte de termen, profesorul îi poate da feedback, iar elevul să îmbunătăţească lucrarea. „Astfel, un elev de nota 6 poate fi ridicat la nivelul unuia de nota 7-8 sau poate chiar 9, deoarece a beneficiat de un feedback personalizat pe nevoia lui”, spune şeful EduApps. Tot aici se pot detecta calupuri de text copiate, dar şi care a fost contribuţia fiecărui elev în cazul unui proiect în grup.
De asemenea, testele grilă pot avea ataşate un barem; astfel, atât profesorul cât şi elevul pot vedea nota imediat după ce termină testul. „Profesorul câştigă timp şi în loc să corecteze lucrările, el poate studia statisticile şi poate vedea, de exemplu, că 60% dintre elevi nu au ştiut să răspundă la o întrebare. Asta înseamnă că nu au înţeles conceptul, iar profesorul poate explica altfel”, explică Ştefan Apăteanu.
Potrivit CEO-ului EduApps, şi interactivitatea la clasă s-ar putea mări cu ajutorul unui astfel de sistem digital. Atunci când profesorul adresează o întrebare clasei, elevii nu se pot ascunde pentru a evita să fie întrebaţi, cum se întâmpla până acum. „Profesorul poate pune o întrebare tuturor elevilor prin intermediul Google Classroom şi toţi trebuie să răspundă prin intermediul dispozitivelor din clasă, fie ele Chromebookuri sau tablete”, spune Apăteanu.
Sistemul propus de compania românească funcţionează şi dacă elevii au dispozitive pe care le pot accesa precum tablete, Chromebookuri sau laptopuri. Chromebookurile sunt laptopuri simple din care au fost îndepărtate „zorzoanele”, lucrurile nefolositoare la clasă, iar miza cade pe elementele de bază a ceea ce ar trebui să fie un computer mobil. Acestea nu funcţionează cu Windows, Linux sau Mac OS, ci rulează Chrome OS, sistemul de operare al Google. Chromebookurile au apărut în urmă cu câţiva ani pe meleagurile americane şi au câştigat popularitate cu fiecare an scurs, mai ales în domeniu educaţiei; recent au intrat şi pe piaţa din România. Numărul de Chromebookuri vândute în 2016 a crescut cu 38%, ajungând la 9,4 milioane la nivel global, faţă de 6,8 milioane de unităţi vândute în 2015, potrivit firmei de cercetare Gartner.
Pentru 2017, Gartner estimează un număr de unităţi livrate de 10,9 milioane, un plus de 16,3%, iar pentru 2018 numărul de Chromebookuri vândute ar urma să ajungă la 11,9 milioane.
EduApps lucrează în parteneriat cu Acer pentru a echipa şcolile cu astfel de Chromebookuri. „Noi ne ocupăm de tot – de licenţă, formarea profesorilor şi echiparea şcolilor cu astfel de dispozitive. Suntem un «one stop shop».“ Compania taiwaneză are în portofoliul o gamă de dispozitive Chrome: Chromebookuri de 11.6, 13.3 şi 15.6 inchi, precum şi o tabletă destinată segmentului educaţional.
O şcoală care vrea să implementeze un astfel de sistem activează licenţa de programe G Suite for Education, apoi se face formarea a câţiva profesori şi introducerea dispozitivelor în şcoli. În acest moment, potrivit lui Apăteanu, peste 300 de unităţi de învăţământ din România au activată această licenţă Google, iar din acestea în jur de 5% sunt private. „Avem dispozitive în câteva şcoli din Bucureşti – deopotrivă de stat dar şi private – şi sunt folosite, indiferent dacă e vorba de mate sau fizică, engleză sau literatură”, spune antreprenorul. Tot el precizează că limbajul copiilor este unul digital şi aşa sunt obişnuiţi să interacţioneze.
Ştefan Apăteanu dă exemplu Liceul Tehnologic „Doamna Chiajna” din judeţul Ilfov, unde în urmă cu trei ani a fost implementat sistemul, au adus Chromebookurile şi au format şase profesori. La început, aceştia predau o dată pe lună folosind aplicaţia, iar acum peste 60% din cadrul profesoral predau săptămânal astfel. Apăteanu spune că nu poate trasa concret efectul asupra elevilor, dar este de părere că rezultatele şcolare au fost îmbunătăţite, cifra de şcolarizare a licelului a crescut şi a devenit o alternativă viabilă la liceele din Bucureşti, „iar tehnologizarea trebuie să aibă o legătură”.
Dacă în trecut profesorul era cel care avea sau ar fi trebuit să aibă un răspuns la toate întrebările elevilor, astăzi tehnologia îi ajută pe copii să asimileze mai repede şi din mai multe surse informaţii. „Profesorul trebuie să înţeleagă că el este un facilitator, nu un depozitar al adevărului absolut. Astfel, profesorul devine un catalizator”, punctează Ştefan Apăteanu.