BusinessMagazin

Tag: disponibilizari

  • Disponibilizări MASIVE la una dintre cele mai mari companii din România. Sute de oameni vor fi daţi afară

    Iniţial planul de disponibilizare 2017 – 2018 prevedea reducerea numărului de salariaţi cu 1.740 de persoane, dintre care 1.000 anul trecut şi 740 în acest an, de la 1 mai. Ulterior, planul de restructurare, reorganizare şi eficientizare a fost revizuit, în condiţiile în care rolul pe care CE Oltenia îl are în Sistemul Energetic Naţional s-a accentuat, cantitatea de energie posibil de produs de către CE Oltenia este de aproximativ 15 TWh, din care se estimeaza ca 12,75 TWh va fi energie electrică vândută, iar cantitatea de lignit prognozată a fi produsă de către companie este de aproximativ 22 milioane tone, din care 0,5 mil. tone este destinată vânzării către terţi, arată nota de fundamentare. Drept urmare, autorităţile au decis reducerea numărului de disponibilizări de la 740 la 200.
     
    La finele anului 2017 CE Oltenia avea 13.281 de angajaţi.
     
    Proiectul de act normativ propune aprobarea sumei de 2,294 milioane lei din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2018 pentru plata venitului lunar de completare pentru cele 200 de persoane disponibilizate.

  • Complexul Energetic Oltenia va disponibiliza, începând cu 1 iunie, 200 de salariaţi

    Iniţial planul de disponibilizare 2017 – 2018 prevedea reducerea numărului de salariaţi cu 1.740 de persoane, dintre care 1.000 anul trecut şi 740 în acest an, de la 1 mai. Ulterior, planul de restructurare, reorganizare şi eficientizare a fost revizuit, în condiţiile în care rolul pe care CE Oltenia îl are în Sistemul Energetic Naţional s-a accentuat, cantitatea de energie posibil de produs de către CE Oltenia este de aproximativ 15 TWh, din care se estimeaza ca 12,75 TWh va fi energie electrică vândută, iar cantitatea de lignit prognozată a fi produsă de către companie este de aproximativ 22 milioane tone, din care 0,5 mil. tone este destinată vânzării către terţi, arată nota de fundamentare. Drept urmare, autorităţile au decis reducerea numărului de disponibilizări de la 740 la 200.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Disponibilizări masive la o primărie din vestul ţării! Peste o sută de funcţionari rămân şomeri

    „Numărul salariaţilor ce vor fi concediaţi va fi cunoscut la sfârşitul lunii martie, după parcurgerea tuturor procedurilor legale”, a informat Primăria Deva.
     
    Consiliul Local a aprobat şi Regulamentul de organizare şi desfăşurare a examenului de testare profesională pentru persoanele ale căror posturi vor fi supuse reorganizării la nivelul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Deva şi al serviciilor publice din subordinea Consiliului Local. În 2017, circa zece milioane de euro au fost cheltuiţi pentru asigurarea salariilor angajaţilor primăriei. În vechea organigramă a primăriei erau aprobate 902 posturi, din care 843 sunt ocupate, scrie zhd.ro

  • Mai mulţi angajaţi Electrica vor fi concediaţi în urma reorganizării societăţii

    „La nivelul Societăţii Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Serv SA a fost aprobat un program de concedieri colective valabil până la data de 31 decembrie 2019, în vederea eficientizării activităţii Societăţii prin corelarea numărului de angajaţi indirect productivi cu cel al angajaţilor direct productivi. Numărul de angajaţi care vor fi disponibilizaţi prin programul de concediere colectivă şi planul detaliat de implementare va fi stabilit împreună cu partenerul de dialog social conform prevederilor legale în vigoare”, se arată în comunicat.

    Electrica a informat acţionarii că au fost semnate contractele de transfer de activitate între fiecare dintre filialele de distribuţie a energiei electrice din cadrul grupului Electrica şi Societatea Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Serv.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se pregătesc disponibilizări la Tarom: foştii angajaţi se vor alege cu 8 SALARII

    „Încercăm să aplicăm restructurările din acest an. Lucrează la acest lucru Direcţia comercială cu directorul economic. S-a încheiat contractul colectiv de muncă în cursul zilei de vineri, un contract mai favorabil companiei în sensul că pentru eventuale puneri pe liber a unor angajaţi nu se vor mai plăti 18 salarii, ci în jur de 8 salarii – sunt măsuri benefice pentru companie în momentul de faţă” a spus Cuc.

    El a arătat că Tarom a intrat într-un „amplu proces de reorganizare” al întregii companii şi a criticat existenţa unui număr “foarte mare” de angajaţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 2000 de angajaţi ai CEO şi CEH, DISPONIBILIZATŢI în acest an, ar putea fi angajaţi în Timiş

    La iniţiativa Mitropolitului Banatului, ÎPS Ioan Selejan, joi, la Centrul Regional de Afaceri din Timişoara, au avut discuţii pe tema “Soluţii concrete pentru criza forţei de muncă calificată din judeţul Timiş”. În total, peste 90 de companii din judeţ, care caută personal calificat, s-au întâlnit cu conducerea Complexelor Energetice Oltenia şi Hunedoara, care vor disponibiliza în acest an peste 2.400 de salariaţi.

    Sorinel Boza, preşedintele Directoratului Complexului Energetic Oltenia, a declarat, înainte de întâlnirea cu oamenii de afaceri, că până la sfârşitul anului 2018, vor fi disponibilizaţi 1.750 de angajaţi, dintre care 1.000 în acest an.

    „Sunt ingineri, directori, lăcătuşi, sudori, excavatorişti, oameni sută la sută calificaţi, cu vârste între 46 şi 57 ani. Eu cred că oamenii ar fi dispuşi să vină la lucreze în Timiş, pentru că judeţul Gorj, din păcate, nu are şi alte variante, în acest moment, iar distanţa dintre cele două judeţe este de doar 300 de kilometri. Vom discuta cu partenerii de afaceri de aici pentru a vedea care este necesarul, apoi ne vom întâlni cu salariaţii şi le vom prezenta variantele”, a explicat Sorinel Boza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezastru la una dintre cele mai mari companii din România. Mii de oameni au fost daţi afară iar lista neagră este imensă

    Cel mai mare producător de energie termo din România, Complexul Energetic Oltenia, se vede treptat scos din piaţă, renunţând la aproape 1.350 de salariaţi în primele şase luni ale anului. Acesta este cel mai ambiţios program de disponibilizări anunţat până acum de vreo companie locală.

    Potrivit datelor trimise de producătorul de energie pe bază de lignit, Complexul Energetic Oltenia a terminat primul semestru al anului cu circa 15.000 de angajaţi, în contextul în care la finalul anului trecut în companie mai lucrau 16.349 de oa­meni. La finalul primului semestru din 2015, în struc­turile companiei care reuneşte cele mai mari termo­centrale din bazinul Olteniei erau 17.500 de oameni.

    Restructurarea dramatică oglindeşte proble­mele profunde cu care se confruntă sectorul energiei termo pe plan local, lipsa investiţiilor şi costurile mari de producţie împingându-i pe jucătorii din acest domeniu la limita suportabilităţii sau chiar în insolvenţă, aşa cum este cazul Complexului Energetic Hunedoara.

    „Nu se pune problema intrării în insolvenţă a Complexului Energetic Oltenia. Deşi situaţia pe care o traversează CE Oltenia nu este deloc uşoară, au fost respectate toate termenele de acordare a drepturilor salariale. Până la sfârşitul lunii septembrie vor fi achitate toate obligaţiile către furnizori. Graficul de eşalonare a plăţilor către bugetul de stat stabilit cu ANAF va fi, de asemenea, respectat. Plăţile aferente creditelor bancare sunt efectuate la termenele contractuale prevăzute. CE Oltenia nu înregistrează restanţe către băncile finanţatoare şi nu au mai fost contractate credite noi“, dau asigurări reprezentanţii companiei.

    În primele şase luni, consumul de energie a stagnat, iar producţia locala s-a comprimat cu aproape 5% în contextul în care posibilităţile de export au fost limitate. Ceea ce s-a mai observat în primul semestru a fost creşterea importurilor de energie din regiune. În acest context, producătorii cu costuri mari, aşa cum este şi Complexul Energetic Oltenia, s-au confruntat cu probleme suplimentare.

    „În primul semestru din 2016 CE Oltenia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,023 miliarde de lei, un profit din exploatare de 30,6 mil lei şi o pierdere din activitatea financiară de 168,8 milioane de lei, ca urmare a diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investiţiile de mediu (în principal ca urmare a reevaluării lunare a creditului în yeni). În primele 6 luni din 2016, CE Oltenia a achiziţionat certificate de CO2 în valoare de 185 milioane de lei şi certificate verzi în valoare de 10,2 milioane de lei“, explică firma.

    Reprezentanţii CE Oltenia punctează şi câteva anomalii care-i afectează activitatea.

    „Numărul de certificate verzi este stabilit în funcţie de energia vândută la consumatorii finali şi de energia consumată pentru extracţia cărbunelui în vederea producerii energiei electrice. Deşi, conform legislaţiei, producătorii sunt scutiţi de la plata certificatelor verzi corespunzătoare energiei utilizate în consumul propriu tehnologic, energia utilizată de CE Oltenia pentru exploatarea cărbunelui nu este considerată consum propriu tehnologic. Marii consumatori de energie din România, cu excepţia CE Oltenia, au fost scutiţi de la achiziţia unei cantităţi considerabile de certificate verzi, iar CE Oltenia este al treilea mare consumator de energie din România, după Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi.“

    Certificatele verzi sunt instrumentele prin care este sprijinită producţia de energie verde, achitate de toţi consumatorii de energie din România şi incluse în facturile plătite de aceştia.

    Producţia de energie a companiei a fost şi ea în scădere cu 6,2% comparativ cu primele şase luni din 2015.

    „Cota de piaţă a CE Oltenia în primul semestru 2016 a scăzut la 17,9%, faţă de 18,4% în primul semestru 2015.“

    Situaţia de la CE Oltenia oglindeşte de fapt o tendinţă la nivelul producţiei de energie, aceea de scoatere treptată a cărbunilor din mixul de producţie odată cu intrarea în scenă a energiei verzi şi a producţiei de electricitate pe bază de gaze. Ambele forme au costuri mai mici şi astfel au întâietate în piaţă faţă de cărbuni, cea mai abundentă sursă de energie a României.

    CE Oltenia, alături de Hidroelectrica, ar fi trebuit să fie listate deja la Bursa de Valori Bucureşti. Între timp însă, Hidroelectrica abia a ieşit din insolvenţă, iar Complexul Energetic Oltenia se chinuie să nu intre în această stare.

  • Aproape 700 de mineri şi energeticieni de la CEO au primit preaviz

    Aproape 700 de mineri şi energeticieni de la Complexul Energetic Oltenia au primit preaviz, decizia de concediere colectivă fiind aprobată, joi, de directoratul companiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Începând cu data de 22 august, 500 de salariaţi pensionabili şi alţi 190 de angajaţi care au cerut concedierea vor intra în preaviz. Persoanele disponibilizate vor înceta raporturile de muncă în luna septembrie, când vor primi unul, trei, şase sau opt salarii compensatorii, în funcţie de vechime, stabilite de administraţie şi sindicate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a evoluat piaţa locurilor de muncă în 2015

    Aşa cum prea bine se ştie, România nu a scăpat de aceste măsuri de austeritate. Sunt deja cunoscute măsurile din 2010, când salariile bugetarilor au fost tăiate cu 25 la sută. De asemenea, zeci de mii de oameni au fost disponibilizaţi şi nu au întârziat să apară protestele de stradă. Alţii au păţit-o şi mai rău. De exemplu, grecii au evitat falimentul chiar în acest an. Guvernul de la Atena condus de Alexis Tsipras a ajuns până la urmă la un acord cu Fondul Monetar Internaţional, iar Grecia a evitat în ultima clipă o situaţie dezastruoasă: aceea de a intra în incapacitate de plată. De asemenea, a fost o perioadă când băncile de la Atena au fost închise.

    În România, în 2015, lucrurile au stat mai bine din punct de vedere al ofertei de pe piaţa locurilor de muncă. Conform Ministerului Muncii, în acest an, până la 30 septembrie 2015 s-au înregistrat 6.098.953 contracte de muncă. Conform statisticilor, numărul e mai mare cu 400.000 de locuri de muncă faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. De asemenea, după mult timp, numărul de salariaţi activi este mai mare decât cel al pensionarilor. Conform cifrelor oficiale, în România există 5.378.723 de salariaţi activi, în timp ce numărul pensionarilor este de doar 5.287.892.

    În următoarea perioadă, tendinţa de creştere a numărului locurilor de muncă va rămâne aceeaşi.

    Domeniile care oferă cele mai multe locuri de muncă

    Cum era de aşteptat, domeniile care au făcut cele mai multe angajări şi care oferă în continuare oportunităţi în carieră sunt cele din IT, servicii şi inginerie. Un salariu entry level în domeniul IT porneşte de la 2000 – 2500 de lei. Interesant este că într-un an, cei care lucrează în acest domeniu pot ajunge la un venit de 1000 de euro lunar. În aceste condiţii, criteriile de selecţie sunt foarte stricte. Candidatul trebuie să se plieze perfect pe profilul şi obiectivele companiei angajatoare. Angajatorii gândesc deja pe termen lung chiar şi când vine vorba de un job entry-level. Tocmai de aceea, recruiterii sunt din ce în ce mai atenţi la gradul de compatibilitate al candidatului cu cerinţele companiei.

    De asemenea, pentru a fi siguri că vor avea parte de angajaţi eficienţi, angajatorii apelează din ce în ce mai des la variantele de a oferi contracte de muncă temporară. Astfel, în cel de-al treilea semestru al anului s-a înregistrat o creştere de 20% – 25% de angajaţi care au contracte pe perioadă determinată şi în care sunt stipulate obiective clare.

    Care sunt oraşele care oferă cele mai multe locuri de muncă

    Aşa cum era de aşteptat, oraşul cu cea mai bogată ofertă pe piaţa locurilor de muncă este Bucureşti. Capitală este urmată în top de alte două mari oraşe din România, Cluj şi Timişoara. Conform statisticilor, Bucureştiul acoperă o treime din totalul locurilor de muncă existente pe piaţă. Vorbim aici de un procent de 30.14%. De asemenea, Capitala conduce şi în topul aplicanţilor. Aproape jumătate dintre cei care aplică pentru un job provin din Bucureşti.

    Clujul oferă în jur de 20% din totalul locurilor de muncă disponibile, iar pe locul trei se situează Timişoara cu aproximativ 10 procente. Acelaşi studiu arată că aproape jumătate din posturile scoase la concurs provin din domeniul IT. Acesta este urmat de vânzări şi de inginerie.

  • Peste 2.000 de salariaţi de la RAAN vor fi disponibilizaţi până în martie 2016

    Creditorii RAAN s-au întrunit, luni după-amiază, la sediul central al companiei din Drobeta Turnu Severin, scopul fiind acela de a propune aprobarea planului de disponibilizări întocmit de către administratorul special, care prevede închiderea controlată a regiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Liderul Sindicatului Romag Termo, Alexandru Tănase, a declarat, marţi, că planul a fost aprobat de creditori, astfel că, potrivit documentului, 1.525 de salariaţi ar urma să fie disponibilizaţi în 1 octombrie 2015, iar alţi 520, în etapa a doua, în 31 martie 2016.

    Acelaşi document arată că salariaţii disponibilizaţi ar urma să primească indemnizaţie de şomaj şi venit de copletare.

    În primele 12 luni de la disponibilizarea primilor 1.525 de salariaţi, aceştia ar urma să primească 1.740 lei lunar, iar în următoarele 12 luni, câte 1.200 lei lunar.

    Impactul financiar asupra bugetului asigurărilor de şomaj în urma disponibilizărilor se ridică la 72 .147.600 lei, sumele pe care le vor primi salariaţii reprezentând indemnizaţii de şomaj şi venituri de completare.

    Tot în cadrul Adunării creditorilor, administratorul judiciar al RAAN, reprezentanţii firmei “Tudor şi Asociaţii”, au arătat că de la data intrării în insolvenţă a RAAN şi până la sfârşitul lunii iunie, compania a acumulat datorii în valoare de 311.982.135 lei către furnizorul de cărbune – Complexul Energetic Oltenia, către bugetul consolidat al statului, transportatorii de cărbune, servicii de transport energie electrică şi utilităţi.

    Cea mai mare datorie acumulată de RAAN este către Complexul Energetic Oltenia, în valoare de 128.582.978 lei.

    În raportul preyentat de către administratorul judiciar al RAAN se arată că regia avea pe stoc, la sfârşitul lunii iunie 2015, o cantitate importantă de apă grea în valoare de 322.722.023 lei.

    RAAN a intrat în insolvenţă în septembrie 2013.

    Pe lista creditorilor, întocmită la vremea respectivă de către administratorul judiciar al RAAN se află peste 300 societăţi comerciale, dar şi instituţii publice şi administraţii locale şi bănci care au avut relaţii contractuale cu RAAN înainte de deschiderea procedurii de insolvenţă. Toate aceste societăţi şi instituţii aveau de recuperat de la regia de stat 1,890,836,106.26 lei.