BusinessMagazin

Tag: diplomatie

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

  • Răsturnare de situaţie: Marea Britanie vrea să contribuie la bugetul UE după Brexit şi ar accepta libera circulaţie

    Marea Britanie ar accepta să contribuie la bugetul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comună după Brexit, afirmă ministrul responsabil de negocieri, David Davis, în timp ce şeful diplomaţiei, Boris Johnson, pare să se fi răzgândit, susţinând acum libera circulaţie a persoanelor.

    În cursul unei audieri în Camera Comunelor, David Davis, ministrul britanic responsabil de negocierile pe tema Brexit, a fost întrebat de parlamentarul laburist Wayne David dacă Guvernul conservator condus de Theresa May este dispus să contribuie în vreun fel la bugetul UE pentru a menţine accesul la piaţa unică europeană.

    “Desigur. Criteriul principal este să obţinem cel mai bun acces posibil pentru bunuri şi servicii, iar dacă acest lucru este inclus în negocieri evident că îl vom lua în considerare”, a răspuns Davis.

    La rândul său, ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, a declarat la o reuniune privată cu ambasadori ai unor state UE, că el este favorabil circulaţiei libere a persoanelor, deşi, la nivel public, Guvernul de la Londra vrea limitarea acestui drept. Un ambasador prezent la întâlnire a declarat pentru Sky News: “Boris Johnson ne-a spus că el, la nivel personal, este favorabil liberei circulaţii, dar a explicat că Marea Britanie a fost mai afectată de imigraţie decât alte ţări UE”.

    Un alt diplomat a afirmat: Johnson “ne-a spus că el este favorabil liberei circulaţii, deoarece crede în acest principiu. Dar a spus că aceasta nu este politica oficială a Guvernului…”

    Un alt ambasador s-a declarat “şocat” de diplomaţia confuză a Marii Britanii. “Boris Johnson ne-a spus că el este, personal, favorabil liberei circulaţii”.

    Boris Johnson, fost primar al Londrei, a militat pentru ieşirea Marii Britanii din UE, criticând libera circulaţie în spaţiul comunitar. Este foarte probabil ca, în pofida acestor dezvăluiri, Johnson să menţină, în discursul public, opoziţia faţă de libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.

  • Lovitură teribilă pentru România. Anunţul SUA provoacă stupoare la Bucureşti. „Totul s-a spulberat”

    Diplomaţia română o scaldă, conform obiceiului. Ministrul Comănescu se jură că n-a apucat să studieze “în detaliu” transcriptul declaraţiei, dar bate din călcâie, duce mâna la chipiu şi raportează “am înţeles, să trăiţi!”: “Romania a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Republicii Moldova şi a fost ţara care susţine şi va continua să susţină ferm procesele de reformă, de consolidare statală a Republicii Moldova, pentru apropierea Republicii Moldova ca stat integru şi independent”.

    Ce s-a întmplat ştie deja toată lumea, în afara celor de la Externe. Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău a declarat, într-un interviu acordat postului de televiziune Moldova1:

    Află aici care este lovitura teribilă pentru România. Anunţul SUA provoacă stupoare la Bucureşti. „Totul s-a spulberat”


     

     

  • S-a terminat! Pentru prima dată, Cioloş iese la atac! Declaraţiile premierului au făcut înconjurul lumii

    Premierul Dacian Cioloş a vorbit  luni, la reuniunea anuală a diplomaţiei, şi a venit cu o serie de replici dure, dar care apărau interesele României. 

    Premierul a vorbit despre contextul european din ultimul an, marcat de migraţie, Brexit şi ameninţările teroriste, şi a luat o atitudine extrem de puternică în faţa atitudinii liderilor europeni. 

    Dacian Cioloş a invocat chiar şi meninţările teroriste cu care s-a confruntat UE în ultima perioadă, spunând că reacţiile au fost greoaie în luarea unor măsuri de combatere a acestui nou tip de ameninţare.

    Vedeţi AICI declaraţiile premierului, care au făcut înconjurul lumii

  • Charles de Gaulle a avut dreptate: ”Anglia nu mai este ceea ce a fost odată!”

    Joi, 23 iunie 2016, cetăţenii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au votat, în proporţie de aproximativ 52%, ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Au trecut mai bine de 40 de ani de când britanicii au aderat la Blocul Comunitar şi se pare că atunci, la fel ca şi acum, procesul a fost unul laborios şi nelipsit de dificultăţi.

    Pe parcursul anilor ’60 – ’70, relaţiile franco-britanice erau dominate de eforturile liderilor europeni de a convinge Franţa să o accepte. Întreaga decizie stătea în mâinile preşedintelui Charles de Gaulle.

    Vezi aici de ce Charles de Gaulle a avut dreptate: ”Anglia nu mai este ceea ce a fost odată!”

  • Poroşenko, Putin, Hollande şi Merkel fac bilanţul implementării acordurilor de pace în Ucraina

    Şeful statului ucrainean Petro Poroşenko a discutat marţi la telefon cu cancelarul german Angela Merkel pentru a-şi “coordona poziţiile înaintea discuţiilor telefonice în formatul Normandia, care vor avea loc pe 30 decembrie” cu preşedinţii francez François Hollande şi rus Vladimir Putin, a anunţat serviciul de presă al lui Poroşenko într-un comunicat.

    Poroşenko şi Merkel “au discutat despre situaţia implementării Acordurilor de la Minsk”, semnate în februarie, în capitala belarusă, printr-o mediere franco-germană şi în prezenţa lui Putin, în vederea pacificării estului Ucrainei, unde conflictul armat între forţe ucrainene şi rebeli proruşi s-a soldat cu peste 9.000 de morţi începând din aprilie 2014 şi până în prezent.

    Preşedintele ucrainean a dat asigurări că “rebelii proruşi încalcă tot mai frecvent armistiţiul şi se livrează unor provocări”, se arată în comunicat.

    Cancelaria germană nu confirmase până marţi seara convorbirea lui Merkel cu Poroşenko, însă ministrul german de Externe a deplâns tot marţi “evenimente negative la sfârşitul acestui an” în Ucraina.

    Şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier “îndeamnă la respectarea imediată a armistiţiului în zonele de conflict, în interesul locuitorilor acestor” zone, a anunţat ministerul german într-un comunicat.

    “Multe întrebări importante rămân fără răspuns” şi “este clar că vom continua, anul viitor, să susţinem cu toată puterea noastră punerea în aplicare a pachetului de măsuri de la Minsk, în cadrul formatului Normandia”, potrivit aceleiaşi surse.

    Acordurile de pace de la Minsk au contribuit aproape la o încetare a fazei active a confruntărilor armate, însă o soluţionare paşnică a conflictului pare în continuare îndepărtată.

    Kievul şi rebelii au anunţat marţi că au încheiat un nou armistiţiu – de Anul Nou -, în urma unor confruntări recente care au afectat fragilul armistiţiu precedent, cel din septembrie, care a permis o reducere considerabilă a confruntărilor armate, fără să reuşească totuşi să evite unele izbucniri de violenţă.

  • UE avertizează că odată cu apropierea iernii se profilează o “catastrofă” a refugiaţilor

    Peste 770.000 de persoane au sosit anul acesta în UE pe mare, punând în dificultate autorităţile frontaliere şi centrele de primire. Multe dintre ele au străbătut pe jos Balcanii, în căutarea unui refugiu sau unui loc de muncă în ţări ca Germania sau Suedia.

    Cele 28 de state membre UE s-au angajat să furnizeze experţi şi fonduri pentru a ajuta la gestionarea acestei urgenţe şi să împartă refugiaţi între ele.

    Însă resursele promise sunt mobilizate dureros de greu.

    “Uniunea Europeană trebuie să facă totul pentru a evita o catastrofă odată cu apropierea iernii”, a declarat ministrul luxemburghez de Externe Jean Asselborn la finalul ultimeia dintr-o lungă serie de reuniuni la nivel înalt pe tema acestei provocări. “Nu putem lăsa oamenii să moară de frig în Balcani”, a subliniat el.

    Agenţia europeană pentru protecţia frontierelor externe Frontex a solicitat, în cadrul unor eforturi de a gestiona afluxul, 775 de ofiţeri suplimentari, însă statele membre au oferit până în prezent doar jumătate. Slovenia a cerut să fie ajutată cu încă 400 de ofiţeri de poliţie. După aproape trei săptămâni, a primit promisiuni pentru mai puţin de jumătate.

    Un plan vizează o redistribuire a 160.000 de refugiaţi din Grecia şi Italia, însă abia 100 de persoane au fost mutate până în prezent.

    “Trebuie să trecem de la zeci la mii”, a îndemnat comisarul european pentru Migraţie Dmitris Avramopoulos după reuniunea de la Bruxelles.

    Asselborn a anunţat că miniştrii au discutat despre înfiinţarea unor “centre de triere” în Balcani, în care refugiaţii să fie înregistraţi şi să li se ofere informaţii în drumul către nord. Însă ei sunt nevoiţi să accepte să fie amprentaţi, ceea ce unii refuză.

    Ministrul francez de Interne Bernard Cazeneuve a declarat că ţara sa s-a angajat să primească 30.000 de refugiaţi “în săptămânile şi lunile următoare”.

    El i-a îndemnat pe partenerii UE ai Franţei să-şi respecte angajamentele şi să aplice reglementările în vigoare cu privire la repatrierea persoanelor care nu se califică pentru azil.

    “Solidaritatea nu poate funcţiona dacă nu suntem suficient de hotărâţi să implementăm măsurile pe care le-am convenit deja”, a avertizat Cazeneuve.

  • Iranul începe să-şi demonteze centrifugele de îmbogăţire a uraniului

    “Am început deja să luăm măsuri cu privire la eliminarea centrifugelor – cele suplimentare. Sperăm ca în două luni să fim în măsură să ne îndeplinim angajamentul”, a declarat Ali Akbar Salehi, şeful Organizaţiei pentru Energie Atomică din Iran (OEAI), pentru postul public NHK.

    Postul îl citează pe Salehi, pe site, afirmând că este necesar să existe un “echilibru” în implementarea acordului, semnalând că Teheranul se aşteaptă ca toate sancţiunile impuse Iranului – aferente acestei etape de demontare a infrastructurii nucleare – să fie anulate rapid.

    Potrivit acordului de la 14 iulie, Iranul urmează să-şi limiteze programul nuclear – sub supervizarea ONU – cu scopul de a oferi asigurări că acesta nu poate să fie folosit în vederea fabricării unei arme nucleare, în schimbul anulării sancţiunilor care au izolat Teheranul şi i-au paralizat economia.

    Într-o evoluţie separată, care pare să confirme că Iranul a început să-şi implementeze partea de acord, 20 de membri conservatori ai liniei dure din cadrul Parlamentului iranian i-au trimis o scrisoare preşedintelui Hassan Rohani cu privire la dezactivarea centrifugelor la două uzine de îmbogăţire a uraniului – Natanz şi Fordo.

    “Din nefericire, în ultimele două zile unii contractori au intrat la Fordo şi au început să demonteze centrifugele. Au spus că pot termina în două săptămâni”, afirmă aceşti parlamentari, care se opun acordului, citaţi de Fars.

    Cea mai înaltă autoritate din Republica islamică, liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei a aprobat acordul luna trecută, cu unele condiţii, însă parlamentarii afirmă că începerea implementării acordului atât de devreme este contrară directivelor acestuia.

    Centrifugele se învârt la o viteză supersonică şi sporesc proporţia de izotopi fisionabili din uraniu. Uraniul slab îmbogăţit este folosit pentru alimentarea centralelor electrice – scopul declarat al Iranului -, dar poate furniza material pentru bombe atomice atunci când rafinat mai departe – lucrul de care Occidentul s-a temut că era obiectivul ascuns al Teheranului.

  • ANALIZĂ: Al doilea ciclu de negocieri joi şi vineri la Viena pe tema războiului din Siria

    “Am examinat invitaţia şi s-a decis ca ministrul de Externe să participe la negocieri”, anunţa miercuri Marzieh Afkham, un purtător de cuvânt al diplomaţiei iraniene.

    Prezenţa lui Mohammad Javad Zarif la negocierile internaţionale cu privire la războiul din Siria marchează o întorsătură diplomatică majoră, dorită de Moscova.

    Iranul şiit şi Arabia Saudită sunnită – cele două mari puteri rivale din regiune – au poziţii contrare, la scenă deschisă, cu privire la Siria. Teheranul susţine în mod direct financiar şi militar regimul de la Damasc, în timp ce Riyadhul susţine grupările rebele şi participă la atacurile coaliţiei internaţionale conduse de către Statele Unite împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI).

    Rusia insistă – de la începutul conflictului din Siria – asupra participării Iranului la o soluţionare politică. Însă Statele Unite s-au opus, până marţi, când şi-au anunţat, spre surprinderea generală, schimbarea poziţiei.

    Şefilor diplomaţiilor americană, rusă, saudită şi turcă li se alătură, tot vineri, în capitala austriacă, omologii lor din Liban şi Egipt. Miniştrii de Externe francez Laurent Fabius, britanic Philip Hammond şi german Frank-Walter Steinmeier, dar şi Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini, vor fi de asemenea prezenţi.

    Aceste “negocieri extinse” vor fi precedate, joi seara, de o reuniune cvadripartită între şefii diplomaţiilor din Rusia Serghei Lavrov, Statele Unite John Kerry, Arabia Saudită Adel al-Jubeir şi Turcia Feridun Sinirlioglu, potrivit unei surse diplomatice ruse.

    O primă întâlnire, în acelaşi format, a avut loc vinerea trecută, într-un palat vienez, iar în cursul ei s-a discutat despre perspectivele reglementării războiului civil sirian, care s-a soldat cu peste 250.000 de morţi din 2011, când a început, şi până în prezent.

    Calendar “precis” pentru debarcarea lui Bashad al-Assad de la putere

    “Nu cred că trebuie să ne aşteptăm la progrese majore de la aceste discuţii la Viena”, a declarat adjunctul secretarului american de Stat Tony Blinken.

    Provocarea pe care o reprezintă Siria “nu este nimic altceva decât o cursă în vederea ieşirii din Iad”, a declarat John Kerry. Aceste negocieri reprezintă “ocazia cea mai promiţătoare în vederea (căutării) unei deschideri politice”, a apreciat el.

    Berlinul consideră foarte improbabilă o “avansare”, “diferenţele între poziţii (fiind) prea mari”.

    “Favorabilă” prezenţei Iranului la Viena, Franţa a afirmat că şi-a consultat marţi seara aliaţii occidentali şi arabi pe tema “modalităţilor unei tranziţii politice care să garanteze plecarea (de la putere) a (preşedintelui sirian) Bashar al-Assad conform unui calendar precis”.

    Soarta preşedintelui sirian continuă să creeze disensiuni între Washington şi Moscova – o susţinătoare-cheie a Damascului.

    Directorul CIA John Brennan s-a declarat convins că ruşii ar căuta să obţină plecarea lui al-Assad.

    Însă, miercuri seara, un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat că o soluţie politică nu poate să fie discutată în detaliu decât după ce “teroriştii vor fi primit lovituri decisive”.

    De asemenea, Franţa şi-a reafirmat voinţa de a prezenta Consiliului de Securitate al ONU un proiect de rezoluţie cu scopul să pună capăt largării de butoaie de explozibili din avioane siriene – cu care care au fost omorâţi mii de civili – în zone aflate sub controlul rebelilor.

    Însă Rusia şi-a exprimat opoziţia faţă de acest proiect, dând asigurări că ar putea să “provoace riscuri la adresa eforturilor (diplomatice) în curs”.

    Pe teren, armata rusă a anunţat că a bombardat 118 ţinte “teroriste” într-o singură zi, o intensitate pe care nu a mai atins-o de când şi-a lansat intervenţia militară în Siria, pe 30 septembrie.