BusinessMagazin

Tag: diaspora

  • Aproape jumătate dintre românii emigraţi îşi doresc să se întoarcă acasă. Cifră cu 10% mai mică faţă de 2017

    47% dintre românii emigraţi vor să se întoarcă în ţară, conform rezultatelor unui studiu recent despre diaspora românească, comandat de RePatriot– un proiect al Romanian Business Leaders (RBL) – şi realizat de Open-I Research. În 2017, 57% din români aveau această intenţie. Din românii emigraţi care vor să se întoarcă, 73% declară: „Vrem să fim din nou Acasă”, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii RePatriot.

    53% din românii emigraţi declară că nu vor să se mai întoarcă în România, principalele motive fiind corupţia, viaţa politică actuală şi mentalitatea. „Dintre românii care nu vor să se întoarcă în ţară (53% din românii emigraţi), 83% declară că principalul motiv este corupţia şi 72% viaţa politică actuală. Dacă aceste probleme s-ar ameliora, împreună cu îmbunătăţirea sistemului sanitar, sistemul educaţional şi reducerea birocraţiei, aceştia ar lua în considerare repatrierea”, a declarat Adina Nica, Managing Director Open-I Research.

    Studiul privind românii din diaspora s-a desfăşurat în iulie – august 2019, de către agenţia de cercetare Open-I Research la cererea RePatriot- Romanian Business Leaders. Chestionarul a fost completat online de către 1810 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.

    La întâlnirea cu reprezentanţii mass-media, Adela Jansen, care s-a alăturat Echipei RePatriot, Director Resurse Umane la BRD şi Preşedintele în exerciţiu al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, a prezentat rezultatele studiului şi a relevat importanţa subiectului pentru dezvoltarea economică a României: „Tendinţele din studiile RePatriot şi din alte date publice nu sunt încurajatoare, însă acest lucru trebuie să reprezinte un motiv în plus să găsim urgent soluţii. Una dintre ele o reprezintă platforma RePatriot Jobs, în care cât mai multe companii ar trebui să posteze oferte de joburi şi internship-uri atractive.”

    Dragoş Anastasiu – fondator al Eurolines a vorbit despre nevoia de respect şi de eliminare a birocraţiei. A prezentat cazuri concrete şi a cerut administraţiei eliminarea acestor bariere administrative şi comportamentale. “Pentru România, diaspora este o comoara şi ea trebuie tratată ca atare. Principalul lucru pe care românii şi mai ales conducătorii săi trebuie să-l arate diasporei este RESPECTul. Acest respect poate fi dovedit în diferite momente, care sunt importante pentru diaspora: momentul votului, momentul în care revine diaspora temporar acasă (vacanţa), momentul în care diaspora revine pentru totdeauna, momentul recunoaşterii diplomelor din străinăte sau momentul recăpătării cetăţeniei române, dacă au renunţat la ea şi o doresc înapoi.”

    La conferinţă a mai  intervenit Gabriel Paal, care s-a alăturat Echipei RePatriot şi care se întoarce în România după 12 ani de succes în industria oil and gas, cel mai recent rol ocupat fiind acela de director de operaţiuni pentru Europa în cadrul companiei General Electric. A petrecut aceşti ani între USA, Europa şi Orientul Mijlociu. La întoarcerea în România se ocupă de dezvoltarea propriei firme de consultanţă.

    Echipa RePatriot a mai prezentat un caz al unei tinere care a revenit acasă după o carieră de 9 ani în project management în Roland Berger. Andreea Petrişor a coordonat echipe complexe în proiecte internaţionale în diverse industrii şi s-a întors în România, unde a preluat poziţia de Managing Director al Delivery Hero România. Andreea este absolventă unui MBA în cadrul INSEAD în 2015, iar în 2010 a absolvit ca şefă de promoţie European Business School din Londra.

    La întâlnirea cu presă au mai intervenit membrii Echipei RePatriot: Nicuţa Enache – repatriată din Italia şi fondatoarea a două restaurante în Bucureşti, Hilde Brandl – arhitect,  revenită în România din Germania care au subliniat importanţa Zilelor Diasporei şi implicarea liderilor de business în prezentarea oportunităţilor credibile din România.

    Felix Pătrăşcanu, cofondator FAN Courier, lider RePatriot a declarat: „Impactul Diasporei este extraordinar  în schimbarea de mentalitate, de oferire a deschiderii şi încrederii, de crearea unei culturi a libertăţii dar şi a responsabilităţii, a muncii serioase şi a respectului regulilor. Aşteptăm în 3-6 Octombrie 2019 peste 300 de antreprenori în Bucovina, la Summitul RePatriot, pentru a discuta despre încrederea în România şi pentru a face împreună proiecte concrete.”

    Reprezentanţii RePatriot spun că organizarea procesului de vot ar trebui să aibă ca obiectiv ca românii sa petreacă mai puţin de 30 minute la vot. Asta ar presupune, printre altele, şi introducerea votului prin internet care poate deveni realitate cu ajutorul noilor tehnologii. Votul prin corespondenţă nu este adoptat, fiind, potrivit reprezentanţilor RBL, „destul de complex şi birocratic”.

     

     

     

     

     

     

  • Ce vor clujenii în oraşul lor: Locuri de joacă smart, info point pentru Diaspora şi parcări verticale

    Pe site-ul dedicat procesului bugetării participative, lansat de Primăria Cluj-Napoca pentru acest an, au fost prezentate 199 de proiecte depuse de cetăţeni, termenul limită expirând duminică, 11 august.

    În total, s-au depus proiecte pentru şase categorii – Alei, trotuare şi zone pietonale, Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei, Spaţii verzi şi locuri de joacă, Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public), Infrastructură educaţională şi culturală şi Oraşul digital, urmând să fie implementate anul viitor, în final, 15 proiecte, fiecare cu o sumă maximă de 150.000 de euro.

    Un elveţian care trăieşte în Cluj-Napoca de aproape 10 ani, Oliver Ryffel, a propus înfiinţarea unei staţii de autobuz în faţa Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj, la terminalul Sosiri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt revendicările de la protestul care marchează un an de la mitingul din 2019

    Orgnizatorii spun că au 75 de revendicări, incluzând:

    • Finalizarea anchetelor şi judecarea violenţelor din 10 august 2018, timpul revoluţiei şi mineriadelor;
    • Implementarea numărului maxim de 300 de parlamentari şi a proporţionalităţii acestora;
    • Implementarea punctului 8 de la Timişoara într-o formă legală şi actualizată;
    • Reinstituirea libertăţii de exprimare prin modificarea legii adunărilor publice ce permite în acest moment abuzul autorităţilor;
    • Centrele Comunitare Româneşti din diaspora;
    • Modul de desfăşurare a alegerilor, repatrierea, traficul transfrontalier în scopul exploatării sexuale şi discriminarea copiilor români din Austria;
    • Demararea anchetei privind actele false şi infracţiunile membrilor Consiliului Românilor de Pretutindeni.

    Primăria Capitalei a aprobat mitingul de sâmbătă, 10 august, eveniment organizat de Tommy Tomescu Joul, au precizat pentru MEDIAFAX, reprezentanţii municipalităţii.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE 2019: Înscrierile on-line pentru votul prin corespondenţă şi la secţiile din diaspora încep duminică

    Astfel, românii din diaspora se pot înregistra on-line pe portalul www.votstrainatate.ro.

    „Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţa opiniei publice faptul că, începând cu ziua de duminică, 28 iulie 2019, alegătorii români care doresc să voteze la alegerile prezidenţiale din acest an prin corespondenţă sau la o secţie de votare din străinătate mai aproape de domiciliul sau reşedinţa lor se pot înregistra on-line pe portalul www.votstrainatate.ro, creat şi administrat de AEP. Înscrierea va începe în data de 28 iulie 2019, ora 12:00, ora României, iar formularele de înregistrare vor fi active până în data de 11 septembrie 2019”, arată un comunicat al Autorităţii Electorale Permanente (AEP).

    Portalul de înscrieri cuprinde două secţiuni: Alegător în străinătate la o secţie de votare şi Alegător în străinătate prin corespondenţă.

    Potrivit AEP, alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secţie de votare va completa un formular on-line, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.

    O secţie de votare poate fi înfiinţată la cererea a minimum 100 de cetăţeni din aceeaşi localitate sau dintr-un grup de localităţi.

    „Alegătorul care doreşte să se înscrie pentru votul prin corespondenţă trebuie să completeze un formular on-line, în care să menţioneze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Lista documentelor care dovedesc dreptul de şedere în străinătate este cuprinsă în Ordinul 500/2016 privind documentele care atestă reşedinţa în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016”, conform sursei citate.

    După finalizarea procedurii de preînregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de control, pe care trebuie să-l confirme, în caz contrar validarea înregistrării neputându-se realiza.

    AEP mai precizează că validarea înregistrării alegătorului din străinătate se face de către Autoritate, în termen de cinci zile de la confirmarea, de către acesta, a email-ului de control.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statistică dureroasă: numărul oficial al românilor din diaspora a ajuns la 9,7 milioane

    Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a precizat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă organizată, că cele mai recente statistici indică o cifră de aproximativ 9.700.000 de români plecaţi în afara graniţelor.

    „Dintre aceştia, aproximativ 5.600.000 se află în Diaspora, diferenţa în comunităţile istorice”, precizează Intotero.

    „Principala solicitare a românilor din afară este starea infrastructurii şi când mă refer la infrastructură, mă refer la drumuri, autostrăzi, drumuri, judeţene, comunale, spitale, investiţia şi existenţa unor condiţii decente în sănătate şi existenţa şcolilor, toate aceste lucruri i-ar determina pe ei să se întoarcă acasă. (…) Motivele cele mai des invocate când vine vorba de România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului, corupţia. Remedierea acestor motive ale plecării lor ar constitui motivul principal pentru întoarcerea în România, însă probabilitatea celor chestionaţi în următorii patru ani ne arată că un număr mic dintre aceştia îşi doresc să se întoarcă”, adaugă sursa citată.

    Ministrul a apreciat că cifra românilor plecaţi în străinătate este „foarte mare”.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Trei zile pentru vot în Diaspora. Iohannis a promulgat legea care extinde perioada electorală

    „Promulg astăzi, acum şi aici Legea care ar trebui să le asigure românilor din străinătate posibilitatea de aşi exercită dreptul de vot fără a mai fi nevoiţi să aştepte ore în şir la coadă şi fără să se teamă că nu vor putea să voteze pană la închiderea urnelor. Aşadat legea este promulgată. Nouă lege introduce vootul anticipat, permite votul prin corespondentă şi reprezintă un prim pas menit să creeze condiţii pentru exercitarea dreptului de vot pentru toţi cetăţenii. Solicit Guvernului, MAI, MAE şi AEP să dea dovadă de maximă responsabilitate pentru punerea în aplicare a legii şi pentru organizarea în bune condiţii a votului. De asemenea, fac apel la parlamentarii români de diasporă, la membri ai corpului diplomatic, la partidele politice, la societatea civilă, dar şi la mass-media să informeze populaţia cu privire la noile prevederi ale legii”, a declarat Klaus Iohannis, la Cotroceni.

  • Diaspora românească, a cincea cea mai mare din lume. Cum s-a ajuns aici

    Un raport publicat recent de OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) arată că numărul tot mai mare al românilor plecaţi peste hotare a transformat diaspora românească într-una dintre cele mai mari din lume.
     
    În raportul Talent Abroad: A review of Romanian Emigrants (Talentul de peste hotare: Un studiu privind emigranţii români), autorii notează faptul că România are a cincea cea mai mare diaspora din lume.
     
    Modelul migraţiei din România s-a schimbat începând cu anii 2000, atunci când românii au avut tot mai multe posibilităţi de a ieşi din ţară. Mai mult, aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a adus dreptul la mişcare în interiorul Uniunii, înlesnind plecarea românilor peste hotare.
     
    Astfel, emigraţia s-a transformat într-un fenomen social şi economic major, populaţia scăzând de la 22,4 milioane în 2000 la 19,5 milioane în 2018.

  • BREAKING Votul în Diaspora, extins la 3 zile. Decizie finală în Parlament

    Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, miercuri, cu 228 “pentru” şi unul “împotrivă” proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală.

    Deputaţii au respins, însă, la dezbaterile asupra proiectului, cu 187 de voturi “împotrivă” şi 22 voturi “pentru” amendamentul prin care publicarea exit-poll-urilor să se facă doar după ora 24:00 din ultima zi de vot.

    Iniţiativa legislativă modifică următoarele legi: Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României; Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă; Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

    Propunerea de lege a primit, marţi, de la Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, un raport de adoptare, cu amendamente.

    Un amendament controversat la dezbaterile din Comisia Camerei Deputaţilor a fost cel referitor la întocmirea listelor electorale suplimentare pe suport de hârtie, care a fost admis în cele din urmă, cu condiţia ca acestea să fie făcute doar în cazul în care sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal nu mai funcţionează. Amendamentul a fost introdus de grupurile de deputaţi PNL şi USR.

    Deputaţii au introdus, marţi, şi amendamentul prin care publicarea exit-poll-urilor se va face doar după ora 24:00 din ultima zi de vot, pentru a nu influenţa rezultatele alegerilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarul PSD dintr-o comună din Teleorman spune că românii din Diaspora nu ar trebui să poată vota la prezidenţiale: „La alegerile prezidenţiale ar trebui să aibe drept de vot cei care stă în ţară, cei care plătesc impozite aici” – VIDEO

    „La alegerile prezidenţiale ar trebui să aibe drept de vot cei care stă în ţară, cei care plătesc impozite aici, nu să ne aleagă cei din diaspora preşedintele. Sunt acolo, să stea acolo, să-şi aleagă acolo preşedintele”, a declarat Călin, la Congresul PSD.

    Lucian Călin este cunoscut în judeţ pentru relaţiile apropiate pe care le-a avut cu Liviu Dragnea, dar şi cu compania Tel Drum.

    Seaca se află în apropiere de celebra Insulă Belina. De altfel, când a fost întrebat de jurnalişti de unde este, primarul a răspuns, zâmbind: „Seaca… Insula Belina.”

    Senatul a adoptat, luni, proiectul legislativ în materie electorală care prevede ca votul in străinătate să se desfăşoare pe parcursul a trei zile, iar alegătorii care au stat la coadă până la ora 21.00, când se închid secţiile de vot, să poată vota până la ora 00.00.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Tăriceanu arată spre Opoziţie pentru blocarea proiectului privind votul în Diaspora: Totul a fost numai o speculaţie politică şi un joc penibil

    „Am venit la şedinţa Biroului permanent au fost patru membrii ai Biroului Permanent, vajnicii reprezentanţi ai PNL şi ai USR care au urlat ca din gură de şarpe că românii au fost umiliţi la alegerile din 26 mai, au strălucit prin absenţă, deci dovedesc încă o dată că totul a fost numai o speculaţie politică şi un joc penibil ca să plângă pe urma românilor din Diaspora şi că nu îi preocupă cu adevărat care este soluţia pentru ca să îndreptăm lucrurile. Altfel ar fi trebuit să fie astfel prezenţi la şedinţa Biroului Permanent pentru a demara procedurile aşa cum v-am prezentat mai devreme”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, vineri, la Parlament.

    Preşedintele Senatului a adăugat că următoarea şedinţă a Biroului permanent a fost convocată pentru luni, de la ora 10.00.

    „Sper ca următoarea şedinţă pe care am convocat-o luni la ora 10:00, luni de dimineaţa la ora 10:00 să aibă cvorumul necesar astfel încât deciziile de care v-am amintit să poată să fie luate şi evident să urgentăm procedura şi adoptarea proiectului de lege astfel încât în această sesiune, săptămâna viitoare el să fie adoptat, să meargă spre publicare în Monitorul Oficial şi să încheiem aş spune un punct important în disputa politică care a frământat România în ultima perioadă. Eu cel puţin, vreau să arăt tuturor românilor din Diasporă pe care îi respect că nu a existat nici un fel de intenţie ascunsă din partea vreunei autorităţi a statului de a le împiedica dreptul şa vot şi ceea ce face Parlamentul acum cred că este cea mai bună demonstraţie pentru a demonta aceste aserţii”, a conchis Tăriceanu.

    Şedinţa Biroului permanent al Senatului fusese convocată pentru, vineri, ora 14.00. De regulă, în această zi Parlamentul nu are activităţi.

    Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru eleborarea, modificarea şi completarea propunerilor legislative în materie electorală a decis ca votul în Diaspora să aibă loc pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sâmbătă şi duminică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro