BusinessMagazin

Tag: dezastru

  • Dezastru pentru Facebook: acţiunile companiei se prăbuşesc cu 20% din cauza raportărilor dezamăgitoare. Circa 200 de miliarde de dolari s-au evaporat în doar câteva ore

    Cu 23% s-au prăbuşit în şedinţa after-hours de miercuri acţiunile Meta (FB), cea care deţine platforma de socializare Facebook, după ce compania a anunţat estimări mai slabe decât se aşteptau analiştii, dând vina pe modificările aduse de Apple în materie de confidenţialitate şi pe concurenţa crescută pentru utilizatori din partea unor rivali precum TikTok. Astfel, pentru prima oară în istorie, utilizatorii activi zilnici la nivel global ai Facebook au scăzut de la 1,93 mld. la 1,929 mld.

    Meta a afirmat că s-a confruntat cu lovituri din cauza modificărilor aduse de Apple Inc. (AAPL.O) la sistemul său de operare în ceea ce priveşte confidenţialitatea, care au îngreunat pentru branduri targetarea şi măsurarea reclamelor pe Facebook şi Instagram. De asemenea, a citat probleme macroeconomice, cum ar fi întreruperile lanţului de aprovizionare, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

    Gigantul tehnologic în vârstă de 18 ani, care se confruntă, de asemenea, cu presiuni din partea unor platforme precum TikTok şi YouTube de la Google, a afirmat că se aşteaptă la o încetinire a creşterii veniturilor în următorul trimestru, din cauza unei concurenţe sporite.

    Prăbuşirea acţiunilor Meta după orele de tranzacţionare a vaporizat 200 de miliarde de dolari din valoarea sa de piaţă. Compania a ajuns la 887 mld. dolari.

    Meta, proprietarul celei de-a doua platforme de anunţuri digitale din lume, după Google, a avertizat anterior că afacerea sa de publicitate se va confrunta cu o “incertitudine semnificativă” în trimestrul al patrulea.

    Directorul financiar al Meta, Dave Wehner, a spune analiştilor, în cadrul unei conferinţe telefonice, că impactul modificărilor aduse de Apple în materie de confidenţialitate ar putea fi “de ordinul a 10 miliarde de dolari” pentru 2022.

    Modificările aduse de Apple la software-ul său de operare le oferă utilizatorilor posibilitatea de a alege să împiedice aplicaţiile să le urmărească activitatea online pentru reclame, ceea ce îngreunează activitatea agenţilor de publicitate care se bazează pe date pentru a dezvolta noi produse şi a-şi cunoaşte piaţa.

     


     

  • Dezastrul din spitalele româneşti este patronat direct de preşedintele Klaus Iohannis. Deşi a convocat întâlniri cu specialiştii în sănătate şi cu experţi pentru a găsi soluţii astfel încât tragedia incendiului de la Piatra Neamţ să nu se mai repete, preşedintele Iohannis nu a făcut nimic concret

    ♦ Secţiile ATI din trei mari spitale din ţară au luat foc, fără ca nimeni să fie responsabil.

    Şirul tragediilor din spita­le­le româneşti a mai adă­u­gat un incendiu la Spita­lul de boli infec­ţi­oase Con­stan­ţa, al treilea ca impact şi ca număr de morţi în mai puţin de un an. De ce nu avem responsabili? Ce a făcut preşedintele Iohannis de la ultima întâlnire cu specialiştii în care a promis soluţii?

    Preşedintele Iohannis a ieşit public după fiecare dintre cele trei incendii mari din spitale şi a declarat că este nevoie de reforme, că vom şti cine sunt responsabilii şi că se vor găsi soluţii. Mai mult, deşi neuzual, chiar Iohannis a convocat întâlniri cu specialiştii şi cu directorii spitalelor pentru a dezbate soluţiile. Nu s-a în­tâmplat nimic după aceste întâl­niri, o spun chiar şefii spitalelor. Aşadar, dacă preşedintele şi-a luat rolul de a găsi soluţii, dar tragediile se repetă periodic, înseamnă că lucrurile nu s-au schimbat, iar Iohannis este direct responsabil de acest lucru.

    „Nu s-a schimbat nimic în spitale după tragedia de la Piatra Neamţ“, spunea chiar în urmă cu o săptă­mână Anca Coliţă, manager la spi­talul Fundeni. „Avem 1.000 de pa­turi, două  clădiri mari şi vechi şi doar un inginer tehnic şi 3-4 elec­tri­cieni. Este imposibil să găsim soluţii tehnice corecte“, spunea managerul celui mai mare spital din Bucureşti unde sunt trataţi bolnavii oncologici. Întrebată în cadrul conferinţei ZF Health & Pharma despre motivul pen­tru care spitalul nu a angajat direct un tehnician, Anca Coliţă a răs­puns simplu: nu avem cum.

    „Director tehnic nu avem în organigramă, din păcate salarizarea din servicii administrative este ne­atractivă, cu greu găsim oameni performanţi. Grilele de salarizare nu pot fi modificate de noi, sunt stabilite prin ordine, e dificil să avem oameni de calitate pe poziţii importante“, a mai spus Coliţă.

    De ce nu a propus Klaus Iohannis după tragedia de la Piatra Neamţ sau Matei Balş ca acest lucru să se schim­be şi într-un an spitalele să poată avea specialişti angajaţi? Contextul sanitar este unul critic, în condiţiile în care valul 4 este extrem de agresiv, iar pacienţii stau pe holurile spitalelor.

    „Avem chiar şi opt paturi pe hol cu butelii de oxigen. Pentru internări de o zi, adică la evaluare, avem zilnic 60-80 de persoane, iar pe internare continuă 15 persoane în medie“, spu­nea recent pentru ZF Beatrice Mahler, managerul Spitalului de Pneumo­ftiziologie Marius Nasta din Bucureşti.

    Iar cazurile rămân zilnic la un nivel ridicat, de peste 10.000 de pa­cienţi confirmaţi pe zi, deşi la în­ce­pu­tul lunii septembrie numărul nu trecea de 1.500.

    Preşedintele a convocat două şe­din­ţe după incendiul de la Piatra Neamţ cu directorii spitalelor şi spe­cia­lişti electricieni, însă nu s-a întâm­plat nimic în urma intervenţiei sale. Întâl­nirile de la nivel înalt între Iohannis şi electricieni şi ingineri me­canici au efecte doar pe hârtie, în con­textul în care în unităţile medi­cale nu se schimbă nimic. Astfel, Iohannis este direct responsabil de dezastrul din spitalele care ard, în condiţiile în care s-a implicat în modernizarea circuitelor electrice şi de gaze din spitale, dar concret nu a făcut nimic.

    „Astăzi, din păcate, statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii“, a spus Klaus Iohannis vineri, după incen­diul de la Constanţa. Iohannis deţine funcţia de şef al statului din 2014. Mai mult, pre­şe­dintele s-a limitat la a trans­mite un mesaj scris prin inter­mediul site-ului pre­şedin­ţiei, fără a ieşi public în con­fe­rinţă de presă, având în vedere că, du­pă Colec­tiv, in­cendiile din spitale sunt cele mai mari tragedii care s-au în­tâmplat în România în ultimii zece de ani.

    Fără vreun rezultat sau soluţii după tragedia de la Piatra Neamţ din noiembrie 2020, dar cu aceleaşi pro­bleme ale spitalelor româneşti, vechi de zeci de ani, cu instalaţii elec­tri­ce şi de oxigen depăşite, pacienţii intră în adevărate capcane.

    Un raport făcut doar după incendiul de la Piatra Neamţ arată că 302 clădiri funcţionează fără autori­za­ţie de securitate la incendiu. În acest context, ministrul sănătăţii, Cseke Attila, face apel la încredere în auto­rităţi. „Cauza incendiului va fi sta­bilită de cei de la ISU. Cauzele pot fi multiple, şi legate de infra­struc­tură, de o suprasolicitare a ins­ta­laţiei, dar şi de cauze umane. Tre­buie să avem puţină răbdare şi în­cre­dere în autorităţile statului. În mo­men­tul în care vom avea cauza in­cen­diului vom şti cine a greşit şi unde a greşit“, a declarat ministrul Cseke Attila.

  • Dezastrul din spitalele care ard: 14 incendii într-un an. Preşedintele Klaus Iohannis, după incendiul de la Piatra Neamţ de acum un an: „Doamne fereşte să se repete tragedia”

    Un nou incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa în secţia de ATI a spitalului aduce în discuţie lispsa de acţiune a autorităţilor, de la cele locale, până la Preşedintele Klaus Iohannis care şi-a asumat măsuri concrete după tragedia de la Piatra Neamţ care însă nu au mai apărut.

    În condiţiile creşterii numărului de cazuri de COVID-19 şi a presiunii pe spitale să creeze locuri în terapie intensivă în spitale vechi, fără specialişti tehnici, unităţile medicale devin adevărate capcane pentru pacienţi.

    Iar întâlnirile de la nivel înalt între Iohannis şi electricieni, ingineri mecanici au efecte doar pe hârtie, în contextul în care în unităţile medicale nu se schimbă nimic.

    “Doamne fereşte! Dar cred că echipele care au mers acolo să verifice cauzele acestui incendiu vor comunica imediat ce se află exact mersul lucrurilor şi este clar că trebuie trase învăţămintele de aici, pentru a preveni astfel de accidente în alte părţi”, spunea preşedintele Iohannis dupa incendiul de la Piatra Neamţ. Însă spitalele nu au fost ferite, iar o tragedie la indigo s-a petrecut la mai puţin de trei luni după Piatra Neamţ, la Spitalul Matei Balş. Bilanţul de la Matei Balş a fost de 20 de morţi, cei mai mulţi oameni care şi-au pierdut viaţa în incendiu după Colectiv. La o zi de la incendiul de la Balş, Klaus Iohannis era pe pârtie, la schi.

    Prezenţi la conferinţa ZF Pharma, managerii unor spitale publice din Bucureşti şi din ţară au spus că nu pot angaja tehnicieni, clădirile sunt vechi şi situaţia este aceeaşi din urmă cu un an, când un incediu pornit la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ arăta imaginea reală din spitalele româneşti.

    „Dintre cele aproape 1.400 de clădiri ale unităţilor sanitare cu paturi şi vorbim de clădiri, nu de unităţi sanitare, 310 sunt autorizate privind securitatea la incendiu, 52 sunt autorizate parţial, 302 clădiri funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu”, spunea fostul ministru al Sănătăţii Ioana Mihăilă.

     

    Şirul incendiilor din spitale din ultimele 12 luni

    14 noiembrie 2020 – Incendiu la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ

    Incendiu izbucnit la secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean din Piatra Neamţ. |n urma incendiului, şapte persoane au decedat, un pacient prezintă semne vitale slabe, iar medicul de gardă a avut arsuri de gradul II şi III pe 80% din suprafaţa corporală, urmând să fie transferat ulterior în străinătate.

     

    22 noiembrie 2020 –  Incendiu la spitalul CFR din Cluj-Napoca

    ISU Cluj  a fost alertat  pentru a interveni la un incendiu cauzat de un scurtcircuit electric la un corp de iluminat dintr-o baie de la et 1, spitalul CFR din Cluj-Napoca. Au fost trei persoane evacuate, pacienţi ai spitalului.

     

    25 decembrie 2020 – Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi

    Un incendiu a fost anunţat la Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi, cu degajări de fum pe hol. 18 pacienţi au fost evacuaţi, iar un bărbat de 33 de ani a decedat.

     

    2 ianuarie 2021 – Incendiu la secţia de psihiatrie a Spitalului Municipal Roman

    Doi pacienţi şi două cadre medicale au suferit intoxicaţii uşoare cu monoxid de carbon. Au fost evacuaţi 17 pacienţi.

     

    5 ianuarie 2021 – Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Gătaia din Timiş

    Doi oameni au fost evacuaţi după ce o saltea a luat foc. Incendiul a avut loc într-un pavilion suport COVID.

     

    29 ianuarie 2021 – Incendiu la Spitalul Matei Balş din Bucureşti

    Un incendiu a izbucnit în jurul orei 5 într-un corp de clădire al spitalului Matei Balş. Au fost evacuaţi în jur de 120 de pacienţi. Zeci de pacienţi internaţi în Spitalul „Matei Balş” au fost transferaţi la alte spitale din Capitală, unii în stare gravă, intubaţi, alţii dependenţi de oxigen.

     

    21 februarie 2021 – Incendiu Spitalul Marius Nasta din Bucureşti

    Un incendiul ar fi izbucnit din cauza unui ventilator aflat pe unitatea mobilă ATI de la Spitalul Marius Nasta. Fumul a fost văzut în jurul orei 22.30 şi au fost alertate autorităţile. O posibilă cauză este o pană de curent.

     

    8 martie 2021 – Un incendiu a izbucnit la Spitalul de Psihiatrie din Craiova

    Trei cadre medicale au fost transportate la un alt spital pentru îngrijiri, iar zece de persoane au fost evacuate. Incendiul a pornit de la parter, dintr-o rezervă în care se afla o singură pacientă. Focul s-a extins ulterior la alte două rezerve.

     

    21 aprilie 2021 – Incendiu la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean Slatina

    Circa 40 de pacienţi internaţi la Secţia de Psihiatrie a Spitalului din Slatina au fost evacuaţi din cauza unui incendiu izbucnit în clădire. Incendiul s-a produs la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean Slatina.

     

    9 mai 2021 – Fum la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Piteşti

    Într-unul din saloanele în care sunt trataţi pacienţi diagnosticaţi cu noul coronavirus a fost semnalat miros de fum. Cadrele medicale au acţionat imediat. Prelungitorul care alimenta cu electricitate un concentrator de oxigen a fost scos din priză şi, astfel, evitată producerea un incendiu.

     

    22 iunie 2021 – Incendiu la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iaşi

    Un incendiu a izbucnit la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” din Iaşi. Flăcările vin din pavilionul administrativ. Au fost evacuaţi toţi pacienţii.

     

    24 iulie 2021 – Un incendiu a avut loc la Spitalului Judeţean Constanţa

    Incendiul a avut loc în blocul operator. Cei patru medici care mai erau în sala de operaţie au ieşit. Pacientul operat nu se mai afla acolo. Incendiul a izbucnit din cauza dezumidificatorului din sala de operaţie.

     

    11 septembrie 2021 – Incendiu la Spitalul de Psihiatrie Vulcan, judeţul Braşov

    Aproximativ 150 de pacienţi au fost evacuaţi, sâmbătă seara, din Spitalul de Psihiatrie Vulcan, judeţul Braşov, după un incendiu izbucnit pe o ghenă de aerisire.Nu s-au înregistrat victime.

     

    1 octombrie 2021 – Incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa

    Incendiul a izbucnit la secţia ATI. A fost activat planul roşu de intervenţie. 113 pacienţi erau internaţi în Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, din care 10 în ATI. ISU Constanţa confirmă decese. Toţi pacienţii vor fi transferaţi  la Spitalul Judeţean De Urgenţă Constanţa, la Spitalul de Pneumoftiziologie şi un spital mobil ISU.

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Moscova şi Baku – într-o măsură şi Kiev – dau ora exactă pentru UE la utilităţi şi combustibili, priviţi vă rog în tabel. Acolo trebuie să meargă Guvernul României ca să rezolve dezastrul din iarna asta


    (Electricitate, gaz si apa: preturi industriale, motorina pret la pompa. Romania: curs 5 Ron / Euro. Alte tari curs 0,85 Euro / $; preturi utilitati date interne si date online de la furnizori)

     

    Mai mult ca sigur ca prezentand acest tabel voi fi catalogat drept tradator de tara, tradator de UE, spion, poate voi fi ridicat de acasa. De altfel ma intreaba prieteni si ma injura hateri: “de ce nu iti vezi de medicamente, unde “mafia” este cel putin la fel de mare ca in energie?”. Si intr-adevar, sunt multe similitudini:

    1. decidenti, coalitii, asociatii, camere de comert, consultanti, lobby-isti, toti pe statele de plata ale importatorilor de medicamente si energie;

    2. agentiile de reglementare au devenit de-a lungul timpului sinecuri politice, unde foarte greu mai gasesti experti autentici care cunosc domeniul; de fapt daca urmariti cu atentie, “specialistii” din cele doua domenii, medicamente si energie, sunt cand in ministere, cand in firmele de audit, cand brokeri, cand freelanceri. Mercenari;

    3. strategii si politici tarifare si de preturi care descurajeaza investitiile in tara si favorizeaza importurile – dupa care apar analisti care ne povestesc de vulnerabilitatile date de lipsa investitiilor si de deficitul de balanta comerciala;

    4. autoritati fricoase, care pentru a lua o decizie in evident interes public cer inainte de toate voie de la Bruxelles, ca sa nu il suparam;

    Toate cele de mai sus ne-au transformat intr-o tara dependenta de importuri, fie ele medicamente, energie sau orice altceva. Dependenta este mai mare decat ne imaginam pentru ca din coruptie, prostie si slugarnicie fata de UE ne-am facut praf toata industria – reamintesc, gazul si petrolul sunt chimie, care aduce, alaturi de medicamente, jumatate din deficitul balantei comerciale.

    Nu in ultimul rand, atunci cand va uitati in tabel intrebati-va si in al cui buzunar se duce diferenta de 2-3-5 ori dintre preturile la utilitati si combustibili de la noi si cele din Rusia, Azerbaijan si chiar Ucraina (tara in razboi). Si cat de grava va deveni situatia dupa inchiderea minelor de carbune, inadecvarea Green Deal-ului la realitatile si nevoile noastre si redundanta exploatarii gazelor din proiectul MGD cand se da drumul la Nord Stream si Southern Gaz Corridor. Bonus, Europa Centrala mai are o solutie, Baltic Pipe Project, care va aduce gaz din Marile Nordului si Baltica.

    Solutia la criza aflata doar la inceput din iarna asta si din 2022 este de a pune laolalta o delegatie de la Cotroceni si Victoria care sa mearga la Moscova, Baku si Kiev ca sa negocieze energie mai ieftina pentru Romania. Imbatranesc, dar tot mai astept ca orice ardelean naiv un Presedinte si un Prim Ministru care sa actioneze curajos, in interesul romanilor, chiar daca, fereasca sfantul, suparam Bruxelles-ul.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Se anunţă dezastrul din turism: 15.000 de unităţi de cazare şi restaurante nu se vor mai deschide niciodată

    Patronii din industria de turism şi HoReCa spun că primesc doar promisiuni, dar acestea nu sunt puse şi în practică.

    Industria turismului şi HoReCa se află într-unul dintre cele mai dificile momente din ultimii ani, iar multe întreprinderi din acest sector economic riscă falimentul. Circa 15.000 de unităţi de cazare şi restaurante îşi vor închide definitiv pentru turişti.

    „Ce se întâmplă din punct de vedere al antreprenorilor, din 40.000 de unităţi care funcţionează în ţară, probabil aproape 15.000 nu se vor mai deschide niciodată, adică 13.000 de antreprenori nu vor mai avea afaceri care să aibă angajaţi  şi care să livreze taxe şi impozite în această ţară”, spune Daniel Mischie, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc, la care au participat şi alte organizaţii patronale din turism pentru a face un apel către autorităţi pentru sprijinirea industriei.

    Cel mai afectat sector al businessului este cel de business, care se luptă cu greu să supravieţuiască având în vedere că în marile oraşe hotelurile au un grad mediu de ocupare de 20%, un nivel la care hotelierilor le este destul de dificil să menţină businessul în picioare.

    „Hotelurile din oraşe sunt cele mai afectate, acolo unde gradul mediu de ocupare nu a depăşit 20%, iar 20% deja înseamnă pierdere fără discuţie, nu are cum să ţină businessul în picioare mai departe, are nevoie de un grad de ocupare de minim 35-40%, altfel pierde mii şi zecii de mii de euro”, spune Mohammad Murad, preşedintele FPTR.

    Reprezentanţii patronatelor din turismul românesc au spus în cadrul conferinţei de presă că au existat multe promisiuni din partea atuorităţilor cu privire la sprijinul pentru această industrie, dar lucrurile nu s-au concretizat încă.

    Guvernul a adoptat măsura pentru acordarea de sprijin financiar pentru companiile din domeniul turismului, adică structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată de criza pandemică, vor primi sub forma unor granturi 20% din scăderea cifrei de afaceri din 2020 raportat la 2019. În ordonanţa de urgenţă care reglementează această măsură de sprijin, este prevăzut faptul că întreprinderile vor primii banii abia în vara acestui an, ceea ce înseamnă că ar fi prea târziu pentru multe întreprinderi din industrie.

     

  • Rafila, despre un posibil dezastru COVID în decembrie: Să dea Dumnezeu să greşesc eu

    Rafila a declarat, joi seara, la Antena 3, că în ultima săptămână numărul de teste pentru diagnosticarea COVID-19 s-a redus cu 60 la sută.

    „Observ că de o săptămână numărul de teste efectuate s-a redus cu 60%. Am avut 4 zile cu reducere de 60% a numărului de teste. Implicit s-a redus şi numărul de cazuri, că şi normal dacă testezi mai puţin ai şi mai puţine cazuri. Asistăm, pe de altă parte, la o blocare a activităţii în secţiile de Terapie Intensivă şi la un număr foarte mare de decese. Ori lucrurile acestea se vor răzbuna. (…) Am număr mic de cazuri, spitale blocate, secţii de terapie intensivă blocate şi număr mare de decese. Adică este undeva o chestiune ireală. (…) Nu aşa se rezolvă problema. Chiar şi declaraţiile acestea că 100% nu introducem lockdown. Un răspuns echilibrat, potrivit pentru astfel de situaţie este următorul: <în funcţie de evoluţia epidemiologică luăm măsuri nemedicale mai stringente sau mai puţin stringente ca să ţinem lucrurile sub control>”, a spus Rafila.

    Profesorul Rafila, candidat PSD, spune la jumătatea lunii decembrie vor fi mult mai multe decese şi cazuri de COVID-19 în spitale.

    „Având în vedere ce s-a întâmplat în ultima perioadă, eu mă aştept – şi să dea Dumnezeu să greşesc eu – ca la jumătatea lunii decembrie să avem foarte multe cazuri în spitale şi foarte multe decese. (…) O să fie nevoie de anumite măsuri care să fie în mod clar în responsabilitatea acelor care au decis această inacţiune, că despre asta discutăm, despre inacţiune”, a mai spus Rafila.

    Reprezentantul României spune că situaţia o să fie extrem de serioasă şi ar fi trebuit să existe o strategie decisă cu mult timp înainte.

    „Nu ştiu dacă o să fie un dezastru, dar situaţia o să fie serioasă (…) Ea (situaţia – n.r.) trebuia gestionată din timp. Tot discursul meu şi de când sunt la PSD şi dinainte de a fi la PSD a fost legat de implementarea unor măsuri din timp. Ori vara nu am făcut nimic cu DSP-urile, nimic în ceea ce priveşte extinderea numărului de spitale care să poată să trateze pacienţi COVID, circuite separate, aripi separate în spitale, furnizare de oxigen în acele spitale, pentru că e o problemă la nivel local privind spitalizarea oamenilor care au nevoie de oxigen. Toate aceste lucruri trebuiau făcute, împreună cu organizarea şcolilor şi a pieţelor, dacă vreţi”, a mai spus prof. Alexandru Rafila.

  • Şeful bursei din Tokyo şi-a anunţat oficial demisia după dezastrul din luna octombrie

    Koichiro Miyahara, şeful bursei din Tokyo, şi-a dat dimisia în urma dezastrului de luna trecută, când procesele de tranzacţionare au fost suspendate, fapt ce a generat cea mai gravă întrerupere suferită de a treia cea mai mare piaţă bursieră din lume în ultimii 21 de ani, notează Reuters.

    Pe lângă faptul că oprirea a frustrat investitorii, incidentul a apărut într-o perioadă în care capitala niponă spera să atragă tot mai multe bănci şi administratori de fonduri din Hong Kong, pe fondul unei noi legi impuse de autorităţile chineze.

    Conducerea a dat vina pe o problemă hardware la sistemul de tranzacţionare „Arrowhead” şi a subliniat eşecul trecerii la un dispozitiv de rezervă.

    „Regretabil este faptul că incidentul a avut loc într-o perioadă în care Japonia plănuia să îşi îmbunătăţească poziţia în centrul financiar global”, spune Akira Kiyota, următorul CEO al bursei din Tokyo.

    Kiyota va accepta o reducere de 50% a salariului timp de patru luni, în timp ce salariile a doi executivi vor scădea cu 10% şi 20%.

    Conform unui clasament realizat de Business Insider, bursa din Tokyo ocupă locul trei la nivel mondial în funcţie de capitalizarea de piaţă, ajungând până acum la o valoare de 5,7 trilioane de dolari.

    Pe primele două locuri se află Nasdaq, cu 13,8 trilioane de dolari, şi New York Stock Exchange, cu o capitalizare de piaţă de 19,3 trilioane.

     

  • Terra se îndreaptă către un dezastru climatic ireversibil, dar 24 de planete din afara sistemului nostru solar ar putea fi “acasă”

    • Cercetătorii au testat 4500 de planete şi au identificat 24 ca fiind potenţiale superhabitate, conform Washington State University
    • Planetele au fost studiate după un set de criterii precum o vârstă cuprinsă între 5 şi 8 miliarde de ani
    • Problema principală este distanţa: sunt la peste 100 de ani lumină depărtare de Pământ
    Dacă ai fi acum în New York ai putea vedea în Manhattan un cronometru care arată că mai avem doar 7 ani până când atingem un dezastru climatic ireversibil. Căutarea pentru o planetă mai bună decât Pământul devine tot mai seriosă, în lipsa acţiunilor noastre de a proteja ceea ce avem deja.

    Un studiu condus de Washington State University ne arată că oamenii de ştiinţă au descoperit 24 de planete ce ar putea susţine viaţa. Acestea au fost testate conform unui set de criterii precum vârstă minimă de 5 miliarde de ani sau existenţa apei. Pământul are 4,5 miliarde de ani. Din 4500, doar 28 au bifat suficiente criterii pentru a putea fi considerate posibile superhabitate. Problema este ca toate sunt la minim 100 de ani lumină distanţă faţă de Pământ, în afara sistemului nostru solar. Ne-ar fi imposibil să ajungem pe una dintre aceste planete însă rămâne plăcut gândul că un alt Pământ ar putea exista în Univers.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou dezastru financiar pândeşte Regatul Unit: Lipsa unui acord comercial cu Uniunea Europeană poate depăşi pandemia de coronavirus în ceea ce priveşte impactul asupra economiei britanice

    Dacă Marea Britanie nu va reuşi să încheie un acord comercial cu Uniunea Europeană, impactul ar putea fi mai costisitor decât criza generată de coronavirus, avertizează economiştii Goldman Sachs – una dintre cele mai mari instituţii financiare din SUA, potrivit CNBC.

    Mai exact, banca a declarat că Regatul Unit se poate confrunta cu un scenariu de „două sau de trei ori mai prost” decât „cea mai gravă pandemie din istoria postbelică”.

    Industriile lovite în plin de coronavirus – activităţile recreaţionale, industria alimentară şi a băuturilor şi business-urile wholesale – sunt diferite de sectoarele afectate de părăsirea Uniunii Europene, printre care se numără textilele, produsele chimice şi business-urile cu echipamente electronice.

    „Mă tem că performanţa economică a Marii Britanii se va înrăutăţi în anul următor”, spune Anatole Kaletsky – fondatorul firmei de cercetare financiară Gavekal Research.

    Economia britanică – a doua la nivel european – a crescut cu 6,6% în iulie, a treia lună consecutivă de creşteri, însă rămâne departe de nivelurile de dinainte de criză, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică de săptămâna trecută. În aprilie, PIB-ul britanic a suferit un declin de 20%.

    Vineri, 11 septembrie, Marea Britanie şi Japonia au încehiat un acord de principiu pentru un pact comercial post-Brexit.

  • Vremuri grele pentru magazinele de lux. Unele dintre cele mai cunoscute branduri de lux din lume anunţă pierderi imense, profitul a ajuns să fie chiar si cu 85% mai mic

    Rivala grupului LVMH, compania franceză Kering, din portofoliul căreia fac parte brandurile de lux Gucci şi Yves Saint Laurent, a înregistrat în primul trimestru al acestui an o scădere de aproape 50% a vânzărilor. În ciuda primelor semne de revenire după ieşirea din lockdown, în special pe piaţa din China, evoluţia din a doua jumătate a anului rămâne incertă.

    Pe fondul crizei generate de răspândirea pandemiei de coronavirus, vânzările grupului au scăzut, în al doilea trimestru, cu 43,7%, la 2,2 miliarde de euro. În ceea ce priveşte profitul, în prima jumătate a anului acesta a scăzut cu 53%, până la 272,6 milioane de euro.

    Potrivit Duplaix, lipsa turismului va afecta în continuare sectorul şi în perioadă următoare, iar pierderile din primele 6 luni nu vor putea fi compensate în restul anului.

    Cifra de afaceri pentru principalul brand al grupului, Gucci, a scăzut cu 45% în perioada aprilie-iunie, iar Yves Saint Laurent a fost lovit şi mai tare, înregistrând o scădere a cifrei de afaceri de 48%. Grupul rival LVMH, pe de altă parte, a reuşit să-şi limiteze propriul declin al cifrei de afaceri la 38%.

    În paralel, grupul rival LVMH, din portofoliul căruia fac parte brandurile Bulgari, Dior, Louis Vuitton şi alte mărci de lux, a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 27%, până la 18,4 miliarde de euro, iar profitul net a scăzut chiar cu 85%. Divizia de ceasuri şi bijuterii a avut cel mai declin, înregistrând o scădere de 38%.