BusinessMagazin

Tag: depresie

  • Trăia într-un apartament de 10 milioane de dolari, avea o menajeră şi valet, iar acum doarme în parc. Cum a fost posibil

    Marianne Friedman-Foote şi-a petrecut majoritatea nopţilor în Central Park, înfăşurată într-un sac de dormit, la doar o milă depărtare de apartamentul de 10 milioane de dolari unde a crescut.

    Friedman-Foote, acum în vârstă de 63 de ani, era cândva o moştenitoare din cartierul Manhattan, nepoata unui influent producător de textile din New York. Avea o menajeră, lua lecţii de balet şi a absolvit studiile unei prestigioase şcoli gimnaziale din New York. La o lună după moartea mamei sale, averea familiei sale i-a alunecat printre degete. Friedman-Foot s-a confruntat cu o depresie severă şi cu o dependenţă de heroină. ”Am crescut într-o casă cu valet. Dar lucrurile rele se întâmplă, nu-i aşa?”, a declarat Friedman-Foote într-un interviu acordat the New York Post. În prezent, trăieşte împreună cu soţul său, Frank, în nordul Central Park. Îşi ţin lucrurile în punci de gunoi şi dorm pe o saltea de spumă.

    Familia lui Friedman-Foote deţinea un întreg etaj dintr-o clădire modernă aflată pe Park Avenue. După moartea mamei sale, apartamentul a fost vândut cu trei milioane de dolari, pe care i-a cheltuit împreună cu sora sa, Georgia. Cele două erau nepoatele magnatului din industria textilelor Isidor Kaplan.

    În pofida averii lor, Friedman-Foote nu are amintiri plăcute legate de copilăria sa. Mama ei era depresivă şi avea uneori atacuri de panică. După moartea părinţilor, a părăsit casa acestora. A absolvit Boston University, a devenit asistentă şi s-a căsătorit cu primul său soţ. Cuplul a avut o fiică pe nume Giselle – dar, în urmă cu trei decenii, soţul ei a fost relocat în New York. S-au mutat înapoi în cartierul copilăriei ei şi, la scurt timp după, s-au despărţit. Soţul ei s-a mutat în Florida şi a luat-o pe Giselle cu el, iar Friedman-Foote nu şi-a văzut fiica de atunci.

    După moartea mamei sale şi după ce şi-a împărţit moştenirea cu sora sa, şi-a cunoscut actualul soţ, pe Frank, un angajat în domeniul construcţiilor. Cei doi au cheltuit banii moşteniţi şi au ajuns ca în cele din urmă să locuiască împreună cu o prietenă; au fost evacuaţi din apartamentul ei după moartea acesteia.

    Un avocat a preluat pro bono cazul lor şi speră ca oraşul le va găsi un loc în care să trăiască; crede că vor muri dacă va trebui să petreacă iarna în parc. Între timp, stau la prietenii lor atunci când ei îi primesc.

  • Cel mai deprimant job din lume. Siguranţa a sute de milioane de oameni depinde de aceşti angajaţi

    Un studiu publicat recent în Social Psychiatry Journal sugerează că anumite slujbe au o mai mare rată de depresie decât altele. Analiza a fost realizată în Pennsylvania şi a folosit date colectate de la 214.000 de persoane din 55 de domenii de activitate.

    Cea mai mare rată de depresie (16,2%) a fost calculată în rândul şoferilor de autobuz. Cea mai mică rată (6,9%) a fost înregistrată de serviciile de divertisment, un grup ce include sportul, fitness-ul şi artiştii.

    Din punct de vedere economic, este extrem de important ca aceste meserii să fie identificate pentru a se putea calcula productivitatea irosită datorită problemelor mentale. Conform unui studiu realizat de Analysis Group, depresia atrage anual costuri de peste 83 de miliarde de dolari în Statele Unite, în mare parte datorită productivităţii scăzute.

    Autorii studiului notează însă că datele colectate într-o singură regiune nu pot fi transpuse la nivel naţional, cu atât mai puţin global, iar lucrările publicate în ultimii ani nu tratează subiectul depresiei dintr-un punct de vedere strict financiar.

    Un alt aspect vizat de către analiză este asemănarea dintre domeniile cu cea mai mare rată a depresiei. O primă concluzie a fost că slujbele cu o rată ridicată “necesită interacţiuni frecvente şi dificile cu publicul” şi au “un nivel scăzut de activitate fizică”. Acest lucru poate explica de ce mineritul şi constructorii de drumuri, două joburi ce includ o activitate intensă, sunt printre cele cu o rată a depresiei extrem de scăzută.

  • 5 Personaje care au schimbat lumea ca urmare a copilăriei lor înfricoşătoare

    Ne place să credem că cele mai mari genii au o poveste asemănătoare cu cea a supereroilor – precum Newton şi mărul său sau Einstein care a fost corigent la matematică (apropo, niciuna dintre poveşti nu este adevărată).

    Însă, realitatea este că un geniu vine de obicei ca un rezultat al depresiei, traumelor din copilărie. De exemplu, Napoleon a devenit împăratul Franţei pentru că un guvernator militar avea o aventură cu mama lui.

    Vezi aici cele 5 personaje care au schimbat lumea ca urmare a copilăriei lor înfricoşătoare

  • Julia Kristensen

    Afacerea ei a ajuns astăzi să reprezinte cinci magazine de lux – trei magazine pentru bărbaţi Casa Frumoasă, două pentru femei – Casa Frumoasă Radisson Ladies – şi franciza recent inaugurată Marc Cain, precum şi restaurantul premium Veranda Casa Frumoasă.

    Toate acestea totalizează, cu aproximaţie, venituri de circa 3 milioane de euro, potrivit unui interviu anterior al antreprenoarei acordat Business Magazin.

    „Avem nevoie de atmosferă pentru shopping şi nu numai, toată lumea e atât de încruntată, încât depresia e totală. Râdem din ce în ce mai puţin, or, asta e problema, când te simţi bine, ies şi lucrurile mai bine“, descria Julia Kristensen una dintre filosofiile proprii în cadrul aceluiaşi interviu.

  • Ziua Îndrăgostiţilor, una dintre cele mai depresive sărbători. Ce spun specialiştii despre Valentine’s Day

    Potrivit psihologului Deborah Şerani, orice fel de eveniment poate cauza apariţia sau înrăutăţirea episodului de depresie. Aceasta sfătuieşte persoanele predispuse depresiei să îşi creeze un calendar în care să încercuiască datele întâmplărilor sau sărbătorilor ce le aduc sentimente negative, dar şi pozitive. În acest mod, persoanele pot avea un mai mare control asupra sentimentelor care le încearcă în apropierea unor astfel de evenimente şi vor putea să le depăşească mai uşor.

    Conform Google Trends, în 2014, cele mai multe căutări ale cuvintelor “depresie”, “anxietate”, “durere”, “stres” şi “epuizare” au avut loc pe 23 aprilie. Numărul de căutări pentru aceste cuvinte creşte în timpul primăverii şi al toamnei, iar în timpul verii şi al iernii scade. Primăvara este una dintre cele mai depresive perioade ale anului, schimbările de temperatură şi schimbarea programului zilnic al unei persoane putând fi declanşatoare ale depresiei.

    Cu toate acestea, sărbătorile de iarnă sunt pentru mulţi oameni cauze ce pornesc un episod depresiv. Oamenii sunt crescuţi cu concepţia că sărbătorile de iarnă sunt unele dintre cele mai fericite momente ale anului, însă specialiştii spun că nu este deloc aşa. Cei mai mulţi oameni au aşteptări foarte mari de la clipele petrecute de sărbători, aşteptări ridicate din cauza promovării nerealiste a unui Crăciun ideal, fie în filme, fie în reclame.

    Pe de altă parte, cea de-a treia zi de luni din ianuarie a fost “premiată” cu titlul “Blue Monday”, fiind considerată cea mai tristă zi a anului. Există însă câteva elemente care au contribuit la o astfel de denumire: faptul că au trecut sărbătorile, faptul că s-a încheiat vacanţa şi oamenii s-au întors la muncă, faptul că încep să apară facturile de plătit, dar şi faptul că nopţile sunt lungi şi foarte reci.

    Izolarea socială, în special în perioada sărbătorilor, este una dintre cele mai importante semne ale apariţiei depresiei. Oamenii depresivi sunt singuratici şi evită interacţiunea socială. Acest fapt îi face să se simtă cu atât mai mult singuri şi nedoriţi, întrebându-se de ce nu pot fi şi ei atât de fericiţi precum ceilalţi.

    Evenimentele importante din timpul unui an le pot aduce oamenilor amintiri foarte plăcute despre cum obişnuiau să le petreacă în trecut, despre cât de bine era atunci comparativ cu prezentul. Această situaţie apare mai ales în cazul celor care au suferit o pierdere importantă – fie decesul unei persoane dragi, fie despărţirea de partenerul de viaţă.

    Depresia de Ziua Îndrăgostiţilor poate apărea atât în cazul persoanelor singure, cât şi în cazul persoanelor care nu sunt fericite în relaţia în care se află. Această sărbătoare poate declanşa sentimente de pierdere, neadaptare, scăderea stimei faţă de sine sau respingere. Oamenii resimt ca fiind din ce în ce mai greu să treacă peste o astfel de zi de când a început să fie promovată, acceptată şi sărbătorită de foarte multe persoane.

    Potrivit comunicatului citat, oamenii au nevoie de conexiuni speciale cu cei din jur pentru a fi fericiţi, au nevoie să ofere şi să primească afecţiune. Însă în cazul în care aceste lucruri nu se întâmplă, există numeroase activităţi plăcute care pot ajuta la ridicarea moralului. Specialiştii recomandă ca, de sărbători, oamenii să aibă curajul să înceapă noi obiceiuri, tradiţii. În acest fel nu se vor mai gândi la modul în care obişnuiau să petreacă aceste sărbători în trecut.

    De Ziua Îndrăgostiţilor, experţii recomandă fiecărei persoane să îşi cumpere un cadou sau să facă un gest generos pentru o persoană nevoiaşă. Persoanele predispuse depresiei pot organiza o petrecere chiar dacă nu au un partener de viaţă sau pot ieşi în oraş cu prietenii care sunt tot singuri. O simplă sărbătoare nu trebuie să influenţeze în aşa măsură starea de spirit, încât să pornească un întreg episod depresiv.

  • Luni, 19 ianuarie, cea mai deprimantă zi din 2015

    Teoria despre “Blue Monday” (Lunea tristă, n.r.) a apărut în 2005, când psihologul britanic Cliff Arnall a creat o formulă matematică elaborată pentru a calcula cele mai îngrozitoare zile ale anului.

    Psihologul a luat în considerare condiţile meteo din această perioadă, facturile la utilităţi, datoriile, nivelul motivaţional, sărbătorile de iarnă, precum şi faptul că mulţi oameni urăsc zilele de luni.

    Astfel, Cliff Arnall a stabilit că cea de-a treia zi de luni a anului este cea mai deprimantă zi, având în vedere că, în această perioadă, oamenii manifestă o stare de tristeţe, inactivitate şi consumă carbohidraţi în exces.

    Însă această teorie a psihologului a fost cauza unor dispute, întrucât acesta a creat formula ca parte a unei campanii de marketing pentru o companie de turism. Astfel, s-a luat în calcul ideea că opinia publică este influenţată să îşi programeze o vacanţă în această perioadă pentru a scăpa de starea de depresie.

    În schimb, în 2014, o companie de băuturi a contrazis această teorie, anunţând că “Blue Monday” nu este în cea de-a treia zi de luni a anului, ci în prima zi de luni a anului. Această zi, considera compania, este cea mai deprimantă, întrucât este prima luni la locul de muncă în noul an.

    Un studiu realizat pe un eşantion de 2.000 de britanici a arătat că persoanele care stau lângă fereastră sau care ies la plimbare pot scăpa mai uşor de starea de depresie din această perioadă a anului. De asemenea, experţii recomandă sporturile specifice iernii sau, dacă vremea este mult prea friguroasă, exerciţiile la sală.

  • Cel mai deprimant job din lume. Siguranţa a sute de milioane de oameni depinde de aceşti angajaţi

    Un studiu publicat recent în Social Psychiatry Journal sugerează că anumite slujbe au o mai mare rată de depresie decât altele. Analiza a fost realizată în Pennsylvania şi a folosit date colectate de la 214.000 de persoane din 55 de domenii de activitate.

    Cea mai mare rată de depresie (16,2%) a fost calculată în rândul şoferilor de autobuz. Cea mai mică rată (6,9%) a fost înregistrată de serviciile de divertisment, un grup ce include sportul, fitness-ul şi artiştii.

    Din punct de vedere economic, este extrem de important ca aceste meserii să fie identificate pentru a se putea calcula productivitatea irosită datorită problemelor mentale. Conform unui studiu realizat de Analysis Group, depresia atrage anual costuri de peste 83 de miliarde de dolari în Statele Unite, în mare parte datorită productivităţii scăzute.

    Autorii studiului notează însă că datele colectate într-o singură regiune nu pot fi transpuse la nivel naţional, cu atât mai puţin global, iar lucrările publicate în ultimii ani nu tratează subiectul depresiei dintr-un punct de vedere strict financiar.

    Un alt aspect vizat de către analiză este asemănarea dintre domeniile cu cea mai mare rată a depresiei. O primă concluzie a fost că slujbele cu o rată ridicată “necesită interacţiuni frecvente şi dificile cu publicul” şi au “un nivel scăzut de activitate fizică”. Acest lucru poate explica de ce mineritul şi constructorii de drumuri, două joburi ce includ o activitate intensă, sunt printre cele cu o rată a depresiei extrem de scăzută.

  • STUDIU: Sedentarismul creşte riscul de a suferi de depresie

    Un studiu care a coroborat datele a zeci de cercetări pe mii de voluntari, realizat de savanţii chinezi de la Colegiul medical din Universitatea Qingdau din Shangong, arată că un stil de viaţă sedentar creşte cu 25% riscurile de instalare a depresiei, comparativ cu persoanele cu un stil de viaţă activ.

    Cercetarea are unele limite, dar rezultatele sugerează ca activitatea fizică este o soluţie potrivită pentru prevenirea depresiei, potrivit echipei de experţi conduse de Long Zhai.

    “Deşi a fost vorba despre o cercetare aprofundată într-un domeniu relativ nou, există încă o serie de întrebări fără răspuns”, a declarat Megan Teychenne, de la Centrul de Cercetare pentru Activitate Fizică şi Nutriţie din cadrul Universităţii Deakin din Melbourne, Australia.

    Printre întrebările care au încă nevoie de un răspuns se numără şi procesul cauză-efect: comportamentul sedentar creşte riscul de depresie sau persoanele depresive sunt mai predispuse la un comportament sedentar, s-a întrebat Megan Teychenne, care nu a fost implicată în noul studiu.

    Cercetarea, publicată în British Journal of Sports Medicine, a combinat şi reanalizat rezultatele obţinute în urma monitorizării a 193.166 de participanţi la alte 24 de studii observaţionale publicate anterior, care s-au concentrat pe nivelurile de comportament sedentar şi riscul de depresie. Două dintre cercetările anterioare au fost efectuate în Australia, patru în Asia, şapte în America şi 11 în Europa.

    Datele coroborate din studiile de pe toate aceste continente au arătat că persoanele cu un comportament sedentar accentuat sunt cu 25% mai predispuse la a suferi de depresie, comparativ cu persoanele cu un stilul de viaţă cel mai puţin sedentar.

    Cercetătorii au descoperit, de asemenea, diferenţe legate de tipul preferat de inactivitate. Persoanele care preferă să se uite la televizor sunt cu 13% mai predispuse la a fi deprimate, în timp ce cele care petrec mult timp în faţa calculatorului au un risc cu 22% mai pronunţat de a suferi de depresie.

    Analiza nu a încercat să vadă şi motivele din spatele acestei legături între depresie şi sedentarism. Cercetătorii subliniază că posibilitatea ca depresia să determine un comportament sedentar, şi nu invers, nu poate fi exclusă. Totuşi, faptul că depresia şi sedentarismul sunt asociate este suficient pentru a sugera că un stil de viaţă activ poate fi o soluţie, au concluzionat experţii.

    Megan Teychenne a mai spus că, deşi rezultatele studiului sunt neconcludente privind legătura dintre sedentarism şi sănătatea mintală, cercetătorii ştiu că un mod de viaţă sedentar favorizează probleme de sănătate ca bolile cardiovasculare şi diabetul de tipul II.

    “Mesajul pe care trebuie să îl transmitem publicului este «Mai multă mişcare, mai puţine perioade de inactivitate»”, a declarat Megan Teychenne.

    Jennifer Brunet, cercetător la Universitatea din Ottawa, din Ontario, Canada, consideră că un comportament sedentar nu este întotdeauna rău, pentru că poate funcţiona ca o metodă de relaxare după stresul unei zile grele.

    “Uneori oamenii citesc; lumea intră pe internet şi, din nefericire, procedurile prin care au fost realizate aceste studii nu diferenţiază ceea ce putem numi comportament sedentar sănătos de sedentarism negativ”, a subliniat Brunet, care a precizat totuşi că există dovezi clare că activitatea fizică este bună pentru controlarea depresiei, inclusiv în stadiile clinice.

    Nu există dovezi clare care să arate că o anume activitate fizică este cea mai bună, dar cercetările sugerează că o formă de exerciţii fizice moderate ca intensitate şi durată ar fi cea mai eficientă.

    “Le spun des oamenilor să aleagă o activitate fizică plăcută, care îi face să se simtă bine, iar asta este cheia. Nu trebuie ca oamenii să fie forţaţi să exerseze, este mai bine ca ei să aleagă, iar un mod de a alege este să simtă că fac ceva plăcut”, a declarat Jennifer Brunet.

  • Un test sangvin de depistare a depresiei, creat de cercetători

    Cercetătorii speră că invenţia lor va grăbi şi va scurta procesul de diagnosticare a bolii şi va duce la dezvoltarea unor noi tratamente, informează dailymail.co.uk.

    Aproximativ unul din cinci britanici experimentează episoade de depresie cel puţin o dată pe parcursul vieţii şi circa 8-12% dintre britanici suferă un episod de depresie cel puţin o dată pe an.

    Un număr mai mic de persoane suferă de depresie clinică, o boală care poate să dureze săptămâni sau chiar ani, iar efectele ei afectează viaţa de zi cu zi a pacienţilor.

    În prezent, depresia clinică are nevoie de câteva luni pentru a fi diagnosticată cu certitudine, întrucât medicii încearcă mai întâi să îşi dea seama dacă pacientul are într-adevăr acea boală sau dacă acesta doar experimentează anumite sentimente naturale de tristeţe, cauzate de un eveniment tragic.

    Savanţii de la Universitatea Northwestern din Chicago spun că au identificat nouă substanţe chimice în sânge, ale căror concentraţii cresc spectaculos în timpul episoadelor de depresie.

    Ei au creat un test sangvin care măsoară concentraţiile a trei dintre acele substanţe chimice pentru a diagnostica depresia.

    Cercetătorii au măsurat concentraţiile chimice din sângele a 32 de pacienţi diagnosticaţi deja cu depresie severă şi le-au comparat cu datele provenind de la 32 persoanele care nu sufereau de depresie.

    Studiul a fost coordonat de Eva Redei şi a fost publicat în revista medicală Translational Psychiatry.

    Oamenii de ştiinţă au descoperit că boala ar putea fi de natură genetică, întrucât oamenii predispuşi cel mai mult la depresie sunt aceia care au un astfel de istoric medical în familie.

    În 2013, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că depresia reprezintă cea mai mare cauză de dizabilitate din lume după durerile de spate, însă este adeseori trecută cu vederea de medici şi, din acest motiv, doar o parte dintre pacienţi primesc tratament.

    Aproximativ 70 de milioane de zile de muncă sunt pierdute din cauza depresiei, anxietăţii şi a altor maladii mintale în Marea Britanie în fiecare an. Această cifră marchează o creştere cu 25% faţă de anul 2009.

  • Tot mai mulţi bucureşteni sunt deprimaţi şi singuri. Ea face 100.000 de euro din consiliere

    După o carieră de zece ani în companii precum Orange, Help Net sau Horváth & Partners Management Consultants, Andreea Enache a deschis în august 2013 primul centru medical din România dedicat tratamentului depresiei.

    Rutina jobului, lipsa libertăţii de decizie la locul de muncă şi stilul prea agresiv al şefilor sunt principalele motive care generează depresie în rândul românilor, unu din şase cazuri de depresie raportate fiind cauzat de stresul acumulat la job, spune fondatoarea Bellanima. Enache conduce o echipă de zece angajaţi.

    Clinica oferă servicii de spitalizare, servicii în ambulatoriu, grupuri de suport, terapie ocupaţională, servicii de consiliere vocaţională şi până la reinserţie socioprofesională. În cazuri extreme, stresul poate duce la apariţia depresiei şi poate fi pus în legătură cu boli precum diabetul, bolile de inimă sau cancerul.

    Compania estimează venituri de 100.000 de euro în 2014, după ce în anul anterior a avut doar câteva luni de activitate.

    Oamenii stresaţi au intrat şi în targetul companiilor farmaceutice care „joacă“ deja pe o piaţă de 53 mil. lei (aproximativ 12 mil. euro) anual, aşa-numita piaţă a produselor antistres. Segmentul a avut o creştere de 15% în 2013. Aproximativ 12% din vitaminele, mineralele şi suplimentele care se vând în România sunt produse antistres, categorie care câştigă tot mai mult teren. Astfel, produsele antistres intră în categoria vitaminelor, produse care se pot elibera fără reţetă.