BusinessMagazin

Tag: demarare

  • Start-up-ul OmniPERFORM a generat afaceri de 500.000 de euro în primul an de funcţionare

    OmniPERFORM a demarat în martie 2017 cu trei angajaţi. După 12 luni, compania numără 16 persoane şi o structură totală de 35 de persoane, împreună cu toţi colaboratorii. Campaniile desfăşurate de agenţie sunt pentru zona auto, home&deco, real estate, FMCG, platforme de investment, SaaS, e-commerce şi nu numai.

    Tehnologia OmniPERFORM a ajutat aproape 40% din partenerii agenţiei să treacă la costuri per lead sau costuri/oportunitate în CRM, după un minim de 6 luni de colaborare. Acest mod de promovare devine extrem de eficient în cadrul unei colaborări strânse cu departamentele de marketing ale partenerilor, iar personalizarea şi testarea mesajelor aduce rezultate excelente, fapt ce declanşează creşterea sau mutarea bugetelor în online.

    În acest an, OmniPERFORM urmăreşte să introducă un nou mod de lucru şi o structură de agenţie care să răspundă nevoilor de business ale partenerilor.

  • Alesonor investeşte 100 mil. euro într-un proiect rezidenţial de lux

    Complexul va cuprinde peste 400 de vile verzi, ce vor beneficia atât de o infrastructură completă, de înaltă calitate, cât şi de proximitatea unor zone dedicate pentru familie – şcoală, grădiniţă şi afterscool, spaţiu de co-working cu săli de conferinţe, zone dedicate pentru recreere, sport, spa, restaurante şi cumpărături, precum şi acces direct la pădurea Băneasa, cea mai mare pădure din jurul oraşului Bucureşti.

    „Având experienţa dezvoltării cu succes a ansamblului rezidenţial Amber Gardens în comuna Tunari,  am ales să continuăm să investim într-un proiect reprezentativ – prima suburbia verde din România, tot zona Pipera – Tunari, zona cu cel mai mare potenţial de dezvoltare pe termen lung, din punct de vedere administrativ şi ca poziţionare.”,  a declarat Alex Skouras, Managing Partner Alesonor.    

    Potrivit reprezentanţilor companiei, zona Pipera – Tunari prezintă multiple avantaje din punct de vedere investiţional faţă de alte zone rezidenţiale din nord: Tunari este singura zonă rezidenţială din nordul oraşului Bucureşti care are acces rapid către centura oraşului, DN1, şoseaua Pipera-Tunari, autostrada A3 şi aeroportul Henry Coandă. Infrastructura în continuă dezvoltare, reţeaua de utilităţi deja existentă, plan urbanistic în comuna Tunari şi taxele reduse pentru clădirile rezidenţiale verzi în comuna Tunari, transportul în comun, extinderea centrelor de business din Nord, reţeaua de şcoli şi grădiniţe apreciate, atât publice cât şi private, centre de recreere, pădurea Băneasa aflată în vecinătate, demonstrează potenţialul de dezvoltare pe termen lung al zonei şi sunt indicii pentru creşterea valorii investiţiilor.

    Dezvoltat pe o suprafaţă de 31 de hectare, proiectul va avea o deschidere de aprox. 1 km la pădurea Băneasa şi se remarcă printr-un masterplan format: 85% teren fără construcţii şi cel mai mic coeficient de utilizare al terenului, fiind dominat de spaţii verzi şi clădiri joase. “Astăzi, pădurile sunt defrişate pentru a construi clădiri. Noi ne-am propus să prelungim pădurea în mijlocul comunităţii pe care o construim.”, a declarat Alex Skouras Managing Partner Alesonor.

    Prima suburbie verde din România va integra clădiri cu design modern şi soluţii tehnologice avansate, având în acelaşi timp respect faţă de natură şi pentru calitatea vieţii celor care vor alege să locuiască aici. „La Amber Gardens ne-am propus să demonstrăm că adevăratul lux este verde şi am reuşit să creştem standarele de confort în fiecare locuinţă. Cu noul proiect ne propunem să extindem această filozofie, la nivel de comunitate. Este un lux pentru copiii noştri să meargă pe jos la o şcoală apreciată sau neînsoţiţi la grădiniţă sau în parc, iar pentru noi să facem o plimbare la restaurant, la cumpărături, la sala de sport, sau să alergăm dimineaţa în pădure. Acest lux va deveni standard lin prima suburbie verde din Romania. Ne adresăm tuturor celor care aspiră la un stil de viaţă wellness, echilibrat, preocupaţi de calitatea vieţii şi de confortul pe care îl oferă locuinţa personală, şi care îşi doresc să îşi crească familiile într-o comunitate în mijlocul naturii, într-o suburbie proiectată în detaliu, de la plan urbanistic, infrastructură, design şi implicare a comunităţii în crearea unei vieţi sociale active.”, a declarat Alex Skouras, Managing Partner Alesonor.

    Alesonor este o companie de dezvoltare imobiliară, fondată în România în anul 2003. Printre proiectele imobiliare în care a investit compania, se numără proiecte rezidenţiale în Bucureşti: Clover Residence, Magnolia Residence, Ivy Office Residence, Almond Tree Residence, Amber Gardens.

    Amber Gardens este primul ansamblu rezidenţial din România cu vile verzi de lux, care are la bază principiile designului bioclimatic şi aplică standardele energetice ale unei case pasive, cel mai performant standard energetic din lume. Complexul Amber Gardens a impuns compania Alesonor ca cel mai important dezvoltator rezidenţial de vile din România, şi, în acelaşi timp, ca un promotor al clădirilor verzi, eficiente energetic. 

     

     

  • PMB va extinde staţia de epurare de la Glina. Investiţia se ridică la aproape 2 miliarde lei

    “În primul an de mandat am reuşit deblocăm acest proiect vital pentru contractul de lucrări după ce acesta fusese contestat patru ani de zile.În acest moment facem paşi concreţi pentru a putea demara efectiv lucrările. Extinderea staţiei de epurare de la Glina este o investiţie, cu fonduri europene, care se situează topul investiţiilor de mediu din Europa”, a afirmat Gabriela Firea, prin intermediul unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    În cadrul acestui contract va fi posibilă realizarea unei staţii de epurare pentru întregul debit de ape uzate colectat în sistemul de canalizare al Municipiului Bucureşti, ape uzate provenite atât de pe raza Capitalei, dar din alte localităţi învecinate din judeţul Ilfov, cât şi construirea unui incinerator de nămol.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doar în România: Pasajul Basarab, funcţional timp de 7 ani fără recepţie la finalul lucrărilor

    “Pasajul Basarab a fost deschis circulaţiei în anul 2011, în momentul în care s-au finalizat parţial lucrările şi s-au făcut toate testele de rezistenţă, dar fără să fie făcută recepţia la terminarea lucrărilor pentru că, la momentul inaugurării, o serie de lucrări adiacente care făceau parte din proiect nu erau finalizate. Este vorba despre parcarea de sub pasaj, lifturi, trotuarul rulant etc. Deschiderea pasajului fără recepţia la terminarea lucrarilor a fost posibila pentru că, pe vechiul regulament de receptie, prevăzut in H.G.273/1994, beneficiarii lucrărilor puteau prelua şi pune în funcţiune părti din lucrare”, transmite Primăria Capitalei printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, la preluarea mandatului actualei administraţii, la cinci ani de la punerea în funcţiune a pasajului, procesul de recepţie nu era demarat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Programul Rabla 2018, demarat de Ministerul Mediului. Prima de casare rămâne la 6.500 de lei

    „Persoanele fizice pot începe din acest moment să meargă la producătorii validaţi în vederea îndeplinirii formalităţilor de înscriere pentru a-şi achiziţiona un autovehicul nou, cu emisii scăzute, în locul celui vechi, poluant. În acelaşi timp, persoanele juridice pot depune, începând de astăzi, dosare de acceptare la Administraţia Fondului pentru Mediu, în condiţiile Ghidului de finanţare, până pe 28 septembrie 2018. Anul acesta, Guvernul, prin Administraţia Fondului pentru Mediu, a alocat pentru <<Rabla Clasic>> suma de 133 milioane lei. Deci, aproximativ 19.000 de autovehicule noi vor ajunge pe şoselele României”, a declarat, joi, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, la conferinţa de lansare a programului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum îţi creezi un plan de afaceri în 5 paşi

    Totusi, realizarea unui plan de afaceri de la zero nu e la fel de simpla precum adaptarea unor planuri deja create. Insa cel mai util ar fi sa realizezi un plan de afaceri potrivit pentru afacerea ta si nu doar sa preiei bucatele din modelele altora. Chiar si asa, un model de plan de afaceri  te va ajuta sa ai viziune asupra a ceea ce trebuie sa faci pentru business-ul tau.

    Planul de afaceri te va ajuta sa iti raspunsi la cateva intrebari: ce tactici de marketing vei folosi? Ce fel de echipa de conducere trebuie sa ai pentru a avea succes? Cum se diferentiaza afacerea de concurenta?

    Iata ce trebuie sa ai in vedere pentru elaborarea unui plan de business:

    1. Descrierea business-ului
    Aceasta etapa te va ajuta sa iti cunosti mai bine afacerea si sa identifici nisa, industria, posibilitatile viitoare. De asemenea, aici vei vorbi despre produse sau servicii pe care le vei dezvolta sau care iti vor afecta business-ul.

    2. Strategii de marketing
    Ai nevoie de o strategie de marketing pentru promovarea si cresterea afacerii. Prin urmare, planul de afaceri trebuie sa contina si detalii despre aceasta.

    3. Analiza competitiei
    Trebuie sa vezi cu ce poti veni nou in comparatie cu competitia ta. Care sunt punctele forte si slabe, ce imbunatatiri poti tu sa aduci, pentru a avea succes.

    4. Plan de dezvoltare
    Dezvoltarea unei companii este esentiala. Chiar daca pornesti de la zero, vei avea nevoie de un plan de dezvoltare, care sa te ajute sa iei cele ma bune decizii in acest sens. Nu trebuie sa lasi compania in bataa vantului, ci sa ai o strategie, un plan pe care sa il urmezi.

    5. Plan financiar
    E clar ca partea financiara este extrem de importanta. Aceasta te va ajuta sau te va limita in dezvoltare sau in punerea in aplicare a planului de marketing si promovare. Tot aici vei stabili bugetul pentru necesarul afacerii tale: sediu, angajati, materie prima etc.

    Mai multe detalii gaseti pe Afaceri si leadership feminin.

  • Oraşul din România care vrea să scape definitiv de problemele şoferilor şi investeşte milioane de euro în noi parcări

    În cadrul acestui proiect de investiţii urmează să fie amenajate peste 600 de locuri de parcare, suprafaţa totală măsurând aproximativ 32.000 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un eşec, două dosare penale, niciun rezultat

    Prima anchetă în cazul privatizării combinatului Alro Slatina a fost deschisă de DNA în anul 2006. Procurorii spuneau la acel moment că privatizarea s-a făcut ilegal, scopul fiind îmbogăţirea injustă a celor implicaţi în acest proces.

    DNA investiga dacă a fost stabilită cu intenţie o valoare diminuată, faţă de valoarea comercială reală, a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice era acţionar, comisă în cadrul acţiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzacţii comerciale, ori a bunurilor aparţinând autorităţilor publice sau instituţiilor publice, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora, săvârşită de cei care au atribuţii de conducere.

    Un an mai târziu, ancheta a fost disjunsă, fiind deschis un dosar şi la DIICOT, în această cauză fiind investigate faptele de constituire a unui grup infracţional organizat şi tentativă la subminarea economiei naţionale.

    Alro Slatina a fost înfiinţată de guvernul României la începutul anilor ’60, fiind prima şi singura uzină de aluminiu din zonă. Producţia efectivă a aluminiului a început în 1966 cu 50.000 de tone pe an, iar până în anul 1989 uzina producea peste 200.000 de tone pe an. |n următorii ani însă, producţia a scăzut, ceea ce a dus la transformarea Alro într-o societate pe acţiuni: guvernul încă deţinea pachetul majoritar de 51%, 49% fiind listate la bursă. Marco Group deţinea acest procent.

    Astfel se face că, până în 2002, când a fost privatizat, statul român deţinea pachetul majoritar de acţiuni în această companie, urmând apoi grupul rus Marco. La scurt timp, guvernul anunţa că doreşte privatizarea combinatului, între timp scăzând şi valoarea acţiunilor, iar Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului (APAPS) anunţa că Alro are nevoie de salvare. Procentul pe care statul român îl deţinea la acea vreme, scria presa în perioada 2002, ar fi valorat în jur de 250 de milioane de dolari, însă Marco a cumpărat 10% din acţiuni pentru 11,4 milioane de dolari, necesare pentru a deveni acţionar majoritar.

    Ulterior, s-a acceptat majorarea capitalului social din partea entităţii care deţinea pachetul majoritar şi Marco a ajuns să aibă 74,7%.
    După prima majorare, guvernul a mai rămas cu aproximativ 20%, iar după alte două majorări, în 2003 şi 2005, statul a ajuns să deţină mai puţin de 10%. |n anul 2007, Marco îşi schimbă numele în Vimetco.

    În prezent, site-ul oficial al companiei Alro prezintă uzina drept ”cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, exceptând Rusia. Alro SA reprezintă astăzi una dintre cele mai mari companii din România, având o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei locale şi naţionale“.

    De asemenea, o informare din luna februarie 2018 arată că profitul ALRO din 2017 a fost unul record, de 318 milioane de lei.
    Procurorii DNA susţineau, în perioada 2006, că ”reprezentanţii grupului de firme Marco – în principal Vitaly Maschitskiy (preşedinte), Valery Krasnov (vicepreşedinte) şi Marian Năstase (director pentru România), beneficiind de sprijinul lui Vadim Benyatov, au fost implicaţi şi continuă demersurile pe diverse canale îndreptate către atragerea în sfera de influenţă şi consolidarea relaţiilor cu diverse persoane din mediul de decizie autohton, în vederea promovării, inclusiv prin mijloace oculte, a afacerilor derulate în ţara noastră, în detrimentul intereselor economice româneşti“.

    Statul român ar fi fost prejudiciat cu 76,5 milioane de dolari, conform DNA, însă suma reală pierdută ar fi fost de aproximativ 300 de milioane de dolari.

    În 2008, ancheta era în plină desfăşurare. La acel moment, Ovidiu Muşetescu, fostul ministru al Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului (APAPS), decedat în 2009, a declarat că nu mai ştie succesiunea evenimentelor privind privatizarea ALRO, dar îşi aminteşte că a fost o tranzacţie dificilă.

    |nainte ca Muşetescu să moară, procurorul general Laura Codruţa Kövesi a cerut preşedintelui Traian Băsescu încuviinţarea începerii procedurilor aferente începerii urmăririi penale în cazul fostului ministru al APAPS, în dosarul Alro Slatina şi Alprom SA. Potrivit procurorilor, Ovidiu Muşetescu s-ar fi făcut vinovat de abuz în serviciu şi stabilire, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de cea comercială reală a bunurilor aparţinând firmelor la care statul este acţionar.

    Ancheta a rămas deschisă, cercetările fiind continuate, iar în paralel se desfăşura investigaţia DIICOT.

    Fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, unul dintre cei care instrumentau cazul aflat la această unitate de parchet, spunea, în 2007, că Elena Udrea, pe când era consilier prezidenţial, ar fi intervenit pe lângă Theodor Stolojan să-i ajute pe cei de la Alro să achiziţioneze energie la preţuri infime, iar documentul prin care ruşii de la Marco primeau curent ieftin ar fi fost avizat de Traian Băsescu.

    ”Adevărul în acest caz este că Alro a fost obligat să plătească într-adevăr 4 milioane de dolari către Energy Holding, nu către reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale. |n septembrie 2005, Alro a trebuit să plătească către Energy Holding 4 milioane de dolari plus TVA pentru a-i ceda contractul pe care Energy Holding îl avea cu Hidroelectrica. Deci acesta este câştigul «băieţilor deştepţi», dar nimeni nu a publicat până acum acest contract (…) Ministerul Economiei dorea păstrarea acestor contracte ale intermediarilor. |n august 2005, preşedintele României i-a numit pe aceşti intermediari «băieţii deştepţi din energie». Astăzi se face o confuzie în mod voit; astăzi se spune că Alro este un «băiat deştept din energie». Nu, Alro este o parte a industriei româneşti, un mare angajator, un mare investitor în România. Băieţii deştepţi sunt aceşti intermediari care, de multe ori cu un birou, cu un fax şi cu o secretară, plimbă energia doar pe hârtie, o iau de la stat şi o vând contra unui comision către marii consumatori cum este Alro, cum este Oltchim, cum este Sidex“, explica Elena Udrea în 2010.
    Procurorul Nastasiu a cerut autorizarea interceptării şi înregistrării a lui Marian Daniel Năstase, Dorin Cocoş, Elena Udrea, Verestoy Attila, Bogdan Chirieac, Theodor Stolojan şi Dan Voiculescu. Aceştia au fost interceptaţi câteva luni în anul 2007.

    Ulterior, Nastasiu şi un alt procuror, Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura Codruţa Kövesi, procuror general la acea vreme, că le-ar fi solicitat să tergiverseze ancheta în cauza Alro.

    În spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora Kövesi l-ar fi delegat la DIICOT pe procurorul Valentin Şelaru, în prezent judecător, acesta dispunând soluţia neînceperii urmăririi penale în Alro. Mai mult, SRI ar fi interceptat discuţii dintre mai mulţi politicieni, oameni de afaceri, dar şi jurnalişti, precum: Elena Udrea, Dorin Cocoş, Verestoy Attila, Theodor Stolojan, Bogdan Chirieac, Dan Voiculescu, Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy. Stenogramele se refereau la obţinerea unor tarife preferenţiale la energie pentru Alro, iar Elena Udrea şi fostul ei soţ, Dorin Cocoş, erau bănuiţi de influenţarea factorilor de decizie în acest sens.

    În 2010, DIICOT a dispus neînceperea urmăririi penale. Faţă de această decizie, Vadim Don Benyatov, inculpat în dosar, a formulat o plângere. |n 2011, Curtea Supremă i-a respins ca nefondată acţiunea, decizia de închidere a dosarului Alro aflat pe rolul DIICOT rămânând definitivă.

    Tot în 2011, fostul procuror Angela Ciurea a spus, la un post de televiziune, că procurorul general Laura Codruţa Kövesi i-a cerut ”să o lase mai moale“ cu dosarul privatizărilor.

    ”După obţinerea autorizaţiei de interceptare în primă fază, am fost chemată la cabinetul procurorului general şi mi s-a reproşat că ar fi trebuit să informez în prealabil despre acest demers, pe care am fi vrut să îl facem, cu a cui permisiune am cerut să facem interceptarea, fără să dea nume. Se referea la toate cele 16 persoane din dosar“, a declarat atunci Angela Ciurea.

    Tot privind această situaţie a adus lămuriri şi un alt procuror. Angela Nicolae, condamnată definitiv în 2015 la 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă într-o altă cauză, a lansat în spaţiul public în urmă cu câţiva ani o scrisoare în care dezvăluia că a fost martora unui episod petrecut între Kövesi şi Angela Ciurea, procurorul DIICOT care se ocupa de Alro. Potrivit lui Nicolae, procurorul general Laura Codruţa Kövesi, care, prin atribuţiile sale, avea în subordine DNA şi DIICOT, i-a retras dosarul Alro Angelei Ciurea după ce începuse să descopere implicarea unor oameni politici în această afacere.

    ”Eram în biroul lui Kövesi pentru a-mi viza o scrisoare redactată de mine în numele ei şi care trebuia să fie transmisă de urgenţă în străinătate. Cu această ocazie, am sesizat că este foarte nervoasă, agitată şi de două ori a apelat-o pe secretara sa la interval foarte scurt spunându-i acesteia: «Să vină urgent Ciurea la mine, că doar nu este plecată în Honolulu». Când a intrat în birou Angela Ciurea, Kövesi nu s-a putut stăpâni (deşi eu eram de faţă şi nu eram o persoană de încredere a ei), a ţipat la ea, cum de şi-a permis să facă unele lucruri fără să o informeze. Dându-şi seama că sunt şi eu acolo, mi-a spus să plec şi să revin ulterior. Am parcurs lungul birou al lui Kövesi şi am auzit pe drum şi între cele două uşi capitonate ale biroului când aceasta o certa pe Angela Ciurea: de ce a cerut interceptarea unor persoane din dosarul Alro fără s-o informeze şi că, dacă nu este în stare de acest dosar, să plece. Era momentul când Angela Ciurea ajunsese cu cercetarile sale la uşa camarilei lui Băsescu, iar anumite persoane nu trebuia cercetate“, arată Angela Nicolae, în scrisoarea lansată în presă în 2014.

    CAUZA DE LA DNA, ŞI EA CLASATĂ.

    Dosarul privind privatizarea Alro Slatina, aflat pe rolul DNA, a fost la rândul lui clasat, a spus la jumătatea lunii ianuarie 2018 procurorul Mihaiela Iorga, cea care s-a ocupat de instrumentarea cazului. Iorga a precizat că, la momentul plecării sale din instituţie, în vara anului 2017, a cerut o expertiză în acest dosar, cauza fiind clasată după revocarea ei.

    ”În momentul plecării mele era nevoie de o expertiză. Nu aş putea să vă spun ce avea în vedere procurorul de caz, nu se putea vorbi de prescripţie. Am cerut expertiză în acest dosar. Exista o suspiciune cu privire că investiţiile la cele două societăţi erau făcute cu banii de la Alro. Nu înţeleg de ce dosar a fost clasat, a fost clasat după ce eu am fost revocată. Din punctul meu de vedere, nu ar fi trebuit clasat, a fost greu să găseşti experţi, nu voia nimeni să-şi asume o asemenea expertiză. Eu nu pot să spun dacă s-ar fi ajuns la o trimitere în judecată, dar din punctul meu de vedere expertiza trebuia făcută“, a declarat Mihaiela Iorga.

    Autor: Mihaela Gildei

  • NEPI demarează în primăvară construcţia mallului de 70 mil. euro de la Sibiu

    ’’Proiectul de construcţie a centrului comercial Festival Centrum, care va fi amenajat lângă Podul Gării, intră in linie dreaptă. Investitorul a anunţat că lucrările de construcţie vor începe în primăvara acestui an şi estimează că se vor încheia la finalul lui 2019’’, a spus Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.

    Reprezentanţii investitorului New Europe Property Investments (NEPI) şi cei ai dezvoltatorului imobiliar Primavera Development au efectuat săptămâna trecută o vizită la primăria Sibiu pentru o discuţie pe tema ultimelor detalii cu privire la construcţie, sistematizarea traficului şi a parcărilor în zonă. Compania de dezvoltare imobiliară Primavera Development este controlată de familia Tănăsoiu şi de olandezul Ellko Kortaweg

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • ASF şi RAR au făcut anunţul care îi va afecta pe toţi proprietarii de maşini din România

    În cazul unei maşini care a suferit avarii grave se va suspenda ITP-ul, iar după efectuarea reparaţiilor va fi realizată o nouă verificare tehnică, informează ASF.

    Mai mult, atunci când se vor deplasa la staţia ITP, şoferii vor fi obligaţi să facă dovada devizului de reparaţie, urmând ca inspectorii RAR să verifice dacă atelierul de reparaţii unde s-a efectuat lucrarea are autorizaţie pentru asemenea activităţi.

    „Primul proiect se referă la efectuarea inspecţiilor tehnice de siguranţă pentru vehiculele cu avarii ale sistemelor de siguranţă rutieră. În Strategia pentru Siguranţa Rutieră, precum şi în Planul de implementare a acesteia, adoptate prin Hotărârea de Guvern nr. 755/2016, este prevăzută creşterea siguranţei rutiere prin îmbunătăţirea stării tehnice a parcului auto, iar una dintre măsuri presupune introducerea inspecţiei tehnice de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a vehiculelor implicate în accidente rutiere majore.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info